"Alta intrebare" loveste din nou. Lesa pentru procurori

Autor: Ioana Ene Dogioiu, Senior editor
Joi, 02 Noiembrie 2017, ora 12:14
14441 citiri
"Alta intrebare" loveste din nou. Lesa pentru procurori

Modificarile pe care PSD-ALDE vor sa le aduca Legilor Justitiei sunt un atac parsiv, aparent mai greu de inteles, care are scopul de a subordona practic toti procurorii factorului politic.

Desi aparenta este de usurare, pentru ca, nu-i asa?, cele mai sensibile obiectii ar fi disparut, in proiectele "Iordache" se ascund niste monstri si nu exista absolut nicio garantie, dimpotriva as zice, ca aceasta va fi forma finala si nu vom ajunge la MOf cu o varianta chiar mai rea.

Cand spun ca este o incercare evidenta de incalecare a justitiei, in special a procurorilor, ma refer la cateva articole extrem de toxice care sar in ochi de la prima vedere.

Potrivit noii forme a Legii 304/2004 (art 79 - 88), sefii tuturor structurilor de parchet, PICCJ, DIICOT, DNA si noul Parchet special pentru magistrati, vor prezenta anual cate un raport de activitate nu numai sectiei de procurori a CSM, ci si ministrului Justitiei care va prezenta concluziile acestui raport Parlamentului.

Straniu e ca in acest moment in lege nu este explicata logica acestui demers si nici urmarea lui. Care sa fie motivul pentru care raportul de bilant prezentat public in fiecare an sa nu fie suficient si sa fie necesar unul distinct pentru Parlament? Si dupa ce e prezentat, ce se intampla? Ca predica la biserica, vii, o asculti, pleci? Sau urmeaza un vot al parlamentarilor pe activitatea fiecarui parchet? Un vot de care sa depinda ce?

Eu cred ca acest articol pregateste si o continuare, deocamdata secreta pentru ca altfel nu are rost.

De exemplu, in forma actuala a art. 54 din Legea 303/2004, procurorii sefi sunt numiti de presedinte, dar pot fi revocati de sectia pentru procurori a CSM, autosesizata sau la sesizarea ministrului Justitiei. Care ministru poate invoca drept argument felul in care a fost apreciat raportul in Parlament, nu-i asa? Daca nu va fi cumva chiar obligat sa actioneze in functie de votul parlamentului.

Sigur ca in privinta acestei reglementari putem discuta despre incalcarea principiului simetriei, potrivit caruia in mod normal cel care te-a numit te poate si demite, si despre separatia puterilor in stat, dar eu de la CCR nu am nicio asteptare.

Foarte grava, intr-un fel poate cea mai grava, este aparitia acelei structuri de pachet speciale pentru anchetarea magistratilor, prevazuta de art. 88 indice 1-8 din L 304 si care aparea si in proiectul anterior.

Directia pentru investigarea infractiunilor savarsite de judecatori si procurori, pe numele sau complet, va avea competenta inclusiv pentru anchetarea membrilor CSM si a magistratilor militari.

Oare de ce se vorbeste despre procurori si judecatori, nu despre magistrati, ca in titulatura CSM? Poate pentru ca exista, in perspectiva desigur, intentia de scoatere a procurorilor din randul magistratilor, pentru ca altfel nu vad sa se justifice diferentierea celor doua categorii de magistrati.

Apoi, eu stiu ca orice modificare legislativa trebuie sa porneasca de la un fenomen care trebuie combatut sau corectat, raspunde unei nevoi, unei presiuni a realitatii. Care este presiunea careia ii raspunde aparitia acestui parchet care va avea nici mai mult nici mai putin decat 20 de procurori?

S-a constatat cumva existenta unei fenomen infactional iesit din comun in zona magistratilor care sa impuna aparitia acestui corp de magistrati?

Auzeam nu mai stiu ce politician explicand ca este un raspuns la speculatia ca judecatorii s-ar teme ca vor fi anchetati de DNA daca pronunta achitari. Adica una dintre manipularile proiectate in spatiul public atat de insistent incat sa fie la un moment dat considerata fapt, desi nu l-a dovedit nimeni vreodata.

Eu ma tem ca se urmareste crearea unei divizii speciale, usor de controlat, pentru intimidarea magistratilor. Te iei de cine nu trebuie? Face acela o plangere la parchetul pentru magistrati care te ia la intrebari pana iti bagi mintile in cap. Este creat practic un instrument de represiune care sa hartuiasca orice magistrat care iese din linie. Exact ca pe vremea Rodicai Stanoiu.

"Oare ei, ca demnitari, ar accepta o ancheta specializata pe deputati, pe senatori, pe ministri, pe diplomati sau, de ce nu, pe presedinti?" intreaba intr-un interviu pentru Ziare.com, prof univ. dr. Valerius Ciuca, fost judecator al Tribunalului UE. Si de ce nu ar prezenta si Parlamentul un raport in fata CSM sau a parchetelor?

