Murgeanu: proiectul Canalul Dunare-Bucuresti trebuie reluat

Numai opt la suta din capacitatea de transport a fluviului Dunarea este exploatata pe teritoriul Romaniei, ceea ce se repercuteaza negativ asupra economiei, in toate domeniile, inclusiv in real estate, a declarat, vineri, Razvan Murgeanu, viceprimarul Capitalei.

"Proiectul Canalului Dunare-Bucuresti trebuie reluat, nu numai ca sistem de irigare, ci mai ales de transport. Aceasta componenta poate duce la dezvoltarea substantiala a turismului in Capitala, ceea ce inseamna bani in plus pentru municipalitate, dezvoltari imobiliare pe zona hoteliera de trei si patru stele, crearea cadrului practic pentru o lege a infiintarii Zonei Metropolitane', a spus Razvan Murgeanu la cea de a IV-a editie a Salonului Condominium.

In prezent, proiectul Canalului Dunare-Bucuresti se afla la Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile pentru a primi acordul inceperii studiului de fezabilitate.

Canalul Dunare-Bucuresti necesita investitii de aproape 400 milioane de euro, iar lucrarile ar putea fi terminate in patru ani, au apreciat specialisti din domeniul transporturilor.

Din datele Institutului de Proiectari pentru Transporturi Auto, Navale si Aeriene (IPTANA) finalizarea canalului ar reprezenta o oportunitate pentru legarea Bucurestiului de traficul de pe Dunare, in crestere continua in ultimii ani. Proiectul poate fi inclus in cadrul Zonei metropolitane a Bucurestiului, iar executia sa ar putea dura patru ani.

La nivelul oficialilor din primaria Capitalei exista mai multe proiecte privind transformarea Bucurestiului in Metropola, ceea ce ar insemna dezvoltarea teritoriala a Capitalei, care s-ar imbogati cu noi porturi, in sud la Oltenita si Giurgiu si construirea unui nou aeroport, in sudul Capitalei.

Canalul Dunare - Bucuresti ar face legatura intre porturile din sudul Capitalei, Oltenita si Giurgiu, si Bucuresti, devenit el insusi port, in zona 1 Decembrie.

Amenajarile prevazute pentru Canalul Dunare - Bucuresti aveau in vedere amenajarea complexa a Argesului inferior, pe sectorul cuprins intre podul de cale ferata de la Gradinari pe magistrala feroviara Bucuresti - Craiova si Dunare, pe o lungime de circa 95 de kilometri .

Incepand de la Dunare, cursul raului urma sa fie amenajat pentru navigatie pe o lungime de 73 de kilometri pana la portul Bucuresti - 1 Decembrie. In cadrul lucrarilor de navigabilizare a Argesului, specialistii IPTANA au prevazut constructia a doua porturi - Oltenita si Bucuresti.

De asemenea, in proiect s-a lucrat si la transformarea Dambovitei, care strabate Capitala astfel incat sa poata fi realizat transport naval si pe acest rau, pe o lungime de 31 de kilometri.

In anul 1990, cand au fost oprite lucrarile, erau finalizate in proportie de 90 la suta infrastructura platformelor porturilor Oltenita si Bucuresti, podurile de sosea peste rau, traversarile liniilor electrice si conductele peste cursul amenajat si lacul Mihailesti - Cornetu.

Podul de cale ferata peste cursul navigabilizat al Argesului de la Gradistea, pe linia ferata Bucuresti - Giurgiu si radierele fundatiilor ecluzelor si hidrocentralelor erau in faze diferite de executie.

Canalul ar fi urmat sa aiba o adancime de circa cinci metri care ar fi permis transportul barjelor, astfel incat capacitatea de transport pe Canalul Dunare - Bucuresti s-ar fi cifrat la circa 16 milioane tone de marfa pe an, care sa raspunda traficului in crestere de pe Dunare.

Cât câștigă și cât cheltuie președintele Iohannis în comparație cu alți șefi de stat. Bugetul administrației din ultimii ani

Șeful statului român nu este în fruntea clasamentului în ceea ce privește veniturile de pe urma funcției. Cheltuielile actualului președinte arată însă o altă poveste. Klaus Iohannis...

Traian Băsescu poate influența votul românilor în următoarele alegeri, speră Eugen Tomac

Preşedintele PMP, Eugen Tomac, a declarat vineri, 4 octombrie, despre şansele la alegerile parlamentare că, "dacă ne uităm la ce spun sondajele", deja PMP are peste 4%. Eugen Tomac a fost...