Opinii: Lectie de demnitate predata din greva foamei

"O invatatoare din Caracal a fost internata la spital, dupa ce i s-a facut rau, in conditiile in care a intrat in a 38-a zi de greva a foamei, in semn de protest fata de reducerile salariale cu 25%".

Citesc aceasta stire cu stupefactie. O invatatoare din Caracal... Scurt si cuprinzator. Desi doamna are nume: Cristina Irina Anghel. Desi doamna invatatoare face un gest absolut uluitor: greva foamei. Acolo, singura, in Caracal. Pentru un principiu. Acela de a fi respectata in tara domniei sale. De a-i fi respectat dreptul salarial. Acela mic, neisemnat, dar castigat dupa peste 30 de ani de munca. Si ce munca! Sa-i invete slova pe cei care, poate, azi, i-au retezat leafa.

Un om. O viata. Un vis. Un univers interior. Dar pentru restul Romaniei, rupta de ura, Cristina Anghel este doar o invatatoare. Prefectul s-a dus, a vazut-o, a plecat. Primarul Caracalului a vizitat-o si iar a plecat. Acasa la dansul. A scris un mail la Presedintia Romaniei. Un consilier i-a raspuns prompt. A trimis-o la Ministerul Invatamantului care tocmai i-a ras salariul...

Am vazut-o la televizor. Cu ochii pierduti in fundul capului. Dar hotarata sa intre in coma si sa moara pentru un principiu. Politicienii din platou... Doamne, astia fac politica de doi bani cu un om din Republica Romania care-si apara demnitatea. Se tin de populisme cu o doamna care le da lectii de onorabilitate, caracter, prin gestul sau simplu si sinucigas, de a fi gata sa... plece, pentru ca i-a fost terfelit dreptul fundamental la salariu.

O invatatoare din Caracal... Pai, si noi ce facem? Injuram. Eventual comentam. Posatam pe site-uri scenarii. Aaa, in spatele doamnei sunt cei de la PSD si PNL, care vor sa dea lectii PDL. Sau injuram autorul unui articol. Il facem cum ne vine la gura. Fiindca suntem o tara de destepti. Dar incapabili sa fraternizam, iata, cu un om absolut special, hotarat sa lupte singur (tot ni s-a recomandat sa avem fiecare grija noastra, sa plecam afara, la munca) pentru un principiu.

Altii lupta pentru functii, ministeriate, directorate, bani publici, onorarii, ciubucuri, putere, voturi, marire. Doamna invatatoare socheaza: nu vrea nimic, doreste doar sa fie respectata in tara in care s-a nascut. Si e gata sa moara pentru un principiu. Acolo, singura, izolata de noi toti.

Noi toti suntem izolati. Unii in ura, altii in avutie. In prea multa suficienta sau indiferenta in exces. Si cei mai multi suntem izolati in lasitate. Ei si? Dam din umeri, judecam dupa cata putinta avem si dam fila mai departe. Doamna invatatoare, cu protestul special, pentru un principiu, ramane in spate, uitata. Sigur uitata, desi comite un act de imens curaj si de-o simbolistica mult prea frumoasa pentru lumea noastra urata.

Nu stiu ce-ar fi fost daca doamna Anghel se nimerea sa fie in SUA. Sau Austria. Ori Olanda. De fapt, ma intreb daca autoritatile altor state s-ar fi comportat la fel fata de un cetatean al lor intrat intr-o greva a foamei dusa cu opt zile peste o luna. Adica, sa nu le pese.

Am vazut ca ei stau ore in sir in trafic, doar pentru ca autostrada este traversata de o testoasa lenesa. Si noi lasam un om, asa, sa-si curme viata, printr-un act voluntar, insa generat de o incalcare a dreptului salarial de catre statul roman, fara sa intervenim institutional, daca uman nu suntem in stare?

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...