Tariceanu sustine ca abuzul in serviciu e o mostenire comunista. Cum se pedepseste infractiunea in Occident

Luni, 21 Mai 2018, ora 07:55
15505 citiri
Tariceanu sustine ca abuzul in serviciu e o mostenire comunista. Cum se pedepseste infractiunea in Occident

Seful Senatului considera ca infractiunea de abuz in serviciu este "o mostenire din perioada comunista si stalinista" si ca aceasta ar putea fi dezincriminata "comparabil cu prevederile care se regasesc la nivel european." In realitate, infractiunea se regaseste in Codurile Penale ale celor mai importante state europene.

Presedintele Senatului, Calin Popescu-Tariceanu, a declarat, joi, ca, in opinia sa, abuzul in serviciu din Codul Penal este o reminiscenta comunista si ca o varianta ar fi o formula de dezincrimare a acestei infractiuni.

Declaratia

"Eu as fi de parere cu totul altceva si anume sa ne raportam la legislatia europeana care constituie un model fara indoiala si pentru Romania, sa ne uitam ca sunt tari in care nu exista aceasta prevedere de abuz in serviciu.

Sa tinem cont de faptul ca aceasta prevedere este o mostenire din perioada comunista si stalinista si sa facem un Cod Penal care sa fie modern, comparabil cu prevederile care se regasesc la nivel european", a sustinut Tariceanu.

Declaratia are loc in contextul in care Comisia speciala privind Legile Justitiei, condusa Florin Iordache (PSD), discuta mai multe propuneri privind modificarea Codului Penal, printre infractiunile vizate fiind si cea de abuz in serviciu.

Ce este abuzul in serviciu

Practic este vorba de una dintre infractiunile de serviciu, pe care Codul Penal a definit-o astfel: "Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica."

Cand, ca urmare a faptei, se obtine un folos pentru functionarul public sau o alta persoana, ea este asimilta infarctiunilor de coruptie si pedepsita de Legea 78/2000 anticoruptie. In acest caz, urmarirea penala o face DNA, iar pedeapsa se mareste cu o treime.

CCR a dezincriminat-o partial

In 2016, CCR a decis ca formularea "indeplineste in mod defectuos" din cuprinsul definitiei abuzului in serviciu se intelege "indeplineste prin incalcarea legii".

Incriminarea se face doar daca functionarul public incalca legislatia primara -adica legi sau ordonante de urgenta, si nu legislatia secundara - hotarari de guvern, hotarari de consilii locale sau diverse regulamente, conduri si ordine interioare etc.

Zeci de demnitari, fosti ministri, primari, presedinti de consilii judetene, directori ai unor companii de stat sunt judecati in acest moment pentru aceasta infractiune.

Cele mai cunsocute cazuri sunt Dosarele Microsoft si cele privind cauzele ANRP, dar si mai multe procese privind achizitiile la mai multe companii de stat, cum ar fi Loteria Nationala, CFR, Posta Romana, Electrica etc.

Romania, parte din Conventia de la Merida

Referitor la sintagma "folos necuvenit", textul actual al infractiunii de abuz in serviciu in forma agravata, prevazut de Legea 78/2000 anticoruptie, reprezinta o materializare a prevederilor Conventiei Natiunilor Unite impotriva coruptiei, adoptata la New York, la 31 octombrie 2003, semnata de Romania la Merida si ratificata prin Legea nr. 365/2004.

Astfel, in art. 19 din acest instrument international, intitulat "Abuzul de functii", se arata ca: "fiecare stat parte are in vedere sa adopte masurile legislative si alte masuri care se dovedesc a fi necesare pentru a atribui caracterul de infractiune, in cazul in care actele au fost savarsite cu intentie, faptei unui agent public de a abuza de functiile sau de postul sau, adica de a indeplini, de a se abtine sa indeplineasca, in exercitiul functiilor sale, un act cu incalcarea legii, cu scopul de a obtine un folos necuvenit pentru sine sau pentru alta persoana sau entitate".

Raportul de evaluare a Romaniei in ceea ce priveste implementarea Conventiei Natiunilor Unite Impotriva Coruptiei, document intocmit la data de 26-27 noiembrie 2013, retine, cu referire la implementarea dispozitiilor art.19 din Conventie ca: "Abuzul in serviciu impotriva unui interes public sau privat, daca functionarul a obtinut pentru sine sau pentru o alta persoana un folos necuvenit, este sanctionat daca asemenea fapte cauzeaza consecinte grave sau daca functionarul a obtinut un folos necuvenit, sunt considerate circumstante agravante".

