Zeci de angajați de la Protecția Copilului cer daune morale susținând că au fost declarați bolnavi de COVID, fără să fi fost infectați

Printr-un proces deschis la Judecătoria Târgu Mureș, 24 de angajați ai Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Mureș au cerut daune morale de câte 15.000 de lei susținând că în mai 2020 au fost diagnosticați eronat cu COVID și internați în spital cu forța. Reclamanții au pierdut procesul, dar sentința nu este definitivă.

În perioada de început a pandemiei, angajații DGASPC-urilor din țară erau testați o dată la două săptămâni pentru COVID. Cu ocazia unei astfel de testări, în luna mai 2020, zeci de angajați ai DGASPC Mureș, asimptomatici, au fost depistați cu COVID-19. Angajații DGASPC au fost luați de ambulanțe și duși la spital, unde au fost internați. Pentru că nu aveau simptome, angajații DGASPC au cerut să fie retestați.

La 4-5 zile de la internare au fost retestați, iar două teste consecutive, efectuate la un interval de 24 de ore, au ieșit negative, fiind externați. După externare, mai mulți dintre angajații internați au făcut teste pentru anticorpi, reieșind că nu au anticorpi. Considerând că testele lor au fost fals pozitive, 24 de angajați ai DGASPC Mureș au dat în judecată Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș, Spitalul Județean Târgu Mureș și Direcția de Sănătate Mureș, cerând fiecare daune morale de câte 15.000 de lei.

Mărturiile reclamanților

„Perioada petrecută în spital, în secții cu pacienți infectați cu această boală, a fost traumatizantă pentru fiecare dintre reclamanți și pentru familiile lor, lăsând urme adânci în viața lor, care produc și la acest moment efecte”, a arătat în proces avocatul reclamanților.

La dosar au fost depuse mărturii ale angajaților DGASPC care susțin că au fost declarați cu COVID-19 și internați fără să fi făcut boala. Spre exemplu, una dintre reclamante a arătat că a fost internată într-o secție în care se mai aflau 21 de femei, unele cu simptome severe de COVID-19.

Angajata DGASPC a mai arătat că „sacii de gunoi aferenți saloanelor erau depozitați câte 2-3 zile pe holurile spitalului, pe unde trecea fiecare dintre ei”. „În acești saci de gunoi se aflau depozitate resturi de mâncare și articole de igienă folosite de paciente respectiv șervețele, tampoane și hârtie igienică. Pentru toate cele 22 de femei câte au fost internate în aceea perioadă, au existat doar 2 toalete și două dușuri comune, grupuri sanitare în care era o mizerie de nedescris, riscul de infectare fiind extrem de ridicat. Datorită medicamentelor administrate foarte multe paciente aveau diaree, mizeria de la grupurile sanitare fiind oripilantă”, a descris situația una dintre angajatele DGASPC care a cerut daune morale de 15.000 de lei.

O altă reclamantă a arătat în proces că „în spital era o presiune foarte mare asupra lor, erau amenințate în mod constant că o să fie trimise la secția de psihiatrie asta în condițiile în care erau doar speriate și supărate, în niciun caz recalcitrante sau agresive”.

Angajata DGASPC as-a mai plâns că „ulterior externării, presiunea socială a fost foarte mare asupra sa, era evitată pe stradă când era văzută prin centrul localității, lumea era reticentă și o privea cu indignare, iar în aceste condiții s-a închis foarte tare, nu mai reușea să comunice cu nimeni și a stat aproape două luni de la externare închisă în casă pentru că era marcată de ce i se întâmpla”.

Explicațiile specialiștilor

În proces, Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș, care a pus la dispoziția Spitalului Județean Târgu Mureș aparatul de testare PCR, a explicat cum s-au făcut testările în cazul angajaților DGASPC, excluzând varianta unor rezultate fals pozitive.

„Nivelul de ARN viral în probele biologice poate fi, în anumite zile, sub limita de detecție a oricărei metode REAL-TIME PCR. De asemenea, s-au raportat situații când pacienții au avut rezultate negative intermitente la testele REAL-TIME PCR, atunci când concentrația de virus din proba biologică a fost scăzută sau în jurul limitei de detecție a unui test.

