Tavalugul de omenie de dupa #Colectiv Oamenii care au pus alti oameni pe primul loc

Dupa tragedia de la Colectiv, care a curmat 59 de vieti, sute, poate chiar mii de oameni au vrut sa ajute. Fara un sistem de ajutorare care sa functioneze la nivel national, oamenii acestia au fost nevoiti sa gaseasca singuri metode pentru a face lucrurile sa se miste.

Uniti de aceeasi drama, voluntarii au donat sange, materiale sanitare, bani, timp, energie, o floare pentru asistente, o cafea pentru rudele victimelor care asteptau pe holurile reci ale spitalelor, o imbratisare, o alinare sufleteasca. S-a iscat un "tavalug de omenie".

Citeste si Lectia dupa #Colectiv: Ca sa faci bine nu ai nevoie de niciun sistem oficial. Ajuta si vei fi ajutat!

Ziare.com a stat de vorba cu mai multi voluntari, oameni discreti, care s-au implicat in aceasta poveste trista, #Colectiv.

Oana Botezatu este jurnalist, blogger si mama unui baietel de sapte luni. De la ea a plecat si sintagma "tavalug de omenie", ce avea sa descrie, in zilele de dupa incendiul devastator, solidaritatea incredibila a romanilor din toata tara. Din toata lumea.

Oana nu-si aminteste ca oamenii sa fi fost vreodata mai uniti, mai solidari, ca dupa tragedia de la final de octombrie.

"De la cei care au ajuns la club in noaptea aceea si au dat o mana de ajutor si pana la cei care si acum, in timp ce cititi aceste randuri, au grija sa aline durerea celor de pe holurile spitalelor; de la cei care au gatit zi de zi pentru oameni ai caror ultima grija era sa manace si pana la cei care le-au dat SMS-uri de imbarbatare prietenilor medici (care au facut eforturi supraomenesti) ; de la cei care si-au donat din putinul lor pentru a ajuta cumva si pana la cei care au promis sa ajute si peste o luna - 'tavalugul de omenie' a adus laolalta tot ce e mai bun din noi. Cineva imi spunea, odata, ca oamenii sunt rai si ca rareori se schimba. Eu am crezut mereu ca oamenii, in esenta lor, sunt buni. #Colectiv mi-a intarit convingerea. Stiu ca exista si Ceilalti, dar eu vad jumtatea plina. Realitatea mea e formata din oameni buni, carora le pasa", ne-a spus Oana.

Sunt atat de multi oamenii care au vrut sa ajute si care s-au implicat, incat nimeni nu ii stie pe toti. Andreea Vasile, un alt voluntar, a facut un inventar al faptelor bune. Oana Botezatu a facut un mic inventar al oamenilor buni.

"Eu stiu doar cativa: Laura, prima persoana de care stiu eu ca a mers in spital cu niste apa si sandvisuri, chiar in sambata de dupa noaptea tragediei; Ecaterina, cu care am vorbit aproape zilnic in ultimele saptamani, dar pe care nu am cunoscut-o, si care a stat la Elias, pe hol, cu rudele, plangand alaturi de ele; Ioana, care a gatit, din a treia zi de la #colectiv, mancare calda si deserturi; Raluca, mama unei fetite de 6 luni, care gateste pentru rude de atatea zile; Anca, florareasa care duce croissante si cafele la Spitalul de Arsi si care a facut 170 de cosulete cu flori pentru medici si asistente;

Andreea, care in spitale, cand sta cu rudele, e cea mai puternica, iar acasa plange in hohote; Ruxandra, care pleaca seara de la birou direct la spital, cu pansamente; Simona, care a luat la rand farmaciile din Tulcea si ne-a trimis la Bucuresti pachete cu tot ce stia ca e nevoie in spitale; o femeie de serviciu care a donat 100 de lei; un baiat care are o pizzerie; un baiat care a umplut un portbagaj cu sticle cu apa, cumparate din banii lui; o femeie care a donat banii primiti cadou de sotul ei, de la colegii de serviciu; (o alta) Ioana, care va naste in curand un baietel, si care a dus sucuri proaspete, zile in sir, in trei spitale. Vio, care s-a dus la spital si ii ruga pe cei din familii sa mearga la ea acasa ca sa faca un dus si sa doarma un pic; Elena, care si-a scos la licitatie rochia de nunta, pentru o victima #colectiv care are un copil de un an, asa cum are si ea; Iulia, care a mers la Floreasca de la inceput, si tot merge. Si sunt doar cateva exemple. Ar trebui sa iau la rand mesajele de pe chat-ul din Facebook si mesajele din telefon ca sa povestesc despre toti pe care ii stiu eu. Pe multi dintre oamenii care au ajutat si care ajuta inca nu ii cunosc personal. Si, repet, ei sunt doar o parte. Iar pe langa ei sunt multi care au facut bine fara sa se stie, fara sa anunte", puncteaza Oana.