Raportul CSM

In 2016, in contextul in care mai multe VIP-uri acuzate de abuz in serviciu au contestat la Curtea Constitutionala constitutionalitatea infractiunii, specialistii de la Consiliul Superior al Magistraturii au realizat un raport, privind modul in care aceasta infractiune este pedepsita in alte tari.

Potrivit acestui raport, studiat de Ziare.com, aceasta infractiune este incriminata in mai multe tari europene.

Codul Penal francez face referiri la abuzurile comise de persoanele care exercita o functie publica. Astfel de trimiteri apar in partea intitulata "Crime si delicte contra natiunii, statului si ordinii publice", titlul "Atingeri aduse autoritati statului", capitolul "Atingeri aduse administratiei publice comise de persoane ce exercita o functie publica".

In cadrul acestui capitol, exista o sectiune care prevede "Abuzurile de autoritate intreptate contra particularilor." Analiza CSM a explicat, pe mai multe pagini, ce risca functionarii din Franta care incalca legea si cum este aceasta infractiune reglementata.

(Codul penal francez)

Cazurile din Spania si Belgia

Infractiunea exista si in Codul Penal din Spania, iar cel gasit vinovat risca o condamnare cu inchisoarea de la 6 luni la 2 ani. In plus, condamnatul este obligat sa plateasca o amenda egala cu dublul beneficiului intentionat sau obtinut de functionarul respectiv si nu mai poate ocupa o functie publica pentru o perioada intre 4 si 9 ani.

Intr-un alt stat european, Belgia, cel gasit vinovat pentru abuz in serviciu risca o pedeapsa intre 6 luni si 5 ani de inchisoare si amenda intre 100 de euro si 75.000 de euro. Legislatia belgiana a prevazut si o forma agravanta a infractiunii, denumita abuz de autoritate.

(Codul penal belgian)

Incriminarea din Italia

Articolul 323 din Codul Penal italian prevede incriminari pentru infractiunea de abuz in serviciu. "In masura in care nu constituie o infractiune mai grava, functionarul public sau persoana insarcinata cu un serviciu public care, cu ocazia exercitarii functiei sau serviciului sau, cu incalcarea normei legale sau regulamentare, sau prin omisiunea de a se abtine in prezenta unui interes propriu al sau sau al unei rude apropiate sau in alte cazuri prevazute, cu intentie isi procura lui sau altor persoane un avantaj patrimonial injust, sau cauzeaza altor persoane o paguba injusta, este pedepsit cu inchisoare de la un an la patru ani."

Pedeapsa e majorata in cazurile in care avantajul sau paguba prezinta o gravitate deosebita.

"Abuzul de putere" din Portugalia

In Portugalia, infractiunea are denumirea de abuz de putere si este definit astfel: "Functionarul care, in afara cazurilor prevazute in articolele precedente, abuzeaza de atributiile sale sau incalca obligatiile de serviciu, cu scopul de a obtine, pentru el sau pentru altul, un beneficiu ilegal sau cauzeaza o vatamare unei alte persoane, se pedepseste cu inchisoarea de pana la trei ani sau cu amenda, daca nu i se poate aplica o pedeapsa mai grava din cauza existentei unei alte prevederi legale."

Austria si "abuzul de autoritate publica"

Functionarul austriac care este gasit vinovat de "abuzul de autoritate publica" risca 5 ani de inchisoare.

"Functionarul public care de bunavoie abuzeaza de autoritatea sa in efectuarea atributiilor de serviciu de aplicarea legii in numele guvernului federal, a unui land, a unei asociatii de municipalitati, o municipalitate sau alt organ de drept public cu scopul de a aduce atingere drepturilor unei alte persoane se pedepseste cu inchisoarea de la sase luni la cinci ani", se arata in Codul Penal din Austria.

Denumiri similare

Prevederi similare sunt si Marea Britanie, Germania, Polonia, Ungaria, Lituania, Bulgaria, Finlanda, Cipru, Slovacia, Croatia, Liechtenstein, Ungaria, Suedia si Slovenia.

