Agonia dlui Dragnea va fi una de durata. PSD nu va da inapoi Interviu

Joi, 19 Octombrie 2017, ora 12:08
21123 citiri
Agonia dlui Dragnea va fi una de durata. PSD nu va da inapoi Interviu

PSD nu a parut intimidat de manifestatiile din iarna si nu va da inapoi de la modificarea Legilor justitiei decat daca dl Dragnea va avea un control mai redus asupra partidului sau dl Tudose va fi un temporizator. Miza este reintoarcerea aparatului judiciar in epoca Rodicai Stanoiu, afirma Ioan Stanomir, profesor de drept constitutional la Facultatea de Stiinte Politice a Universitatii din Bucuresti.

Intr-un interviu pentru Ziare.com, prof. Ioan Stanomir a comentat recenta criza Tudose si impactul asupra lui Liviu Dragnea: "Nu exista o tabara inocenta in PSD, exista grade diferite de rau. Este inceputul stirbirii autoritatii domniei sale in PSD, insa rivalii sai mai au un drum lung pana sa-l detroneze cu adevarat".

Totodata, prof. Stanomir a apreciat ca nu exista niciun temei juridic pentru sesizarea unui conflict de natura constitutionala in privinta dosarului Belina, asa cum obligarea Laurei Codruta Kovesi de a se prezenta la comisia parlamentara de ancheta a alegerilor din 2009 reprezinta un abuz. "CCR e o institutie infeudata politic, angajata in acest moment intr-un proces fatis de sprijinire a majoritatii aflata la putere", spune prof. Ioan Stanomir.

Ce a ramas in PSD dupa criza Tudose?

Criza Tudose a fost in interiorul PSD, dar cu efecte nationale. Nu exista o tabara inocenta in PSD, exista grade diferite de rau, din perspectiva mea. Este limpede ca agonia dlui Dragnea va fi una de durata, nu se va produce un colaps imediat.

Este inceputul stirbirii autoritatii domniei sale in PSD, insa rivalii sai mai au un drum lung pana sa-l detroneze cu adevarat.

Ce a provocat aceasta criza?

Unii dintre colaboratorii dlui Dagnea se simt inconfortabil ca au fost impinsi spre situatia in care lupta contra justitiei se confunda cu interesele liderului PSD. Si apar semne ca unii dintre ei nu sunt dispusi sa mearga pana la capat in asumarea acestui rol.

Nu e de vina "sistemul", care l-ar pilota pe dl Tudose, dupa cum se plang mai mult sau mai putin explicit pesedistii?

Eu nu sunt un adept al acestor teorii care vorbesc despre un guvern paralel al Romaniei sau despre structuri oculte, nu sunt un adept al teoriei conspiratiei si nu intru in acest tip de hermeneutica.

S-a facut pace sau e doar un armistitiu?

Este o interupere de moment a confruntarilor, urmand ca taberele sa se reaseze. Relatia dlui Dragnea cu justitia, sustenabilitatea economica si conjunctura externa legata de presiunile aliatilor sunt cei trei factori care vor duce mai devreme sau mai tarziu la o separare a apelor.

A fost potrivita conduita politica a presedintelui care a acceptat usor numirea unor ministri destul de controversati? Ma refer la dnii Stroe si Stanescu.

Conduita este cea asumata de la inceput. Domnia sa a vazut clar ca e vorba despre o criza in interiorul PSD si asteapta sa nu mai existe inca o nominalizare la functia de premier dupa dl Tudose. Premierul a ramas, au aparut inlocuitorii, doi dintre ei problematici, insa presedintele a ales stabilitatea, propunand PSD sa guverneze.

Problema este ca PSD nu poate guverna decat prin tertipuri demagogice si printr-un dezastru economic. Aceasta este problema PSD si, pe cale de consecinta, problema Romaniei.

Tocmai de aceea nu era de datoria presedintelui sa intervina pentru a evita degradarea constanta a situatiei?

Pentru ca presedintele sa intervina cu succes trebuie sa existe cateva date obiective. Noi nu avem posibilitatea constituirii unei majoritati politice alta decat PSD-ALDE. Opozitia are, dincolo de unii oameni remarcabili, o prestatie destul de modesta.

Alegerea dlui Orban in fruntea PNL a adus semnele revigorarii promise?

