Raportul CE pe justitie a fost aprobat

Raportul Comisiei Europene pe justitie a fost aprobat, miercuri, fara ca oficialii europeni sa includa in documentul final masuri impotriva aderarii Romaniei la spatiul Schengen, informeaza Antena 3.

Desi CE avertiza ca decizia de a primi sau nu Romania in spatiul Schengen si zona Euro va tine cont si de progresele in combaterea coruptiei, oficialii de a Bruxelles nu au inclus acest aspect in raportul final.

Raportul CE prezentat, miercuri, la Bruxelles remarca eforturile DNA in domeniul luptei anticoruptie si critica Parlamentul pentru ca blocheaza cercetarea cazurilor de mare coruptie, dar si Guvernul, pentru ca nu impulsioneaza suficient adoptarea legislatiei in domeniu.

Documentul mentioneaza ca o perioada vor mai fi necesare verificarea si cooperarea in privinta justitiei din Romania. La capitolul realizari, raportul mentioneaza ca CSM, in calitate de gardian al independentei justitiei, a primit resurse umane si financiare care sa ii permita sa isi asume responsabilitati esentiale in cadrul reformei.

In ceea ce priveste combaterea coruptiei la nivel inalt, raportul noteaza ca Ministerul Public si DNA "au realizat un istoric pozitiv al urmaririi penale a cazurilor si au initiat proceduri de demarare a anchetelor intr-o serie de cazuri la nivel inalt in care sunt implicati fosti ministri si membri ai Parlamentului".

"Ramane de vazut in ce masura Romania va reusi sa finalizeze anchetele, sa continue procedura juridica adecvata si sa emita sentinte disuasive daca va fi necesar", mai adauga raportul.

Referitor la ANI raportul CE mentioneaza ca aceasta institutie trebuie sa demonstreze ca "poate monitoriza fluxurile de active financiare, identifica si sanctiona cresterile nejustificate de active si de a reglementa conflictele de interese".

Tot despre ANI, raportul mai spune ca este prea devreme pentru evaluarea adecvata a activitatii si a calitatii deciziilor luate, dar este totodata prea devreme potrivit comisiei si pentru a evalua daca mandatul ANI este suficient de robust. Raportul mentioneaza si faptul ca s-au inregistrat "putine rezultate tangibile in privinta coruptiei la nivel inalt".

Raportul mai atata ca, "dupa o perioada de incertitudine, Romania a reusit sa isi reafirme angajamentul fata de reforma sistemului judiciar si combaterea coruptiei".

"Cadrul juridic institutional este fragil. Acesta trebuie stabilizat si consolidat. Capacitatea administrativa trebuie cultivata si consolidata. E important ca Parlamentul sa demonstreze un angajament neechivoc fata de eradicarea coruptiei la nivel inalt. Legile, procedurile si institutiile existente trebuie sa isi poata crea un istoric", mentioneaza raportul.

Documentul precizeaza de asemenea ca s-au inregistrat "progrese inegale in ceea ce priveste reforma sistemului judiciar", iar "situatia resurselor umane se imbunatateste", precizand ca a scazut numarul de locuri vacante. Totusi, potrivit raportului, Ministerul Public se confrunta "cu o lipsa cronica si importanta de personal, iar procedurile de recrutare nu permit garantarea intotdeauna a selectarii unui personal de calitate".

In ceea ce priveste CSM, raportul mentioneaza ca, desi rolul acestuia este bine stabilit, Consiliul nu si-a exercitat inca in totalitate mandatul in mod consecvent, in special in privinta "anchetelor proactive in cazurile disciplinare".

"CSM este lent in privinta deciziilor privind managementul si a deciziilor disciplinare, iar de multe ori sanctiunile impuse sunt minore", potrivit documentului.

"Desi DNA continua sa inregistreze frecvent rezultate pozitive in privinta urmaririi penale in cazuri de coruptie la nivel inalt, sentintele judecatoresti sunt in continuare indulgente si inconsecvente", noteaza raportul.

Documentul sustine ca nu s-a inregistrat nici un "progres real" in zece cazuri cheie in care sunt implicati fosti ministri, comisia justificand acest lucru prin faptul ca, pe de o parte, Parlamentul a blocat urmaririle penale, iar pe de alta parte Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins aceste cazuri, invalidand deciziile anterioare.

"Incapacitatea de a avansa in aceste cazuri compromite efectele pozitive intreprinse in etapa premergatoare. Dezbaterea politica intensa privind cadrul national anticoruptie s-a atenuat, iar rolul DNA a fost pastrat", noteaza raportul, care subliniaza insa ca eforturile DNA de a continua cazuri importante au stagnat pentru ca Parlamentul nu a recomandat inceperea procedurilor judiciare.

In acelasi text se precizeaza ca dezbaterile din Parlament privind modificarile Codului de procedura penala menite sa restrictioneze colectarea anumitor probe creeaza insecuritate juridica si influenteaza negativ investigatiile in curs. Potrivit comisiei, aceasta "insecuritate juridica" duce la "reticenta din partea magistratilor".

In ceea ce priveste imbunatatirile necesare, raportul mentioneaza "consecventa si coerenta in pregatirea si aplicarea legilor". Raportul spune ca este necesara consultarea opiniei publice la pregatirea legilor si ca trebuie sa se recurga mai putin la ordonante de urgenta ale Guvernului.

In opinia Comisiei, Guvernul va trebui sa finalizeze noul Cod de procedura penala si sa faca progrese in ceea ce priveste noul Cod penal. De asemenea, raportul recomanda renuntarea la amendamentele controversate la OUG de modificare a Codului penal si Codului de procedura penala in vigoare, referirea fiind facuta la Ordonanta 60/2006.

Potrivit documentului, combaterea coruptiei trebuie depolitizata, iar Romania trebuie sa-si afirme angajamentul neechivoc de a combate coruptia la nivel inalt.

"Trebuie permisa continuarea anchetelor independente asupra fostilor ministri si parlamentari, pentru a recastiga increderea opiniei publice", spune raportul.

Documentul critica Guvernul, apreciind ca acesta "nu impulsioneaza suficient propuneri legislative (precum un nou Cod de procedura penala) si masurile anticoruptie (de exemplu sentintele minime obligatorii suficient de disuasive in cazurile coruptie la nivel inalt)".

"Eforturile Guvernului, DNA sau ale procurorului general pe calea reformei pot fi incununate de succes numai daca primesc un sprijin neechivoc din partea tuturor actorilor de la toate nivelurile", conchide raportul.

În România ”nu există un risc de flux masiv de migranţi ilegali”. Ministrul de Interne anunță că suntem gata să ne alăturăm zonei Schengen

Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a afirmat, joi, că, de la începutul acestui an, s-au înregistrat 3.200 de tentative de trecere ilegală a frontierei româneşti, ceea ce demonstrează...

România: riscurile de azi și ce se întâmplă (până) în 2035

Poate România ține pasul cu schimbările rapide care au loc în marile economii europene? Și ce-ar trebui să facă pentru a nu fi lăsată în urmă? O analiză de Sabina Fati. Un Raport al...