A fost o mare usurare ca Inspectia Judiciara nu va mai trece in subordinea Ministerului Justitiei. Solutia aleasa prin art. 57 din modificarea Legii 317/2005 este la fel de toxica. IJ ar urma sa fie pusa sub controlul unui misterios Consiliu de Integritate al Pocurorilor si judecatorilor despre care stim doar ca va fi un organism reprezentativ si va fi infiintat printr-o lege separata.

In momentul acesta nu exista nicio garantie ca din acest Consiliu nu vor face parte politicieni sau ca el nu va fi ales prin votul Parlamentului. Ba chiar cred ca exact asa va fi, dupa modelul Consiliului National de Integritate. Deci, cu alte cuvinte, este foarte probabil ca IJ va ajunge in mod oficial si prin lege la mana politicului, ceea ce nu e cu nimic mai bine decat in varianta lui Tudorel Toader.

Acest Consiliu este practic un CSM paralel, care este foarte posibil sa primeasca si alte atributii decat cele legate de Inspectia Judiciara.

Si tot un instrument de presiune avem si in privinta raspunderii magistratilor. Potrivit art 96 din L303, in cazul in care un magistrat comite o eroare judiciara cauzatoare de prejudicii, statul se indreapta cu o actiune in regres impotriva magistratului in culpa in termen de un an de cand a achitat prejudiciul. Ceea ce poate amana o vreme intentionat pentru a tine magistratul in sah.

In aceste conditii nu e de mirare ca Forumul judecatorilor a reactionat rapid si a cerut inteventia Comisiei Europene: "Promovarea unor proiecte retrograde, scrise in mare graba, cu vizibile necorelari si lacune (...), fara o expunere de motive corespunzatoare, nu are nicio legatura cu modernizarea unei justitii intr-o evolutie pozitiva vizibila, laudata de rapoartele succesive ale Mecanismului de cooperare si verificare, ci reprezinta un simplu episod din serialul 'Experiment judiciar', derulat la foc continuu in ultimul an".

Am ajuns in situatia in care magistratii romani cer ajutor extern pentru a nu pierde independenta justitiei!

Este clar ca am avut un plan etapizat. S-a mers pe propuneri maximale, privind scoaterea presedintelui din numirea procurorilor sefi si trecerea IJ la ministrul Justitiei, pe principiul unui banc celebru in care omului care se plange de lipsa de spatiu i se recomanda sa bage in casa si animalele din ograda si apoi sa le scoata pe rand.

Dar pe de-o parte in privinta IJ apare ceva ce poate fi mai rau, iar in privinta presedintelui schimbarea poate aparea oricand inainte de votul final, intr-o operatiune fulger.

Dar sa zicem ca nu va aparea. Pe modelul OUG 13 revenita aproape in integrum cu mana CCR, este posibil ca treptat CCR sa introduca, mai cu o exceptie, mai cu un conflict, mai cu un considerent, tot ce a fost evitat deocamdata ca sa nu fie agitate spiritele la maximum.

Iar bunavointa CCR este deja cumparata cu un pret extrem de bun. Este la un pas de adoptare si nu ma indoiesc ca va trece in galop, proiectul de lege care acorda o imunitate aproape toala judecatorilor CCR care nu vor mai putea fi retinuti, arestati, percheztionati si nici macar trimisi in judecata indiferent de fapta fara votul a doua treimi din plenul CCR.

Deci un judecator CCR care omoara, violeaza, fura sau cine stie ce alta fapta comite, nu va mai putea fi anchetat decat daca vor cel putin 6 dintre colegii lui.

Acelasi proiect le da judecatorilor CCR pensie speciala, 6 salarii compensatorii la finalul mandatului si dreptul de a intra in avocatura sau notariat fara examen, asemeni judecatorilor ICCJ. Poate nu vrea dl Morar, sau dna Pivniceru, sau dna Teodoriu inca tanara si in putere, sa se plictiseasca la pensie pe care desigur o va putea cumula cu orice alt venit.

Pe de alta parte, potrivit art. 85 indice 1 din forma modiciata a Legii 303/2004, judecatorii CCR statut de magistrati in tot ce priveste vechimea si pensia. Pentru asa privilegii fara precedent si contraprestiile vor fi pe masura, nu ma indoiesc.

Citeste si:
AUR câștigă teren în fieful lui Gheorghe Flutur. Primar liberal: ”A instaurat dictatura în întreg judeţul Suceava şi orice funcţie este ocupată cu şpagă”
AUR câștigă teren în fieful lui Gheorghe Flutur. Primar liberal: ”A instaurat dictatura în întreg judeţul Suceava şi orice funcţie este ocupată cu şpagă”
Primarul liberal al comunei sucevene Bosanci, Neculai Miron, a semnat pe listele AUR pentru demitere preşedintelui Klaus Iohannis. Gestul edilului este însoţit de critici la adresa şefului...
USR, despre faptul că fostul ministru Cristian Ghinea ar primi bani pentru monitorizarea PNRR: „Fake news promovat de PSD”
USR, despre faptul că fostul ministru Cristian Ghinea ar primi bani pentru monitorizarea PNRR: „Fake news promovat de PSD”
USR respinge afirmaţiile conform cărora fostul ministru al Investiţiilor de Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, ar fi plătit pentru a realiza monitorizarea modului în care este implementat...