Detinutii descatusati de la Penitenciarul Jilava Reportaj Video Ziare.com

Vizita la puscarie incepe cu o sonerie si cu o perchezitie serioasa, similara cu cea de la portile de imbarcare de pe aeroport. Fierul masiv al portilor scoate zgomote stranii, care-ti patrund pana in maduva oaselor, mai ales daca n-ai fost niciodata, macar in vizita, intr-o inchisoare.

Regulile inchisorii, povestile detinutilor, gesturile ori obiceiurile puscariasilor par lucruri marunte pentru cei din spatele gratiilor. Pentru cine a ajuns insa la Jilava, intr-o vizita de cateva ore, aceste detalii sunt socante si surprinzatoare.

Dupa ce lasi la poarta telefonul mobil, in schimbul unui bon de ordine, ajungi in zona administrativa. Dupa gardul electric de sarma ghimpata, cercetarea minutioasa a gentilor, imaginile din filmele vizionate cu o seara inainte si previziunile sumbre ale colegilor, te astepti la ce-i mai rau.

In spatele zidurilor betonate, zugravite de-un detinut mai talentat al Penitenciarului Jilava, sunt inchise vreo 1.400 de persoane, dintre care peste 500 se afla in arest preventiv si sunt acuzate de omor, conducere fara permis, fals privind identitatea ori trafic de fiinte umane.

Toti detinutii insa sunt incarcerati in regim deschis ori semideschis. Gardienii le descuie usile metalice ale celulelor, iar ei se plimba nestingheriti pe toate sectiile. Cei mai merituosi pot folosi sala de sport a inchisorii, colorata, si ea, de puscariasul grafician.

Altii, selectati riguros de o comisie a penitenciarului, parasesc in fiecare dimineata institutia si se duc la serviciu. Singura diferenta intre ei si o persoana libera este agentul, neinarmat, care ii supravegheaza.

Inchisoarea cu ziduri colorate si parc de joaca

In spatele portii gasesti detinuti inarmati cu lopeti si maturi, care curata, disciplinati, zapada de pe aleile inguste pe ritmurile Tinei Turner. De pe zidurile de patru metri inaltime iti zambesc graffitti-uri cu personajele din "Avatar" ori inspirate din filmul "Eu cand vreau sa fluier, fluier", iar in mijlocul curtii troneaza un nuc uscat, tricolor.

Nici vizitele pe care le primesc delincventii nu sunt asa cum te-ai fi asteptat. Geamurile murdare, pe care-si unesc palmele detinutul in uniforma dungata si sotia acestuia, dupa care deseneaza cu aratatorul conturul unei inimi sunt doar scene de film.

Copiii sub 12 ani ai "detinutilor staruitori in munca" se pot juca in parculetul penitenciarului, dotat cu leagane si balansoare si zugravit, si el, cu eroi din desene animate, explica subcomisarul Cristian Micu, purtator de cuvant al Penitenciarului Jilava.

Trai pe vatrai

Ferestrele mici, care nu lasau lumina naturala sa patrunda in celule, sunt si ele o amintire. Intr-un soi de atelier, decorat cu postere cu femei dezbracate si imbibat de mirosul dulceag de rumegus, detinutii mesteri in ale tamplariei, care nu parasesc in fiecare dimineata penitenciarul pentru a merge la serviciu, fac geamuri si usi pentru inchisoare. Castiga astfel un ban si-n plus li se reduce si pedeapsa. "La fiecare patru zile muncite, se considera cinci executate", precizeaza Cristian Micu.

Nu e prea mare agitatie in atelier. Mainile butucanoase ale unui barbat, caruia i se face reclama ca fiind "Mesterul Manole al dulgherilor", slefuiesc o icoana. "Afara", povesteste barbatul, facea obiecte de cult. Cum n-a fost usa de biserica ori, cum "asta i-a fost soarta", va mai sta inca sase luni in inchisoare, pentru a-si spala pacatele, dupa ce comisia nu i-a aprobat cererea de eliberare conditionata.

La inceput de an, contractele cu firmele din exterior nu prea exista, pentru ca nimeni nu prea construieste si nici nu sapa santuri, munci unde sunt solicitati de obicei detinutii.

Treaba pare insa ca merge destul de bine in atelierele de productie proprie ale Penitenciarului Jilava. In atelierul de strungarie al inchisorii, un barbat tuciuriu munceste de zor la niste jgheaburi pentru cladirea comandamentului.

Provine dintr-o familie de rromi cu traditie in munca la galeti si burlane si, spune el, era o meserie destul de banoasa. "Cu asta ma ocup, asta ma reprezinta, doar n-oi tine in brate un laptop", adauga, in timp ce se posteaza frumos in fata camerei.

Detinutii, turisti in vacanta

Cine isi inchipuia, la fel ca mine, ca regimul de carcera este drastic se insala amarnic. Detinutii de la Jilava joaca fotbal si baschet, merg la scoala, pot da un telefon pe zi, pot primi pachete de acasa si isi pot cumpara tigari de la buticul din inchisoare.

La al doilea filtru de securitate, vizitatorii, in special femei si copii, majoritatea de etnie rroma, au format cozi lungi. Sacosele de rafie sunt umplute pana la refuz de calupuri de salam, paine, sticle de suc si ciocolata. "Detinutii pot primi lunar un pachet cu produse alimentare in greutate de maximum 10 kilograme, la care se mai poate adauga o cantitate de cel mult 20 litri de apa minerala ori bauturi racoritoare", subliniaza subcomisarul Micu.

