Alina Ghica (CSM) despre vulnerabilitatile justitiei, protestul magistratilor si unde crede ca a gresit ministrul Pruna - Interviu

Luni, 17 Octombrie 2016, ora 06:00
6747 citiri
Alina Ghica (CSM) despre vulnerabilitatile justitiei, protestul magistratilor si unde crede ca a gresit ministrul Pruna - Interviu

"Ministrul Justitiei a fost preocupat doar in limite minimale de situatia instantelor judecatoresti. Daca doamna ministru ar fi initiat in primul rand cu instantele judecatoresti un dialog real, nu ar fi facut declaratii publice de natura sa stirbeasca increderea in corpul magistratilor", afirma judecatorul Alina Ghica, membru CSM si fost presedinte al acestui organism al magistratilor.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Alina Ghica a vorbit despre principalele vulnerabilitati ale sistemului judiciar in acest moment, incepand cu ineficienta unor instante si dezbaterea exagerata in spatiul public a cauzelor civile si penale nedefinitive: "Judecatorul si procurorul sunt perceputi ulterior ca realizand sau nu un act de dreptate in functie de ceea ce se propaga in spatiul public, si nu in functie de probele pe care le administreaza in cauza".

Totodata, Alina Ghica ne-a vorbit si despre nemultumirile magistratilor: "Atunci cand stabilesti si administrezi politic bugetul instantelor, poti induce un anumit tip de presiune. Uneori direct, alteori indirect".

Care sunt din punctul dvs. de vedere, acum spre finalul mandatului in CSM, principalele vulnerabilitati ale sistemului judiciar?

As enunta aceste vulnerabilitati prin raportare la perceptia publica incercand in acelasi timp sa explic, dupa experienta pe care am avut-o, si cauzele care le-au determinat.

Una dintre ele ar fi aparenta ineficienta a unor instante, care din punctul meu de vedere este cauzata de faptul ca, din punct de vedere legal, nu au suficienta competenta decizionala.

Tendintele evidente si exagerate de dezbatere in spatiul public a cauzelor civile si penale nedefinitive pot fi inscrise in aceeasi categorie a vulnerabilitatilor, intrucat perceptia publica este aceea ca ceea ce se comunica la televizor, in mediul online etc. reprezinta materialul probator din dosar.

In mod inevitabil, judecatorul si procurorul sunt perceputi ulterior ca realizand sau nu un act de dreptate in functie de ceea ce se propaga in spatiul public si nu in functie de probele pe care le administreaza in cauza.

De asemenea, inexistenta unor instrumente legale eficiente si punitive pentru sanctionarea derapajelor publice care afecteaza independenta sistemului judiciar, dar si reputatia judecatorilor si procurorilor o consider o vulnerabilitate a sistemului judiciar.

Totodata, cred ca modalitatea de promovare a judecatorilor si procurorilor la acest moment, dar si domeniul formarii acestora au potential de vulnerabilizare a sistemului judiciar.

Chiar in interiorul sistemului s-a ajuns la concluzia ca doar o buna pregatire teoretica a judecatorului si procurorului nu este suficienta, fiind necesara acceptarea neconditionata de catre magistrat a ideii ca Justitia se realizeaza pentru justitiabil si nu pentru a cuprinde in hotararile judecatoresti sau in rechizitorii consideratii teoretice inutile de care justitiabilul nu are nevoie.

Legea raspunderii magistratilor ar trebui inasprita?

Cine lectureaza dispozitiile Cap. II ale Legii 304/2004, modificata si republicata, poate avea imaginea faptului ca magistratii raspund disciplinar intr-o maniera cel putin similara altor categorii profesionale.

Eu cred ca abaterile de care sunt pasibili magistratii sunt mai grave decat cele prevazute pentru functionari publici, medici, profesori, militari, demnitari alesi. In acelasi timp, magistratii raspund si material, atunci cand se dovedeste ca a fost savarsita o infractiune cu intentie la pronuntarea unei solutii, dar si penal ca oricare cetatean al Romaniei.

Discutiile din spatiul public legate de inasprirea legii raspunderii magistratilor nu tin cont de textele de lege in vigoare la acest moment, fiind presarate cu nuante populiste si revansarde din punctul meu de vedere, menite sa decredibilizeze activitatea magistratilor.

Se vorbeste despre condamnarile statului roman la CEDO, sumele de bani cuprinse in aceste hotarari urmand a fi suportate de magistrati. Dar nu se spune ca majoritatea acestor condamnari porneste de la imprevizibilitatea si incoerenta cadrului legislativ, de la conditiile de detentie mult discutate in aceasta perioada si nu de la erorile judiciare care - desi exista - sunt unanim acceptate in orice sistem de justitie modern.

Concluzia este ca nu sistemul de sanctionare a magistratilor trebuie inasprit.