Ea spune ca, spre deosebire de cei de mai sus, s-a "implicat infinit mai putin". Asa spun toti voluntarii cu care am stat vorba. Si-au dedicat timp, energie pentru a ajuta, dar cu totii spun ca puteau face mai mult. In fata unei asemenea tragedii, toti s-au simtit marunti.

"David, baietelul meu de 7 luni, este motivul pentru care am stat mai mult 'la butoane' - pe Facebook si la telefon. Asa s-a putut, asa s-a intamplat. Pe scurt, eu am incercat sa fac legatura intre oamenii care s-au oferit sa ajute - cu mancare, cafea, apa, consumabile etc. - si cei care au mers efectiv in spitale si au ajutat.

Si, pe cat am putut, am incercat sa ajut si dand mai departe informatiile din teren care au ajuns la mine (le-am postat pe Facebook, iar oamenii le-au dat mai departe pana cand au ajuns unde era nevoie de ele). Mai ales prima saptamana a fost cea in care am scris foarte mult si am vorbit cu foarte multi oameni, din tara si de peste hotare. Am luat pauze doar ca sa hranesc copilul, sa il schimb, sa il spal, sa il adorm", povesteste mamica.

Oamenii care, pentru cateva zile, au pus alti oameni pe primul loc

Au fost multe momente puternice care m-au marcat si, ca sa nu le uit, le-am scris pe Facebook (cred ca le voi aduna intr-un document, intr-un soi de jurnal al zilelor alora, ca sa imi aduc aminte mereu de cat de multa omenie era in jurul meu si nu stiam). M-au impresionat povestile celor care mergeau in spitale si care, dupa fiecare vizita, imi spuneau cum a fost, cu cine au vorbit, ce le-au zis, ce au simtit, cine a plans, cine a ras; m-au impresionat medicii - pe care nu ii cunosc si pe care, probabil, nu i-as recunoaste daca i-as vedea pe strada - care mi-au scris ca se ne multumeasca noua, tuturor, fiindca suntem oameni; m-au impresionat romanii plecati, care mi-au scris din Anglia, din Germania, din SUA, din Bali, ca vor sa doneze si i-ar ajuta sa le dau un cont; m-au impresionat oamenii care, pentru cateva zile, au pus alti oameni pe primul loc. Si cred ca cel mai tare m-a impresionat ca tot acest 'tavalug de omenie' ne-a facut sa credem ca putem muta munti daca suntem impreuna. Si chiar putem.

Nu vrea sa vorbeasca despre sistem si despre hibele lui, spune ca nu e in masura sa o faca.

"Lipsuri au fost (si sunt), chiar daca sunt recunoscute cu jumatate de gura. De ce e nevoie? De rugaciuni, spuneau niste medici. De ganduri bune, de vorbe calde - pentru asta sunt recunoscatori cei din familii. Si cred ca mai e nevoie sa nu uitam. Nu spun ca nu trebuie sa continuam sa traim, sa ne vedem de viata, spun sa nu uitam", puncteaza Oana Botezatu.

Nu stie care e lectia de dupa Colectiv, dar lectia personala e ca si-a adus aminte ceva ce stia, dar a (mai) uitat.

#Colectiv mi-a adus aminte cat de repede se poate narui totul; si mi-a adus aminte ca "astazi" e principal in toata povestea asta a noastra. Am inteles ca putinul tau poate inseamna foarte mult pentru altcineva, mi-am propus sa nu uit sa fiu recunoscatoare pentru ceea ce am si sa nu mai merg niciodata la culcare suparata.

PNL și PSD așteaptă "clarificări" de la Cătălin Cîrstoiu, "în această săptămână". Când va fi anunțată decizia în privința candidatului la Primăria Capitalei

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, joi seară, că, în acest moment, Cătălin Cîrstoiu este candidatul alianţei PSD-PNL, dar acesta trebuie să clarifice public toate aspectele care...

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...