Noi nu cautam aici idealul. El este pentru arta sau credinta. Noi cautam grade diferite de rau. PSD s-a dovedit raul cel mai rau pentru Romania, iar opozitia poate reprezenta grade mai putin toxice de incompetenta politica. Nici opozitia nu e un monument de integritate si perspicacitate politica.

Imediat dupa alegerea presedintelui Iohannis, intr-o singura sedinta a fiecareia dintre Camerele Parlamentului au fost aprobate pe banda rulanta toate cererile justitiei amanate luni de zile. Dupa nici doi ani, iata-ne in situatia inversa, nu se mai da niciun aviz cerut de procurori. Cel mai recent exemplu este cazul dnei Plumb. Cum am ajuns aici?

Este limpede ca la doi ani dupa alegerea dlui Iohahnnis, PSD si aliatii sai nu mai sunt dispusi sa faca vreo concesie justitiei. Iar votul de marti este clar si nu mai necesita comentarii. Dupa cum e interesant ca PSD nu a parut intimidat de manifestatiile din iarna. Pare ca nimic nu-l poate opri.

Si totusi, in iarna a dat inapoi in chestiunea OUG 13.

Cred ca a fost o teama de escaladare si dorinta de a ataca pe alte coordonate si cu alte strategii. Nu l-au mai folosit pe dl Iordache, il folosesc pe dl prof. Tudorel Toader, care e ceva mai abil si mai iscusit in ale dreptului.

Pentru PSD ceea ce conteaza e scrutinul parlamentar. Ultimul lor rezultat a fost excelent, iar urmatorul scrutin, in absenta alegerilor anticipate, e inca indepartat. Ca atare, pentru PSD conteaza aritmetica parlamentara si satisfacerea propriului electorat, care nu s-a aflat in Piata Victoriei.

Pentru PSD exista o problema de imagine, dar nu in raport cu cei care se uita la Antena 3 sau Romania TV.

Desi ministrul Justitiei a terminat proiectul de modificare e legilor justitiei, el va fi promovat ca initiativa a majoritatii parlamentare pentru a fi adoptat pana la finalul anului. De ce graba aceasta extraordinara? Mi-e totusi greu sa cred ca mor politicienii de grija promovarii pe loc sau a separarii carierelor.

Stim ce ii mana in lupta: dorinta de a neutraliza anumite institutii prin aparitia unor parghii de control intre care cea mai importanta este Inspectia judiciara in forma regandita. Le fel, procedura de numire a procurorilor sefi.

Oamenii cu o minima educatie civica inteleg foarte bine miza: reintoarcerea aparatului judiciar in epoca Rodicai Stanoiu.

Dar exact aspectele cele mai sensibile la care v-ati referit au stat la baza avizului negativ al CSM si a memoriului semnat de 4000 de magistrati. PSD-ALDE vor merge mai departe in contra acestei radicalizari a sistemului judiciar?

Va da inapoi doar daca dl Dragnea va avea un control mai redus asupra partidului sau dl Tudose va fi un temporizator. Atunci se va micsora viteza, altfel pentru dl Dragnea este "cu toata viteza inainte".

Dl Toader a fost un asemenea temporizator?

Dl Toader este o personalitate perfect adaptata timpurilor noastre. Si cu asta cred ca am spus totul.

Tot fara precedent este reactia severa a CSM in raport cu declaratiile presedintelui CCR, Valer Dorneanu, acuzat ca a incalcat independenta justitiei si a subminat autoritatea acesteia in anamblu. Cum comentati aceasta situatie critica intre CSM si CCR?

Presedintele Dorneanu poarta o responsabilitate enorma pentru degradarea statutului CCR. In momentul in care a preluat functia, a fost probabil cel mai obedient politic dintre conducatorii acestei institutii in ultimul deceniu. Trebuie sa ne intoarcem la anii '90 pentru a ne aminti de o curte la fel de obedienta ca acum.

Dl Dorneanu poarta raspunderea acestor gesturi si a implicarii CCR intr-un context de perceptie publica si de ostilitate in raport cu puterea judecatoreasca.

Dar CCR este intr-o pozitie juridico-politica inexpugnabila, iar dl Dorneanu este foarte bine aparat si de Constitutie, si de lege. Este virtualmente imposibil ca actuala compozitie a CCR sa fie schimbata. Si nu cred ca se va realiza nici schimbarea viziunii politico-juridice a actualilor membrii ai CCR.

Avem totusi o recenta hotarare a CAB care constata incalcarea legii si a Constitutiei de catre CCR.

