Sfatul psihologului:Cum sa faci sa scapi de griji?

Fiecare dintre noi a trecut prin momente de nervozitate sau ingrijorare. In fond, este o experienta care ne face sa fim umani si sa facem parte din "lumea normala".

Insa trebuie sa stim cand si mai ales cum sa ne oprim pentru a nu ne face mai mult rau.

"Ingrijorarile seamana cu un monolog in care vorbim cu noi insine despre posibile evenimente sau consecinte negative in viitor. Ingrijorarile devin o problema, insa, atunci cand tind sa fie excesive, de necontrolat sau sa iti afecteze abilitatea de a face fata problemelor zilnice", a declarat, pentru Ziare.com, psihiatrul Florian Koleci.

Parintii, copiii si grijile

Grijile pot aparea din orice si oricine, fara exceptie, isi pune zilnic sute de intrebari legate de problemele sale.

Parintii tind sa foloseasca cel mai des acest cuvant: "Ai grija pe strada", "Ai grija la scoala", "Ai grija ce mananci", "Ai grija cum scrii"...aproape fiecare activitate a copiilor implica, neconditionat, si grija.

"Daca ne uitam la cauzele grijilor, avem 2 categorii - biologice si psihologice. In cadrul celor psihologice intra stilul de viata, evenimente marcante din trecut si modele in viata.

Parintii fac parte din aceasta ultima categorie. Ei reprezinta modelele in viata copiilor, iar un parinte extrem de ingrijorat va avea probabil un copil pentru care grijiile vor fi o parte marcanta a vietii", explica psihoterapeutul.

Se observa, insa, ca parintii romani tind sa fie mult mai ingrijorati decat cei din Occident, acest lucru fiind cauzat, in mare parte, de faptul ca vor sa le controleze in permanenta viata copiilor lor.

"Pe de alta parte, parintii sunt mai ingrijorati in societatea romaneasca decat in cea occidentala pentru ca in general exista tendinta de a controla viata copiilor, si de multe ori, grijile sunt legate de aceste aspecte.

In ceea ce priveste ariile in care se manifesta grijile, familia reprezinta una destul de frecvent intalnita", a mai spus dr. Koleci.

Criza ne face sa cream scenarii ingrijoratoare

Desi tara noastra nu a fost inca lovita direct de criza, romanii nu se ingrijoreaza mai putin decat restul oamenilor. Si cu cat mass media emite mai multe informatii alarmante, cu atat mai negre vor fi scenariile pe care si le creaza romanii.

"Pentru a intelege asta, sa plecam de la ceea ce sta la baza grijilor. Intrebarea de baza, care ia nastere in mintea persoanei ingrijorate, si duce la monologul sau scenariul negativ este: 'Si daca...'. 'Si daca pic examenul?', 'Si daca nu ma descurc?', ' Si daca se intampla ceva cu copilul?'.

O data cu criza au venit intrebari de genul: 'Si daca pierd locul de munca?', 'Si daca nu am cum sa-mi platesc rata la banca?', 'Si daca nu o sa am ce sa dau de mancare familiei? ...etc.

Chiar daca oamenii nu sunt momentan direct afectati, ei creaza scenarii negative pe baza informatiilor obtinute de la TV, radio, din discutii, etc", arata specialistul.

Nu poti trai cu griji, dar nici fara ele

Nu se pot face statistici in privinta oamenilor care "mor de grija", insa este demonstrat ca exista persoane care, chiar daca au perioade mai linistite, nu pot sta fara sa isi creeze zeci de scenarii.

Fie ca o posbila pandemie de gripa porcina ne bate la usa, fie ca numarul somerilor creste de la o zi la alta, oamenii se agata de orice ii poate ingrijora.

"Bolile reprezinta una dintre categoriile sau ariile in care se manifesta cel mai frecvent grijile. Cele mai importante arii sunt sanatatea, munca, familia, relatiile interpersonale si situatia financiara.

Nu putem generaliza spunand ca tindem sa ne ingrijoram chiar daca nu avem de ce, dar sunt persoane care au un grad de vulnerabilitate mai mare sau o structura a personalitatii care ii face sa se ingrijoreze din orice. Aici contribuie si experientele de viata din trecut", mai explica dr. Koleci.

Grijile au insa si partea lor pozitiva. Ele ne pot motiva, ne pot ajuta sa gasim solutii si nu e de neglijat faptul ca ne pregatesc pentru ce e mai rau.

"Oamenii nu pot trai fara griji. Dincolo de aspectul negativ, grijile au si o latura pozitiva. Ingrijorarile ne motiveaza sa facem anumite lucruri (daca nu ne-ar ingrijora un examen, nu am invata), ne ajuta sa gasim solutii, ne fac sa fim pregatiti pentru ce este mai rau sau ne ajuta sa evitam anumite lucruri"

Insa una dintre consecintele dramatice ale ingrijorarii este suicidul: "Oamenii nu mor direct din cauza grijilor, dar aceste griji excesive pot duce la solutii extreme, iar una dintre ele ar putea fii suicidul. Suicidul nu este o forma de evadare, ci o incercare serioasa de a rezolva o problema la care nu gasesc alternative", arata psihiatrul.

Cum sa facem sa combatem grija?

Exista insa si modalitati prin care putem tine grijile in frau. Urmand cateva sfaturi si tehnici, in functie de cea care se pliaza mai bine personalitatii noastre.

"In primul rand este important sa constientizam folosirea strategiilor gresite. Sunt doua strategii gresite, folosite din pacate destul de des de catre persoanele ingrijorate: evitarile ('Nu ma mai uit la stiri pentru a nu auzi vesti proaste', 'Sun pe fiul/fiica mea sa ma asigur ca este bine', 'Iau un somnifer', 'Beau ceva') si controlul gandurilor (incercari de a suprima gandurile - iti spui in minte 'stop griji').

Insa daca incercati sa va distrageti atentia gandindu-va la altceva sau sa dati o dimensiune cat mai aproape de realitate problemelor (intrebati-va ce sanse sunt sa se intmaple asta), atunci puteti sa reduceti cu succes nivelul ingrijorarilor.

Ingrijorarile se htranesc din energia creata de rezistenta. Cu cat mai mult ne opunem situatiei, atat mai puternica devine ingrijorarea.

Cea mai buna metoda de a face fata ingrijorarilor este confruntarea. Comparand faptele cu gandurile noastre, o sa observam ca ceea ce ne ingrijora nu prea se intampla, iar daca se intampla, in momentul confruntarii scad anxietatea si ingrijorarile. Alte metode sunt: amanarea grijilor, jurnalul sau sa inveti sa lasi grijile sa treaca pe langa tine", ne sfatuieste dr. Florian Koleci.

Asa ca luati grijile in piept si incercati sa gasiti cele mai rapide si de durata solutii. Cu cat amanati mai mult sa va ganditi la ele, cu atat veti ajunge sa fiti definiti prin griji.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...