Sunteti de acord ca propunerea procurorilor sefi sa se faca de catre CSM, nu de catre ministrul Justitiei, o varianta aflata acum in dezbatere publica?

Cred ca procedura de numire a procurorilor in cele mai inalte functii de conducere ar trebui sa fie simetrica procedurii de numire a judecatorilor in functiile de conducere la I.C.C.J.

Si spun aceasta pentru ca multe voci, inclusiv Comisia Europeana, au acuzat in mai multe randuri inexistenta unor proceduri transparente la selectarea propunerilor pentru functii de conducere la Parchete.

Nu am auzit astfel de critici in ceea ce priveste propunerile Sectiei de judecatori pentru functiile de conducere la instanta suprema si cred ca singura justificare este aceea ca orice judecator care considera ca are vocatie pentru astfel de functie isi poate depune candidatura fara a fi conditionat de vreun factor decident exterior.

Noul presedinte al ICCJ este un magistrat cu trecut oarecum controversat prin asocierea ca secretar de stat cu fostul ministru Rodica Stanoiu. Sectia de judecatori a CSM a decis in unanimitate sa inainteze propunerea presedintelui. Cum v-a convins ca poate conduce cu succes cea mai inalta instanta?

Niciodata nu am apreciat un coleg magistrat dupa trecut, dupa zvonuri sau dupa acest gen de criterii. Doamna presedinte Cristina Tarcea a indeplinit functia de vicepresedinte al ICCJ, a fost delegata in functia de presedinte ICCJ dupa expirarea mandatului dnei Livia Stanciu.

Dar ceea ce m-a convins in acordarea votului in cadrul Sectiei pentru judecatori a fost proiectul managerial pe care l-a intocmit.

Fiind unicul candidat, personal, imi doresc ca acest proiect managerial pe care l-a sustinut sa fie aplicat integral in urmatorii trei ani.

Cum va explicati faptul ca nu a existat decat un candidat? Nici n-ati prea avut de unde alege.

Procedura prin care Sectia de judecatori a C.S.M propune presedintelui Romaniei judecatorul care va conduce I.C.C.J este una deschisa, in care orice judecator cu o anumita vechime de la I.C.C.J isi poate depune candidatura.

Probabil judecatorii de la I.C.C.J cu vechimea prevazuta de lege au apreciat ca este suficienta, dar si eficienta o singura candidatura.

Exista un protest al judecatorilor care au si elaborat un memorandum in care acuza o serie de deficiente grave. Cum comentati protestul si nemultumirile?

Vreau sa fac precizarea ca este vorba despre un Memorandum a doua asociatii profesionale dezbatut in adunarile generale ale judecatorilor.

Unele dintre adunarile generale si-au insusit Memorandumul, altele au analizat prin filtrul propriu problemele cu care se confrunta.

Nu as vrea sa se inteleaga, asa cum s-a incercat a se induce, ca problema judecatorilor este salarizarea. Dar adevarul este ca in exercitarea atributului de ordonator de credite de catre factorul politic, respectiv de catre ministrul Justitiei, o serie de drepturi prevazute de lege sunt acordate discretionar sau neacordate judecatorilor in contrast cu celelalte autoritati din sistemul judiciar (parchete, ICCJ, CSM) care gestioneaza autonom bugetele proprii. Si nu trebuie sa uitam ca sistemul judiciar este compus in majoritate din judecatori.

Multe dintre aspectele evocate de adunarile generale ale judecatorilor si de catre presedintii celor 16 Curti de Apel din Romania sunt probleme recurente ale sistemului judiciar. Cred insa ca generatoarea majoritatii motivelor de ingrijorare este administrarea bugetului instantelor de catre factorul politic.

De aici apar, pe fondul unei insuficiente cunoasteri a realitatilor sistemului, inechitati in privinta numarului de judecatori, a personalului auxiliar si conex, dar si presiuni la adresa judecatorului. Aceasta pentru ca atunci cand stabilesti si administrezi politic bugetul instantelor, poti induce un anumit tip de presiune. Uneori direct, alteori indirect.

Este afectat sistemul judiciar de campania pentru alegerea in CSM?

Din punctul meu de vedere, sistemul judiciar a capatat in ultima vreme suficienta maturitate. Alegerea membrilor CSM o data la 6 ani este o etapa fireasca si benefica.

A existat intr-adevar nemultumirea - justificata din perspectiva mea - referitoare la durata si natura mandatului membrilor CSM, respectiv mandat colectiv sau individual. CCR a transat aceasta problema, iar in acest moment cu exceptia unor conotatii sindicaliste, pe care opinia publica le-a remarcat, apreciez ca desfasurarea acestei campanii este caracterizata de normalitate si profesionalism.

Cum apreciati activitatea ministrului Justitiei? Recent, dna Pruna a starnit mari controverse prin declaratiile ca ar fi mintit la CEDO si privind pensiile de peste un miliard de lei vechi, pe care le-ar incasa 60 de fosti magistrati, informatie infirmata de Casa de Pensii.

Ca membru CSM, am acordat credit neconditionat din punct de vedere profesional si uman doamnei ministru. Ceea ce va pot spune este ca perceptia colegilor judecatori este aceea ca dna ministru doar in limite minimale a fost preocupata de situatia instantelor judecatoresti, in conditiile in care sa nu uitam este cea care raspunde de administrarea acestora.

Erorile de comunicare nu pot fi explicate corpului de magistrati, cu atat mai mult cu cat atunci cand doamna ministru a indus opiniei publice ca in sistemul judiciar sunt beneficiari ai unor drepturi salariale sau "pensii nesimtite" nu a avut nici un fel de fundament probatoriu.

Cred ca, daca doamna ministru ar fi initiat in primul rand cu instantele judecatoresti un dialog real, nu ar fi facut asemenea declaratii publice de natura sa stirbeasca increderea in corpul magistratilor. Sper doar ca opinia publica la acest moment este constienta ca afirmatiile de aceasta natura nu sunt reale. Daca a mintit la CEDO, cred ca este o chestiune care tine de raspunderea ministeriala.

Dna Kovesi sustine ca DNA se afla sub o presiune din ce in ce mai mare, cu incercari de intimidare care merg pana la angajarea unor firme private de spionaj. Si avem dosarul Black Cube. De partea cealalta, sunt critici care sustin ca procurorii anticoruptie fac dosare tot mai subtiri si tind sa politizeze anticoruptia, un exemplu este comunicatul controversat in dosarul Ponta - Ghita). Cum vedeti dvs activitatea DNA din ultima perioada?

Orice magistrat si orice institutie din sistemul judiciar romanesc are la indemana, in situatia in care se exercita presiuni exterioare, posibilitatea formularii unei cereri catre C.S.M pentru apararea reputatiei sau independentei profesionale.

Am urmarit si eu declaratiile procurorului sef D.N.A, dar pana la acest moment nu cunosc sa se fi formulat o astfel de cerere. De asemenea, stiu ca efectul unei astfel de cereri este un comunicat public prin care se anunta apararea reputatiei magistratului sau independentei sistemului judiciar, dar in actualul cadru legislativ este singura sanctiune care poate fi aplicata.

Activitatea D.N.A nu poate fi cuantificata de un membru C.S.M, nici de opinia publica. Activitatea unei unitati de parchet se apreciaza prin prisma datelor statistice in care se regasesc indicii de condamnari, achitari si de restituiri, astfel ca mi se pare oportun sa vorbim de activitatea oricarei institutii din sistemul judiciar din aceasta perspectiva.

Pe de alta parte, nu cred ca trebuie sa ne asumam emiterea unor comunicate de presa care pot da loc unor interpretari mai mult sau mai putin tendentioase, atata vreme cat exista un ghid de comunicare cu mass-media care puncteaza detaliat aceasta modalitate de aducere la cunostinta publicului a activitatii organelor judiciare.

Si din acest punct de vedere C.S.M a avut o pozitie institutionala analizata atat cu parchetele, cat si cu instantele.

Este CSM suficient de prompt si sever in sanctionarea celor care ataca Justitia si magistratii?

Promptitudinea CSM in sanctionarea unor astfel de persoane care ataca nejustificat Justitia si magistratii cred ca a fost vizibila. Din nefericire, severitatea se rezuma, tot potrivit legii, la adoptarea unei hotarari de plen si la emiterea unui comunicat public.

Aceasta ultima parte este din punctul meu de vedere insuficienta si cred ca, pe langa demersurile pe care le-a facut Consiliul, societatea civila are tot interesul sa sustina in acest demers CSM-ul.

Citeste si:
Cum s-a ajuns la război total în PMP. Acuzații de lupte pe funcții și o fuziune eșuată
Cum s-a ajuns la război total în PMP. Acuzații de lupte pe funcții și o fuziune eșuată
Lupta internă din PMP a ajuns la noi culmi după ce actualul și fostul președinte al partidului s-au acuzat reciproc că au avut promise funcții de la PNL ca urmare a unei eventuale fuziuni....
Florin Cîţu, nemulţumit de relația cu PSD: ”Aş vrea mai mult fair-play. E foarte uşor să scriu pe Facebook că propunem să creştem pensiile cu 60%”
Florin Cîţu, nemulţumit de relația cu PSD: ”Aş vrea mai mult fair-play. E foarte uşor să scriu pe Facebook că propunem să creştem pensiile cu 60%”
Preşedintele PNL, Florin Cîţu, afirmă, marţi seară, că este nemulţumit de modul în care se comună în coaliţie, aşteptând mai mult fair-play din partea partenerilor. Cîţu susţine...