Ziare.com

Expert al Bancii Mondiale: Ce s-a schimbat in Romania dupa Colectiv. Peste 2.500 de scoli au risc seismic

Duminica, 01 Decembrie 2019, ora 11:55

   

Expert al Bancii Mondiale: Ce s-a schimbat in Romania dupa Colectiv. Peste 2.500 de scoli au risc seismic
Incendiul de la Colectiv a imbunatatit multe lucruri in activitatea autoritatilor cu privire la gestionarea dezastrelor, iar presiunea publica a avut un rol determinant, a declarat Alanna Simpson, senior expert in managementul dezastrelor din cadrul Bancii Mondiale.

Ea a participat la conferinta Understanding Risk Europe, organizata la Bucuresti de Banca Mondiala si Departamentul pentru Situatii de Urgenta la finele acestei saptamani, cu scopul de a creste gradul de constiinta al oamenilor si al autoritatilor cu privire la prevenirea si gestionarea dezastrelor.

"Romania este considerata o tara de mare risc in ceea ce priveste dezastrele naturale. Au fost aici, de-a lungul timpului, inundatii serioase, alunecari de terenuri, mai recent si furtuni puternice care au afectat Romania si cutremure devastatoare, precum cel din 1977.

Din pacate, Romania are unul dintre cele mai ridicate riscuri de inundatii din Europa, iar Bucuresti este printre orasele cu cel mai ridicat risc de cutremure in Europa. Deci este un loc foarte bun sa organizam o conferinta despre cum intelegem riscul si cum il manageriem", a precizat Alanna Simpson.

Cum intelege Romania acest risc?

"Sa fiu sincera, cred ca este foarte greu pentru orice tara sa constientizeze ce inseamna riscul. Daca nu ai trecut printr-o situatie de acest gen, e greu sa-ti imaginezi masura in care poate afecta totul. Oamenii care au trecut prin cutremurul din 1977 sunt batrani acum, iar generatia tanara nu stie cu adevarat ce inseamna sa le fie afectate vietile de un eveniment atat de grav. Asa ca este o provocare.

Deci noi dorim sa spunem oamenilor povestea despre ce se intampla intr-un dezastru, ce inseamna sa fii afectat de o inundatie, adica ai fost alertat, ai fost evacuat, ai pierderi devastatoare, trauma care ii afecteaza pe oameni, relatiile sociale, in special in zone cu multi oameni in varsta, cu dizabilitati sau foarte tineri".

Achizitiile de echipamente

Ea a subliniat faptul ca oamenii reactioneaza numai cand se intampla ceva, insa trebuie sa fie implementata din ce in ce mai mult cultura de a fi pregatiti si a de fi constienti ce trebuie sa facem in acele momente, pentru a diminua efectele negative.

"Cred ca Romania a facut un progres foarte mare in ultimii ani in ceea ce priveste reactia la dezastre, in principal utilizand fondurile europene. Ma refer la achizitia de echipamente, generatoare sau pompe de mare capacitate pentru inundatii, echipamente de interventie in incendii. Aici s-au facut progrese foarte mari. Insa mai exista foarte multe de facut in ceea ce priveste rezistenta cladirilor", a subliniat expertul Bancii Mondiale.

Despre rezistenta financiara

Simpson a afirmat ca aceasta este o problema a multor tari din lume, mai ales a oraselor europene, care sunt destul de vechi.

"Ma refer la rezistenta fizica a cladirilor, a drumurilor, a podurilor, a infrastructurii de comunicatii, dar si la relatiile sociale dintre oameni, daca isi cunosc vecinii, de exemplu pentru a ajuta batranii, dupa dezastru, pentru a se asigura ca primesc ajutorul de care au nevoie.

Totodata, ma refer si la rezistenta financiara: daca oamenii au asigurari, daca Guvernul are asigurare, cum platim costurile mari ale dezastrelor. Cred ca Romania se afla pe acelasi traseu ca si multe alte tari. Nu exista nicio tara care a rezolvat aceasta problema", a subliniat Alanna Simpson.

Peste 2.500 de scoli din Romania au risc seismic

Banca Mondiala a colaborat cu Guvernul Romaniei in ultimii doi ani pentru imbunatatirea acestor aspecte si exista un proiect de modernizare a 35 de cladiri ale pompierilor. Aceasta in conditiile in care datele Bancii Mondiale arata ca multe dintre cladirile institutiilor care ar trebui sa dea ajutor de urgenta in caz de dezastre au bulina rosie, deci sunt chiar ele vulnerabile.

Intrebata daca mai exista tari unde cladirile institutiilor de urgenta au risc iminent de cutremure, expertul Bancii Mondiale a raspuns: "Din pacate, da, mai sunt si alte tari. Spre exemplu, in orasele europene, unde cladirile sunt construite inainte de existenta normelor moderne de rezistenta la cutremure. Este si cazul a peste 2.500 de scoli din Romania. Este o problema care exista si in Italia, Grecia, Bulgaria.

Natura este foarte imprevizibila, dar cred ca, avand in vedere experientele din trecut, putem spune ca in timpul vietii mele si al dumneavoastra exista posibilitatea sa aiba loc un mare cutremur. La fel si in ceea ce priveste schimbarile climatice: este posibil sa vedem inundatii, incendii puternice, in timpul vietii noastre".

