Ambasadorul Suediei: Nereformarea Justitiei poate lasa Romania in afara Schengen

Marti, 14 Iulie 2009, ora 14:27
1541 citiri
Ambasadorul Suediei: Nereformarea Justitiei poate lasa Romania in afara Schengen
Foto: GDS

Stadiul reformelor in justitie si indeplinirea angajamentelor privind obiectivele urmarite de monitorizarea pe justitie ar putea avea "un impact psihologic" asupra altor discutii importante pentru Romania, cum a fi aderarea la Schengen, a declarat ambasadorul Suediei la Bucuresti, Mats Aberg.

Dupa ce tara sa a preluat presedintia UE la 1 iulie, ambasadorul Mats Aberg a discutat intr-un interviu pentru NewsIn despre modul in care aceasta presedintie se va raporta la problemele esentiale pentru Romania.

Astfel, diplomatul suedez a garantat faptul ca tara sa va face eforturi pentru a pastra o demarcare clara intre stadiul reformelor in domeniul justitiei si acordarea fondurilor europene.

Experimentatul diplomat nu s-a sfiit sa vorbeasca nici despre cazul Ridzi, despre Adrian Nastase sau despre modul in care lupta anticoruptie poate influenta, indirect, negocierile pentru Schengen.

Fondurile, evaluate separat de Justitie

Intrebat ce semnal ar trebui sa perceapa Guvernul roman de pe urma faptului ca CE a anuntat un raport separat privind cheltuirea fondurilor europene din Romania, Aberg a spus ca Romania trebuie sa ajunga la performantele celorlalte state membre.

"Guvernul roman trebuie sa inteleaga ca este necesar sa actioneze la fel ca si toate celelalte state membre. Orice decizie a Comisiei Europene trebuie sa fie luata cu prezumptia ca toate statele sunt tratate egal, dar daca unele state nu se ridica la nivelul de performanta cerut si nu actioneaza intr-o maniera egala cu celelalte state, atunci pot fi luate astfel de decizii ale CE (privind raportul separat pentru Romania - n.r.)", a explicat Mats Aberg.

"Si noua, in Suedia, ne-a luat cinci ani inainte sa-i dam de capat, pentru ca nu reuseam sa gestionam problema cum trebuie. Nu reuseam sa-i facem pe oameni sa aplice in mod corect si nu puteam folosi fondurile care ne erau puse la dispozitie. Pe de alta parte, noi nu am avut problema deturnarii fondurilor sau a reputatiei unei tari corupte", a recunoscut ambasadorul.

Important este, potrivit lui Aberg, ca aceasta evaluare privind fondurile "sa fie complet separata de monitorizarea pe justitie".

"Cele doua rapoarte nu au nimic de-a face unul cu celalalt. Vom vedea ce constata raportul pe justitie si vom lua decizii in functie de asta. Apoi, vom vedea ce constata raportul pe fonduri. Cele doua nu trebuie amestecate in niciun fel, acest lucru este foarte clar", a atras atentia diplomatul.

Diplomatul suedez a aratat ca toate obiectivele din cadrul mecanismului de cooperare si verificare pe justitie "sunt gandite pentru a uniformiza cadrul legal si pentru a asigura ca o decizie judecatoreasca de aici (din Romania - n.r.) are aceeasi calitate ca in alte state si ca poate fi acceptata in intreg spatiul european".

Justitia este folosita in continuare in scopuri politice

Intrebat cum va influenta raportul pe justitie faptul ca la numai sase luni de la formarea Guvernului, unul dintre ministri este anchetat de o comisie parlamentara pentru cheltuirea abuziva a banilor publici, Mats Aberg a insistat asupra aspectului pozitiv, spunand ca este bine ca neregulile au fost descoperite si ca lucrurile se vor clarifica.

"Este bine ca exista niste caini de paza. Daca aceasta ancheta duce la o demisie... Mai este si cazul Nemirschi si o serie de alti oficiali si vrand-nevrand te gandesti uneori ca aceste chestiuni sunt folosite uneori in scopuri politice. Pe de alta parte, faptul ca aceste probleme sunt discutate deschis si critic, cred ca este un semnal pozitiv, nu negativ.

E o nota buna pentru Romania. (...). Daca oficialii nu se comporta adecvat - si uneori poate fi vorba de neglijenta - atunci aceste chestiuni trebuie discutate si trebuie sa ne asiguram ca astfel de chestiuni nu se intampla din nou", a explicat ambasadorul.

In ceea ce priveste faptul ca Parlamentul nu a fost de acord cu inceperea urmaririi penale a lui Adrian Nastase in dosarul Zambaccian 1, Mats Aberg a indicat, din nou, posibila ingerinta a politicului in actele de justitie.

"Fara a fi partinitor, s-ar putea spune ca existe tendinta generala de a folosi justitia in scop politic, ceea ce este tulburator", a spus el.

Romania trebuie sa caute modalitati pentru a face progrese

Totusi, Aberg considera ca exista si solutii, iar Romania trebuie sa caute modalitati pentru a face progrese.

"Romania ar putea folosi Programul Stockholm (programul platforma dezvoltat de Suedia pentru justitie si afaceri interne - n.r.) ca un cadru general de lucru pentru a contribui la eliminarea sentimentului ca Romania este intotdeauna tara aratata cu degetul.

Este mai mult o idee generala. Eu am analizat tot felul de idei legate de modul in care ar trebui gestionat faptul ca la adresa Romaniei ar putea exista critici pentru ca nu si-a atins obiectivele din cadrul Mecanimsului de Cooperare si Verificare si va trebui sa ne gandim la continuarea (mecanismului - n.r.)", a explicat Mats Aberg.