În concluzie, persoana ale cărei probe biologice au fost supuse testului REAL-TIME PCR, iar rezultatul a fost unul pozitiv, fie are infecție activă, fie încă păstrează resturi de ARN viral după o infecție trecută. Cum nu se poate face întotdeauna distincție între cele două situații, persoana în cauză, indiferent dacă prezintă sau nu simptome, trebuie să ia în considerare că poate răspândi infecția, fiind contagioasă și în atari condiții s-a impus măsura internării reclamanților”, au explicat specialiștii din cadrul UMF Târgu Mureș.

De ce nu aveau anticorpi pacienții cu teste pozitive

În privința faptului că, deși au fost testați pozitiv, la testul pentru anticorpi nu a reieșit că au trecut prin boală, neavând anticorpi, experții UMF Târgu Mureș susțin că acest lucru nu este relevant.

„Nu toate persoanele dezvoltă anticorpi, iar pe de altă parte aceste teste nu sunt recunoscute de Organizația Mondială a Sănătății, întrucât nu pot stabili cu precizie existența sau inexistența virusului SAR COV 2. Așadar, aserțiunile reclamanților sunt simple supoziții care nu sunt fundamentate pe argumente medicale concrete și dovedite științific, fiind doar păreri proprii, care în nici un caz nu poate sta la angajarea răspunderii civile delictuale a unor instituții publice”, s-a mai arătat în proces.

Pentru a se lămuri, judecătorul de caz a cerut lămuriri și unor specialiști în imunologie/microbiologie din cadrul IML Cluj. Răspunsul a fost că „nu există o corelație de timp între testul PCR pozitiv și anticorpi”.

„Anticorpii pot fi prezenți și la pacienți cu test PCR pozitiv, și la cei cu test PCR negativ. Dacă testul pozitiv este recoltat la debutul bolii, de obicei anticorpii apar în jurul zilei 10. Nu este obligatoriu să apară, având în vedere că sunt pacienți care nu răspund imunologic.

Nu toate persoanele asimptomatice dezvoltă anticorpi anti SARS-CoV2. Dezvoltarea anticorpilor este în funcție de răspunsul imun al fiecărei persoane precum și de încărcătura virală, care poate să fie dată de nivelul de expunere ia virus.

Nu toate persoanele infectate prezintă anticorpi. Titrul de anticorpi este diferit la fiecare persoană, acesta fiind dat de încărcătura virală și de răspunsul imun al persoanei infectate”, a transmis IML Cluj.

Decizia instanței: toate cererile au fost respinse

Judecătoria Târgu Mureș a respins cererea de chemare în judecată, ajungând la concluzia că „rezultatul celui de al doilea test negativ este cel fals, cu atât mai mult cu cât nu toate persoanele infectate cu coronavirus dezvoltă anticorpi specifici, nivelul acestora fiind dat de încărcătura virală și de răspunsul imun al persoanei infectate”.

„Simpla nemulțumire a reclamanților legată de modalitatea de organizare a procedurilor de testare, condițiile de gestionare a contextului pandemiei la nivel național și obligativitatea internării acestora în unitățile spitalicești de specialitate în cazul unui rezultat pozitiv cu virusul Covid-19, după cum prevedea Metodologiei de supraveghere a sindromului respirator acut cu noul coronavirus (Covid-19), în vigoare la data de 28.04.2020 nu poate echivala cu o fapta ilicită în sarcina statului”, a decis Judecătoria Târgu Mureș, în sentința care poate fi atacată.

Judecătorul a mai arătat că „ținând cont de cadrul legislativ de la acea dată instituit în considerarea contextului pandemic, a situației incerte în ceea ce privește modul de manifestare a virusului COVID-19, gradul crescut de contagiozitate, măsura internării persoanelor care prezentau un rezultat pozitiv la infecția cu coronavirus a fost una proporțională având în vedere drepturile care intrau în conflict, restrângerea drepturilor reclamanților fiind la acel moment una necesară pentru protejarea sănătății publice și reducerii transmiterii virusului”.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...