Tribunalul constitutional e distinct de instantele judecatoresti si se situeaza pe o pozitie speciala. E imposibil ca puterea judecatoreasca clasica sa il poata opri, in opinia mea.

Membrii tribunalului constitutional pot fi sanctionati, dar din legea de organizare a Curtii nu rezulta foarte clar care sunt procedurile de destituire din functie a judecatorilor.

Suntem intr-un caz clasic al intrebarii, care in Romania a capatat un nou sens: Tribunalul constitutional e gardianul Constitutiei, dar cine ii pazeste pe gardienii Constitutiei?

A devenit CCR o institutie periculoasa pentru democratie si statul de drept din Romania?

Eu as spune ca e o institutie infeudata politic.

Observati o tendinta a CCR, de care se plang multi judecatori, de a deveni o supra-instanta de judecata, care, prin considerentele deciziilor, trimite practic solutia gata judecata si obligatorie pentru judecatorii de scaun?

CCR nu e o instanta de judecata clasica, este o instanta juridico-politica, un legislator negativ. Activismul curtilor constitutionale poate fi unul pozitiv sau negativ. Ma tem ca CCR este angajata in acest moment intr-un proces fatis de sprijinire a majoritatii aflata la putere.

CCR are o marja foarte mare de manevra, este suverana pe contenciosul constitutional, care inglobeaza aproape toate ramurile de drept. Suntem intr-o situatie delicata, care ar impune o autoretinere din partea Curtii de a invada teritoriul altei puteri.

Guvernul nu va mai sesiza CCR existenta unui conflict de natura constitutionala in cazul achetei DNA "Belina", in schimb o va face dl Tariceanu. De ce acest pas inapoi? Nu a gasit dl Toader, fost judecator constitutional, temei legal pentru sesizare?

Cred ca e mai degraba vorba despre asocierea cu mult prea puternica a acestui caz cu dl Dragnea si de dorinta dlui Tudose de a se distanta macar partial de cauza in care sunt implicate doamnele ministru recent inlocuite.

In ceea ce priveste temeiul, e probabil clar ca nu exista un motiv pentru o contestatie la CCR. Se poate interpreta ca o noua incercare de ingerinta in afacerile ministerului Public.

Ultimul conflict sesizat la CCR s-a soldat cu obligarea dnei Kovesi de a se prezenta in fata comisiei de ancheta. O decizie justa?

Eu cred ca tribunalul constitutional a procedat in mod abuziv pentru ca se incalca principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat, pentru ca se transforma o comisie parlamentara intr-un organism supraordonat in raport cu celelalte puteri.

Cred ca este o eroare care poate fi justificata prin incercarea de a asigura acestei comisii discreditate si grotesti un simulacru de legitimitate juridica.

Spuneati ca nu credeti in guverne paralele. Dar justitie paralela vedeti in Parlament?

Nu vorbesc de un guvern paralel pentru ca nu sunt inzestrat cu puteri paranormale. Despre justitia din Parlament va pot spune ca in nicio tara civilizata legislativul nu se substituie nici Ministerului Public, nici instantelor de judecata.

Misiunea unei comisii parlamentare de ancheta este sa ofere un punct de vedere eminamente politic asupra unor aspecte si sa initieze o dezbatere in societate. Justitia televizata pe bancile Parlamentului nu este o solutie.

Colegii din Parlament ar trebui sa retina ca puterea comisiilor din democratiile consolidate rezida nu in preocuparea lor de a cita, ci in preocuparea de a pune intrebarile corecte, in respectul legii si al bunului simt.

Citeste si:
George Simion intervine în greva STB. Liderul AUR anunță întâlniri cu greviștii VIDEO
George Simion intervine în greva STB. Liderul AUR anunță întâlniri cu greviștii VIDEO
Copreședintele AUR, George Simion, a anunțat că se va întâlni marți, 25 ianuarie, cu greviștii de la STB. Acesta susține că, în calitate de deputat de București, are ”datoria” să...
Greva STB. Nicușor Dan anunță un audiat la managementul companiei: ”Marți dimineață vor fi pe traseu cel puțin 40% din autovehicule”
Greva STB. Nicușor Dan anunță un audiat la managementul companiei: ”Marți dimineață vor fi pe traseu cel puțin 40% din autovehicule”
Primarul Capitalei, Nicușor Dan, a declarat luni seară, 24 ianuarie, că speră ca greva angajaților STB să se oprească în urma negocierilor între Consiliul de Administraţie al companiei...