(Codul penal din Ungaria)

(Codul penal din Bulgaria)

Denumit abuzul de autoritate, in Liechtenstein infractiunea de pedepseste cu inchisoarea de la 1 la 6 ani:

1) Functionarul care, in scopul de a aduce atingere drepturilor unei alte persoane, cu stiinta abuzeaza de atributiile sale in efectuarea activitatilor de serviciu in numele tarii, a unei asociatii municipale, a unei municipalitati, sau a unei alte entitati de drept public in calitate de organ de executare a legii se pedepseste cu inchisoarea de la sase luni la cinci ani.

2) Persoana care comite o infractiune in cadrul efectuarii unei actiuni oficiale cu o autoritate straina sau o institutie internationala sau supranationala se pedepseste cu inchisoare de la unu la zece ani.

Elvetia, maxim 5 ani

In Elvetia, infractiunea este numita chiar abuz in serviciu.

"Orice membru al unei autoritati sau orice functionar public care abuzeaza de functia pe care o detine pentru a dobandi un folos necuvenit pentru sine ori pentru altcineva sau pentru a cauza un prejudiciu altcuiva se pedepseste cu incarcerarea pana la cinci ani sau cu amenda."

Cazul suedez

In Suedia exista infractiunea de "abuz de functie", care prevede si situatiile care in Romania sunt asimilate infractiunii de neglijenta in serviciu. Codul Penal suedez stabileste insa pedepse pentru "abuzul grav de functie", care pot fi sanctionate cu sentinte de pana la 6 ani de inchisoare.

"Persoana care in exercitiul unei autoritati publice prin actiune sau omisiune, cu intentie sau prin neglijenta, incalca obligatiile sale de serviciu se pedepseste pentru abuz de functie cu amenda sau inchisoarea de pana la doi ani. Daca, avand in vedere atributiile de serviciu ale faptuitorului sau natura functiei sale considerata in legatura cu exercitarea atributiilor sale publice in alte privinte sau avand in vedere alte circumstante, actiunea putand fi considerata minora, nu se va aplica pedeapsa.

Daca o infractiune mentionata in primul paragraf a fost comisa cu intentie si este considerata ca fiind grava, se aplica o pedeapsa pentru abuzul grav de functie cu inchisoarea de la sase luni la sase ani.

In evaluarea gravitatii infractiunii, o atentie speciala se acorda faptului ca faptuitorul a abuzat serios de functia sa sau daca infractiunea a cauzat o vatamare grava unei persoane sau sectorului public sau un beneficiu important necorespunzator".

Pedepsit in Romania din 1864

In Codul Penal roman valabil in perioada 1969-2014, abuzul in serviciu a avut aproape acelasi continut cu cel din prezent, dar pedeapsa era mai mica: inchisoare de la 6 luni la 3 ani.

Infractiunea este in Codurile Penale din Romania din 1864, denumit si "Codul Cuza", cel care realizeaza unificarea legislativa penala si marcheaza inceputul dreptului penal roman dupa unirea din 1859 a Moldovei cu Tara Romaneasca.

Acesta avea denumirea de "abuz de putere" si era la capitolul "Crime si delicte comise de functiunari publici in exercitiul functiunii lor".

In Codul Penal din 1936, "Codul penal Carol al II-lea", infractiunea de abuz in serviciu este modificata si este inserata in Titlul III "Crime si delicte contra administratiei publice", la Capitolul I "Delicte savarsite de functionarii publici" in Sectiunea a V-a a Codului, denumita "abuz de putere".

Citeste si:
Precedentul invocat de Orban prin care Cîțu nu mai poate fi numit premier dacă trece moțiunea. „Eu sunt Stan păţitul împreună cu preşedintele Iohannis”
Precedentul invocat de Orban prin care Cîțu nu mai poate fi numit premier dacă trece moțiunea. „Eu sunt Stan păţitul împreună cu preşedintele Iohannis”
Ludovic Orban a declarat marți, 27 septembrie, că Florin Cîţu nu mai poate fi desemnat din nou premier de către preşedintele Klaus Iohannis, în cazul în care trece moţiunea de cenzură....
Cîţu: „Dacă mai există onoare în România şi preşedintele Senatului îşi va da demisia după motivarea CCR”
Cîţu: „Dacă mai există onoare în România şi preşedintele Senatului îşi va da demisia după motivarea CCR”
Premierul Florin Cîţu a susţinut marţi, 28 septembrie, că preşedintele Senatului, Anca Dragu, ar trebui să demisioneze din funcţie, după ce Curtea Constituţională va publica motivarea...
Sursa: Ziare.com