Celebre jafuri de capodopere - partea a II-a

Continuam prezentarea unor celebre jafuri de capodopere. Jefuirea muzeelor si a colectiilor particulare este o tentatie permanenta a multor amatori de a intra peste noapte in posesia unor valori fabuloase.

De aceea, ele sunt bine pazite. Astazi exista instalate camere de supraveghere non stop, iar inainte vreme senzori sensibili declansau alarma in cazul cand cineva se apropia de obiectul valoros. In vechime, paznici voinici stateau de veghe zi si noapte.

Cu toate acestea, hotii au si ei metoda proprie, cu care se apara de tehnologia anti-hoti instalata in muzee. In plus, adesea le vine in ajutor hazardul, majoritatea jafurilor reusind in conditiile cele mai bizare.

Celebre jafuri de capodopere - partea I

In zilele noastre, sunt dezavantajati de faptul ca vechile legi, care prescriau asemenea fapte dupa cinci ani, au fost abrogate in majoritatea statelor civilizate. Totusi, hotii nu se decurajeaza.

Jaf la muzeul din Oslo

La 22 august 2004, in plina zi, mai multi barbati inarmati si acoperiti cu cagule au navalit in Muzeul Munch din Oslo, luand cu ei doua panze originale ale expresionistului suedez Edvard Munch: "Scream" si "Madonna", relateaza Infoniac.

Amandoua au fost gasite de politie doi ani mai tarziu, in stare deteriorata, ceea ce a necesitat lucrari serioase de restaurare, care au durat alti doi ani.

In prezent, valoarea tablourilor este estimata la peste 82 milioane de dolari, pretul de piata al acestora cunoscand o frumoasa ascensiune, dupa regasirea lor, in urma furtului.

Jaf la Zurich

Cel mai mare furt din istoria Elvetiei a avut loc la Zurich, in anul 2008, cand un grup de oameni inarmati a patruns in colectia fundatiei Buhrle, luand patru capodopere, evaluate la 140 milioane de dolari.

Hotii au selectat numai lucrari ale picturii franceze din a doua jumatate a secolului XIX, semnate de Claude Monet, van Gogh si Paul Cesanne. Politia a dedus ca hotii nu lucrau la intamplare si ca erau cunoscatori in arta.

Mergand pe aceasta pista, detectivii au reusit sa descopere doua dintre lucrari, pe care le-au restituit muzeului. Celelalte doua au ramas disparute, nu se stie pentru cat timp.

Stedelek Museum din Amsterdam

Muzeul a fost calcat de hoti, care au patruns printr-o fereastra neprotejata cu gratii in ziua de 1 mai 1988, insusindu-si tablouri in valoare de 52 milioane de dolari.

Pe cat de simplu si ingenios au procedat hotii la insusirea prazii, pe atat de naivi au fost atunci cand au incercat s-o monetizeze: au oferit-o spre vanzare in public dupa numai doua saptamani.

Bineinteles ca au fost imediat inhatati de politie, tablourile au fost redate muzeului, iar faptasii justitiei. N-au avut rabdare: la acea data, era inca valabila legea conform careia faptele se prescriau dupa cinci ani.

Jaf la carnaval

Intrucat inventivitatea hotilor n-are limite, un grup de sud-americani a profitat de carnavalul din Rio de Janeiro, pentru ca, sub protectia evenimentului distractiv, sa dea cel mai mare jaf cu opere de arta din istoria tarii, in ziua de 24 februarie 2006.

Au fost furate lucrari de Henri Matisse, Salvador Dali, Pablo Piccaso, Claude Monet. Au actionat patru barbati inarmati, care s-au facut nevazuti in multimea de la celebrul carnaval. Si nevazuti au ramas.

Atac armat la Stockholm

La Muzeul National din Stockholm, in ziua de 22 decembrie 2000, s-au prezentat trei barbati inarmati, dintre care doi au actionat rapid, iar al treilea asigura paza. Intreaga aventura a durat cateva minute, timp in care hotii si-au insusit o pictura de Rembradt si doua apartinand marilor impresionisti francezi.

In momentul jafului, s-a declansat alarma de incendiu si au fost avertizati pompierii. Intamplator, o interconectare gresita facea ca alarma de incendiu sa blocheze alarma antifurt, iar sosirea pompierilor le-a asigurat hotilor timpul necesar ca sa dispara.

Au stiut hotii acest detaliu sau a fost o simpla intamplare? Este o intrebare care persista si astazi, intrucat furtul n-a fost inca elucidat.

Ce n-a văzut CTP în 34 de ani de alegeri libere: ”Doar Ceaușescu îl poate egala pe Ciociu. Ca pe o turmă de mancurți...”

Retragerea lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Capitalei a fost comentată acid de jurnalistul Cristian Tudor Popescu, care i-a criticat dur pe președinții PSD și PNL, Marcel...

Candidatul USR la Primăria Sectorului 5 a depus o plângere la DIICOT împotriva lui Cristian Popescu Piedone

Avocatul şi liderul consilierilor USR din Sectorul 5, Alexandru Dimitriu, a depus joi dimineaţă, 25 aprilie, o plângere la DIICOT împotriva primarului Cristian Popescu Piedone şi ”a...