"Guvernul trebuie sa fie pregatit"

De asemenea, intrebata daca fiecare ar trebui sa aiba grija de el sau daca ar trebui sa ne bazam mai degraba pe ajutorul autoritatilor, experta Bancii Mondiale a aratat ca oamenii ar trebui sa fie mereu pregatiti, sa aiba truse de prim ajutor, apa si mancare, astfel incat pentru 72 de ore dupa dezastru sa putem avea singuri grija de noi si de vecini.

"Iar Guvernul, de asemenea, trebuie sa fie pregatit, sa creasca gradul de constientizare a populatiei si trebuie sa aiba o politica de orientare spre investitiile in rezistenta. Acesta este un lucru foarte greu, in conditiile in care fiecare tara are cheltuieli publice mari", a mentionat reprezentanta Bancii Mondiale.

Ea a fost intrebata si daca, in opinia sa, incendiul de la Colectiv a schimbat ceva in constiinta si in modul de lucru al autoritatilor, in conditiile in care opinia publica traieste cu impresia ca nu s-a schimbat nimic.

"La fel este si cu dezastrele facute de oameni. Le manageriem la fel. Ne pregatim la fel. Incendiul de la Colectiv a fost groaznic, am vorbit cu multi oameni care aveau prieteni acolo si cred ca a fost un moment critic in constiinta romanilor si cred ca a existat un progres de atunci. S-ar putea ca acest lucru sa nu fie vizibil pentru toata lumea, dar grupurile din societatea civila cu care m-am intalnit au devenit foarte active in managementul dezastrelor mai ales dupa acel incendiu", a spus Simpson.

"Lucrurile se misca incet"

La fel, institutiile guvernamentale au realizat ca trebuie sa faca mai mult si fac pasi in acea directie.

"Lucrurile se misca incet, dar cred ca nu este usor sa reparam aceasta situatie. La nivel conceptual, pare foarte usor, dar implementarea este foarte grea si costisitoare. Deci este o adevarata provocare. Dar am vazut angajamente in aceasta directie. Sunt de doi ani in Romania si lucrez cu autoritatile pe aceasta tema si am vazut schimbarea in institutiile guvernamentale", a continuat ea.

Presiunea din partea opiniei publice este cea care dirijeaza actiunile autoritatilor, considera specialistul BM.

"Imi imaginez ca cineva care nu este atat de conectat cu activitatea Guvernului i se pare ca nu s-a facut nimic, insa cred ca aceasta presiune publica este necesara. Trebuie sa ne asiguram ca deciziile guvernamentale ne fac scolile mai sigure, spitalele mai sigure, sa fim siguri ca cladirile sunt construite in normele privind siguranta la incendii, sa fim siguri ca factorii de decizie stiu ca este un subiect foarte important.

Daca nu exista niciun argument pentru ca factorii de decizie sa ia aceste lucruri in serios, atunci ei se concentreaza pe astuparea gropilor de pe drumuri sau altele. Factorii de decizie intervin acolo unde presiunea publica spune ca este nevoie de interventie. Astfel ca faptul ca am avut un public mobilizat, solicitand ca problema sa fie rezolvata, a ajutat", sustine Simpson.

Ea a aratat ca la fel a fost si in Noua Zeelanda, tara sa natala, unde, dupa cutremurul devastator de acum 10 ani, oamenii au cerut Guvernului masuri, iar rezistenta in fata dezastrelor a crescut exponential, zi de zi.

"Deci publicul determina ceea ce face Guvernul. Iar mass-media poate ajuta cu adevarat ca publicul sa fie angajat. Nu vrem sa asteptam un mare dezastru sa se intample, pentru ca trauma unor astfel de evenimente nu ne paraseste niciodata.

Bunicul meu a trecut printr-un cutremur cand era in liceu, iar scoala lui s-a prabusit, si a trait cu aceasta trauma pana la sfarsitul vietii, am vazut cum a reactionat in cazul altui cutremur. Asa ca trebuie sa ne asiguram ca avem un mediu sigur, pentru a reduce cat mai mult aceste traume ale oamenilor", a concluzionat expertul Bancii Mondiale.

Am putea imprumuta 400 de milioane de euro

Datele Bancii Mondiale arata ca, in perioada 1970-2016, au fost inregistrate 85 de catastrofe in Romania, inclusiv 47 de inundatii, patru cutremure si doua secete, care au afectat in total aproape doua milioane de persoane si au generat pierderi de peste 6 miliarde de dolari.

De asemenea, efectele schimbarilor climatice s-au intensificat si ele in mod semnificativ in ultimele decenii, producand alunecari de teren, incendii de vegetatie, secete si fenomene meteorologice extreme. In 2006, de exemplu, inundatiile devastatoare au provocat daune economice echivalente cu 1% din PIB.

Anul trecut, Banca Mondiala a aprobat posibilitatea acordarii unor imprumuturi de pana la 400 de milioane de euro Romaniei, in cazul producerii unor catastrofe.


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: AGERPRES

Articol citit de 732 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
Nu exista comentarii postate de utilizatori.


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor