Alina Ghica (CSM): "Telejustitia" face rau justitiei adevarate

Duminica, 01 Martie 2015, ora 16:17
6467 citiri
Alina Ghica (CSM): "Telejustitia" face rau justitiei adevarate

O persoana arestata preventiv nu este neaparat vinovata, acest lucru urmand sa fie stabilit doar la finalul procesului de catre completul de judecata, atrage atentia judecatorul Alina Ghica (CSM), subliniind totodata faptul ca "telejustitia" face rau justitiei adevarate.

"O persoana este vinovata atunci cand este condamnata definitiv, dupa parcurgerea a doua cicluri procesuale. Un arestat preventiv nu este un om vinovat. Nu putem confunda notiunea de arest preventiv cu notiunea de vinovatie", a declarat Alina Ghica, fost presedinte al CSM, in prezent membru al consiliului, pentru Ziare.com.

Intrebata cand poate fi arestata preventiv o persoana, aceasta a precizat: "Atunci cand exista indicii temeinice ca ar fi savarsit o infractiune".

"Dar vinovatia urmeaza sa fie stabilita exclusiv de o instanta. Indiciile temeinice care exista la momentul in care se dispune arestarea preventiva pot sa nu mai existe la momentul la care se pronunta in mod definitiv o instanta de judecata.

Legea cere sa existe un pericol social deosebit in cazul in care se dispune o masura privativa de libertate, fie ca e vorba de arest preventiv, fie ca e vorba de arest la domiciliu. Numai judecatorul cauzei poate aprecia daca se impune arestul preventiv, in raport de gravitatea faptelor si de pericolul social pe care l-ar reprezenta o persoana suspectata ca a comis niste infractiuni", a adaugat judecatorul.

In acelasi timp, intrebata fiind, Alina Ghica a admis ca dezbaterile ample de la posturile de televiziune pe tema unor cauze aflate pe rol nu sunt deloc in regula.

"Am spus-o intotdeauna: justitia se face in biroul procurorului si in sala de judecata in care completul judeca o cauza. Justitia nu se face la televizor. Cat timp nu vom intelege acest lucru, nu vom asigura nici respectarea drepturilor fundamentale ale omului si nici independenta de care trebuie sa se bucure procurorul, in prima faza, si judecatorul, in a doua faza.

Este o justitie paralela care face rau justitiei adevarate. Afirm acest lucru cu certitudine si imi asum toate consecintele. Este o justitie care face rau atat persoanei care se afla in centrul unui proces penal sau civil, cat si magistratilor care instrumenteaza cauza", a subliniat inca o data Alina Ghica.

Udrea, Adrian Sarbu si Kelemen Hunor, in vizorul CSM: Cum au afectat justitia

Avertismentul CSM: Declaratiile persoanelor publice, consecinte grave asupra increderii cetatenilor in justitie

"Vom ajunge sa dam verdicte de vinovatie sau de nevinovatie la televizor"

Intrebata daca justitia televizata a luat amploare in ultima perioada, tinand cont ca au fost aduse in fata magistratilor din ce in ce mai multe personalitati politice, dar nu numai, judecatorul a raspuns: "Nu are importanta calitatea persoanei trimise in judecata, dar, da, acest fenomen a luat amploare, in detrimentul celor care infaptuiesc actul de justitie si in detrimentul persoanelor judecate, repet, atat in cauze civila, cat si in cauze penale".

"Vom ajunge sa dam verdicte de vinovatie sau de nevinovatie la televizor. Nu cred ca in momentul acesta Constitutia ne lasa sa facem acest lucru", a completat judecatorul.

De asemenea, intrebata daca aceste campanii mediatice duse in favoarea sau in defavoarea unei persoane nu afecteaza prestigiul justitiei, existand riscul ca, la final, verdictul dat in baza probelor sa nu coincida cu cel pus deja de telespectatori, Alina Ghica a raspuns afirmativ.

"Da, este exact ce spuneam: telejustitia, cum ii spun eu, face rau atat persoanelor care sunt anchetate, cat si procurorilor si judecatorilor, care sunt supusi presiunilor mediatice, acuzelor nefondate. Este un cerc vicios".

In aceste conditii, CSM si Consiliul National al Audiovizualului (CNA) nu ar trebui sa ia masuri mai ferme pentru stoparea acestui fenomen nociv?

"Exista un protocol semnat cu CNA", a precizat judecatorul.

"Noi ne-am angajat reciproc, pe de o parte sa informam corect opinia publica, iar pe de alta parte, toate actiunile legate de dosare civile sau penale sa fie corect reflectate de presa. Dar, daca ma intrebati pe mine, efectele acestui acord nu sunt vizibile in spatiul public.

Spun inca o data: eu nu neg dreptul opiniei publice de a fi informata, insa informarea trebuie sa fie facuta in limitele respectarii drepturilor fundamentale ale omului si ale independentei judecatorilor si procurorilor, care nu trebuie sa fie presati in vreun fel de ceea ce se intampla in spatiul public", a punctat inca o data judecatorul Alina Ghica.

Citeste si:
Poate fi Maia Sandu o variantă pentru români? Analist: Scoate în evidență criza de leadership de la noi
Poate fi Maia Sandu o variantă pentru români? Analist: Scoate în evidență criza de leadership de la noi
Prin modestia și discursurile sale, președintele Republicii Moldova Maia Sandu se bucură de o popularitate uriașă atât la Chișinău, cât și în România, acolo unde tot mai mulți se...
Ce avere declara Sorin Oprescu când era primarul Capitalei. Artă de zeci de mii de euro cu salariu de 6.500 de lei
Ce avere declara Sorin Oprescu când era primarul Capitalei. Artă de zeci de mii de euro cu salariu de 6.500 de lei
Sorin Oprescu a fost primarul Bucureștiului începând din 2008 până în 2015, an în care a fost reținut de Direcția Națională Anticorupție după ce a primit o mită de 25.000 de euro,...