"Cred ca discutiile pe care le-am avut cu trei dintre ministrii romani, printre care si cu cel al afacerilor externe, sunt foarte incurajatoare. Vom putea gestiona impreuna problema, intr-un mod constructiv. (...). Principala responsabilitate este in mainile Romaniei, dar noi, celelalte 26 de state membre, avem responsabilitatea de a sustine si de a ajuta Romania in a gestiona aceste probleme", a mai spus ambasadorul.

Aberg sustine ca depinde de Romania momentul pana cand va fi continuata monitorizarea pe justitie.

In ceea ce priveste disfunctiile de informare si distorsionarile care ar aparea intre Bruxelles si Bucuresti pe tema unor proiecte guvernamentale cu impact social, asa cum declarase Cristian Diaconescu, Mats Aberg a spus ca aceasta este o problema interna a autoritatilor romane si aratat ca si Suedia a avut probleme in acest sens cu Comisia Europeana.

Este nevoie de dialog cu Comisia Europeana

"Trebuie sa existe un dialog cu Comisia Europeana pentru a le explica unele decizii", s-a limitat Aberg in a spune.

Ambasadorul s-a aratat optimist si in legatura cu noul grup de lucru infiintat in MAE pentru relatia cu Comisia Europeana, mai ales pentru evitarea lansarii altori proceduri de infringement la adresa Romaniei.

"Grupul de lucru este o decizie interna a autoritatilor romane. Pe de alta parte, am avut o intalnire foarte utila cu domnul ministru Crsitian Diaconescu saptamana trecuta. Suntem foarte dornici de a avea astfel de contacte bilaterale apropiate. Am depus eforturi considerabile pentru a avea proceduri de rutina pentru ca schimburile de informatii sa fie rapide. Platforma pentru relatii tehnice foarte bune exista", a asigurat Mats Aberg

Se va discuta problema vizelor moldovenesti pentru Romania

In ceea ce priveste relatia dintre Romania si R. Moldova, situatia comporta, in viziunea lui Mats Aberg, mai multe aspecte. "Informatiile provin din foarte multe surse, iar partea romana s-a descurcat foarte bine in a furniza aceste informatii.

Noi avem o imagine destul de clara despre ceea ce urmareste partea romana si cum vede situatia. Eu cred ca exista o imagine destul de clara si despre modul in care partea moldoveana vede lucrurile, dar acolo exista un guvern interimar, alegeri anticipate.

Nu stim exact ce se va intampla. Nu cred ca un guvern interimar poate lua deciziile profunde, necesare pentru a iesi din aceasta situatie. Trebuie sa asteptam instalarea unui nou guvern si atunci putem continua discutiile", a declarat ambasadorul.

"Discutiile au loc si in cadrul UE si va pot asigura ca si presedintia suedeza acorda acestui subiect toata atentia cuvenita", a asigurat diplomatul in legatura cu problema vizelor.

Intrebat ce se va intampla daca, totusi, pana la sfarsitul anului R. Moldova mentine vizele pentru romani, Mats Aberg a sugerat ca Romania trebuie sa aiba rabdare. "Haideti sa ne punem aceasta problema cand ne vom confrunta cu ea. Ar trebui sa speram si sa ne astepam la o solutie pana la sfarsitul anului", a spus ambasadorul.

El a reiterat ca impunerea vizelor pentru romani este "o anomalie".

"Fara a dori sa speculez despre motivele din spatele acestei decizii - cu totii am putea specula foarte mult pe aceasta tema - eu cred ca o mare parte dintre chestiuni au fost determinate de contextul noilor alegeri. Ar trebui sa cautam cu totii o solutie, fiind, cu siguranta, in interesul Republicii Moldova, sa rezolve aceasta chestiune, astfel incat sa putem incepe discutiile privind un nou acord cu UE", a subliniat Aberg.

"Momentan, tot ce putem face este sa asteptam alegerile si sa cerem ca acestea sa fie libere si corecte, inclusiv in ceea ce priveste accesul actorilor politici din opozitie la mass-media", a spus Mats Aberg.

Intrebat daca Romania ar trebui sa dea curs cerintelor Chisinaului in ceea ce priveste semnarea tratatului politic de baza si a celui privind frontierele de stat pentru normalizarea relatiilor, Aberg a sugerat ca intotdeauna trebuie luata in considerare imaginea de ansamblu.

"Intotdeauna trebuie sa ne uitam la toate posibilitatile existente si putem sa le privim sub forma unui pachet mai mare. Pe de alta parte, aceasta impunere a vizelor este o decizie unilaterala, care trebuie rezolvata intr-un context mai strict. Este, asadar o situatie complicata, dar va asigur ca noi ne gandim serios la aceste chestiuni si facem tot ce putem", a spus el.

Citește și:
Ce spune Ilie Bolojan despre candidatura sa la Primăria Capitalei
Ce spune Ilie Bolojan despre candidatura sa la Primăria Capitalei
Președintele Consiliului Județean Bihor, liberalul Ilie Bolojan, spune că „nu se pune problema” să candideze la Primăria Capitalei, relatează Bihoreanul. El a fost inclus de PNL în...
George Simion, taxat dur după ce a cerut ca România să nu mai ajute Republica Moldova: ”Avem şi noi un mic Putin al nostru”
George Simion, taxat dur după ce a cerut ca România să nu mai ajute Republica Moldova: ”Avem şi noi un mic Putin al nostru”
Liderul PNL Iaşi, deputatul Alexandru Muraru, a criticat declaraţiile liderului AUR George Simion, prin care acesta solicită ca România să nu mai ajute Republica Moldova, susţinând că...