Comunismul si 23 august prin ochii unui copil

11 ani de copilarie in comunism, dupa care Revolutia din 1989. Sau cum s-o fi numit acel moment care a dus la caderea dictatorului. Ce poate oare intelege in primii 11 ani de viata un copil care traieste intr-un regim totalitar, ai carui parinti nu au fost membri de partid - simplu accident si nu act de bravada? Pot spune ca pricepe foarte multe si ca ramane cu amintiri cicatrici care il vor marca pentru restul vietii.
In ceea ce ma priveste, am luat parte la mai multe evenimente ale epocii de aur, in ciuda neapartentei parintilor la PCR, pentru ca scoala la care am invatat, Tudor Arghezi sau Scoala 19, se afla chiar in centrul Bucurestiului.

Citeste si: - Istoria Romaniei in imagini mai putin cunoscute: 23 august, comunismul si Nicolae Ceausescu (VIDEO/ AUDIO)
- Invatati 23 August fara profesor
- Tratatul Molotov - Ribbentrop a 'desfigurat' Europa de Est
- 23 august 1944 in presa din 23 august 2007

Copiii de aici erau scosi la tot soiul de evenimente si erau chiar trimestre intregi in care erau detasati la diverse actiuni ale partidului, iar notele erau puse de profesori din burta. Fireste, cea mai mica nota era noua, cei mici simteau ca participarea la manifestarile PCR le conferea o aura de putere si ii facea chiar usor aroganti in fata dascalilor.
Primul moment "comunist" la care am participat a fost sosirea unei delegatii ruse conduse de premierul sovietic de atunci... Se intampla cred in 1987 sau 1988 si Nicolae Ceausescu a tinut sa se laude cu una din ctitoriile sale, metroul de parca rusii nu mai vazusera asa minune la ei in Moscova. Initial trebuia sa fiu unul dintre copiii de pe tusa care sa agite un manunchi de flori, insa am fost ales sa ofer un buchet chiar lui Nicolae Ceausescu. In ultimul moment, s-a hotarat sa ofer florile oaspetelui rus, iar lui Ceausescu i-a dat un buchet o colega de scoala.

Apoi, alt eveniment pentru care am fost scosi din scoala a fost pregatirea unei filmari in cinstea sarbatorii nationale de atunci, 23 august. Dupa cum era obiceiul, pietele publice erau impanzite de oameni ai muncii si de elevi care se transformau pentru cateva zile in dansatori de ocazie ori in elemente de butaforie cand era necesar sa alcatuiasca din trupuri texte ori reprezentari de tot felul: globuri, porumbei etc. (vezi filmul din articolul Istoria Romaniei in imagini mai putin cunoscute: 23 august, comunismul si Nicolae Ceausescu). Impreuna cu colegii, am fost scos in Piata Universitatii pentru a incinge o hora uriasa. Filmarile au durat doua zile, insa nu stiu nici pana in ziua de azi daca acel material a fost difuzat.

Cel mai interesant moment l-a reprezentari participarea la Congresul al XIV-lea (vezi filmul din articolul Istoria Romaniei in imagini mai putin cunoscute: 23 august, comunismul si Nicolae Ceausescu). Pregatirile au inceput cu cateva luni inainte, scoala a fost data uitarii, iar de dimineata pana seara cantam si aplaudam in Sala Palatului. Am avut un soc in zilele de dinaintea congresului cand am vazut bufetul amenajat la subsolul cladirii: tejghelele erau ticsite cu zeci de marci de ciocolate (romanesti!!), de unele nu auzisem niciodata, sandvisurile erau la discretie pe bani, dar oricum, erau si, alt element surpriza, preturile erau simtitor mai mici fata de cele din comert atunci cand produsele se gaseau. De exemplu, Pepsi la sticla costa la bufetul Salii Palatului 2 lei si 50 de bani fata de 3 lei si 50 de bani, daca nu chiar 4 lei in comert!

In ziua deschiderii congresului, ar fi putut avea loc o mica drama, daca joaca unor copii era descoperita. Unul dintre prietenii mei se jucase cu un pistol cu capse, in ultima seara de dupa repetitii. Arma cu pricina era din metal si arata leit cu o arma adevarata, dupa cum vazusem la Muzeul M ilitar si prin filme. Ei bine, baiatul a intrat, fara sa-si dea seama si fara sa fie controlat, cu pistolul in buzunar in ziua deschiderii congresului si a scos arma de jucarie din buzunar in timp ce Nicolae Ceausescu isi incepea discursul. Nu-si daduse seama ce se afla in buzunar si, mecanic, a dus mana si a scos pistolul cu capse. Moment in care noi, cei din jurul sau, am inlemnit. Din fericire, nimeni nu ne-a observat si baiatul a bagat repede arma in buzunar, insa a tremurat ca varga pana am iesit din sala, dupa momentul artistic.

Apoi a venit ziua ultimului discurs al lui Ceausescu (vezi filmul din articolul Istoria Romaniei in imagini mai putin cunoscute: 23 august, comunismul si Nicolae Ceausescu). Am vazut o parte din oamenii adusi pentru miting, adunati pe strada C.A.Rosetti, langa care locuiam, iar apoi, dupa incheierea brutala a transmisiei TV, am mers alaturi de bunica mea in Piata Palatului, unde lumea huiduia puternic uitandu-se catre elicopterul care cu greu si-a luat zborul de pe C.C.
Am intrat brutal, din 1990, intr-o alta lume, desigur imperfecta, defecta de-a dreptul in unele momente, insa o lume cu mancare in galantare, fara opriri de curent, cu caldura/ gaze pe timp de iarna si fara psihoza securitatii care asculta fiecare soapta...