Detinutii de la Jilava sunt si elevi in clasele primare si invata, 18 ore pe saptamana, sa scrie, sa citeasca ori sa calculeze, ca parte din activitatile de reintegrare sociala.

Gorila este elev in clasa a treia. Invata acum sa scrie, mai de nevoie, mai de rusine de baiatul sau cel mare, care este in clasa a opta. Stangaci, apasa creionul tocit pe hartie si-i scrie nevestei un "Sotia mea te iubesc siti urez un calduros la multiani", ca tot e luna in care este sarbatorita femeia.

Muschii, intretinuti in inchisoare

Detinutii care dau dovada de disciplina pot participa si la activitatile sportive. Sala de la Jilava este dotata, din fonduri europene, cu gantere, haltere si banca de abdomene, iar incepatorii nu sunt lasati sa execute exercitiile haotic, antrenamentele fiind supravegheate si structurate tot de un detinut, care a practicat sportul in libertate.

Antrenorul-detinut vine de doua ori pe saptamana in sala si marturiseste ca pedeapsa nu i se mai pare atat de grea, dar merita sa fie in spatele gratiilor. Tot el ii invata, pana in noiembrie, cand va fi eliberat, pe ceilalti puscariasi sa lucreze pe calculator.

Camera de detentie, ca la pension

Actele normative in baza carora functioneaza penitenciarele din Romania, Legea 275/2006 si regulamentul de aplicare a acestei legii sunt destul de indulgente si acorda o serie de drepturi detinutilor, care, practic, cu execeptia faptului ca sunt privati de liberatea totala, se bucura de aceleasi drepturi ca si cei care nu au savarsit nicio infractiune.

Curata si ingrijita, camera de noua paturi iti da impresia unei camere dintr-un apartament normal: televizor, poze, flori, covoare, perdele.

"Daca sunt oameni care se respecta pe ei si ii respecta si pe cei din jur, mentin ordinea.(...) Daca vin din canal, normal ca n-o sa incerce sa tranforme camera intr-una de lux, o sa incerce sa o tranforme tot in canal", apreciaza subcomisarul Micu, precizand ca cele mai curate camere sunt cele ale detinutilor cu pedepse mai mari.

Un detinut lasa din mana cartea pe care o citeste si vine sa-l completeze pe subcomisar. "Cum iti asterni, asa dormi", a declarat detinutul despre regulile din camera, invocand un proverb vechi. Colegii care joaca table il aproba.

Stingher, intr-un colt, un barbat masiv isi aranjeaza salvarii. Colegii ii atrag atentia iranianului bucatar ca a ramas dator cu o shaorma, insa acesta nu schiteaza nicio grimasa. Cristian Micu face prezentarile si spune ca iranianul este cel care gateste pentru detinutii musulmani, care au alt regim alimentar. "Sa nu existe nicio suspiciune ca s-a pus carne de porc", subliniaza subcomisarul.

"Pentru societate, tot puscarias ramai"

Acelasi detinut care lectura mai devreme spune ca mai are de ispasit cateva zile din cei opt ani pe care i-a primit pentru inselaciune. Supararea lui cea mai mare este ca, indiferent de gravitatea faptei, toti detinutii sunt stigmatizati de societate, care-i asaza pe aceeasi treapta: puscarias.

"Societatea trebuie sa cearna intre ala care a venit cu droguri si ceilalti. Noi nu avem puterea, cineva ar trebui sa faca intr-un fel. (...) Vreau sa ma angajez cand ies, dar sunt sigur ca, oriunde m-as duce, cazierul meu va fi ca un fel de legitimatie neagra", apreciaza barbatul.

Vorbeste si despre detinutii care iau doar o pauza intre doua sentinte. Caracterul slab si lipsa unor programe sociale, care sa ii integreze pe fostii detinuti, sunt principalele cauze pentru care detinutii de intorc la puscarie, apreciaza detinutul.

La puscarie, doar in vizita sa vii

Parasim camera 11 si, la strigatul agentului, detinutii imbracati in civil de pe holul ingust iau pozitie de drepti si se lipesc de perete. Tipete si bubuituri se aud venind din dosul usilor, iar timbrele groase ale unor voci te fac sa inghiti in sec. Drumul spre iesire pare acum destul de lung. Trecem de formalitati, ne recuperam buletinele si privim, pentru ultima oara, in spate.

Cativa detinuti mai tineri, iesiti la plimbare in curtea interioara, tipa si injura birjareste. "Vezi gradul de cultura? Cu astia de intalnesti in parc si iti dau in cap", apreciaza Cristian Micu, ghidul nostru pe parcursul celor cateva ore petrecute la Jilava.

Ajunsi din nou in zona administrativa, inmanam gardianului bonul de ordine si ne recuperam si telefoanele. Usa principala, actionata de-un motor, scoate din nou acelasi zgomot infiorator. Purtatorul de cuvant ne face o invitatie. "Va mai asteptam. Dar la puscarie, doar in vizita sa vii".

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...

Ciolacu susține că nu există riscul ruperii coaliției: ”Ce voiaţi? Să stau la televizor să spun: "m-am gândit eu că e mai bun Piedone"?”

Marcel Ciolacu nu crede că decizia privind candidaturile separate la Primăria generală a Capitalei va afecta în vreun fel coaliția formată din PSD şi PNL. El susţine că membrii alianţei...