Arma referendumului. Poate opri Iohannis asaltul asupra legilor penale si gratierea? Interviu

Presedintele avea dreptul sa convoace un referendum pe tema gratierii. Insa referendumul nu poate opri adoptarea ordonantelor pe Justitie: "implementarea rezultatului referendumului e obligatorie, dar actele normative isi produc efectele si nu se mai poate face nimic", explica avocatul Claudiu Dinu, lector universitar si fost consilier prezidential.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Claudiu Dinu a detaliat problemele din cele doua proiecte de ordonanta, privind gratierea si modificarea Codurilor Penale, incepand cu lipsa urgentei, posibila incurajare a infractionalitatii, dar si riscul eliberarii unor infractori foarte periculosi, inclusiv criminali si violatori.

Claudiu Dinu ne-a mai spus ca referendumul propus de Liviu Dragnea in privinta imunitatilor este juridic imposibil, iar in privinta familiei traditionale pentru a avea efecte va fi nevoie de doua referendumuri.

Avea presedintele dreptul sa convoace un referendum pe tema gratierii?

Cred ca ar fi putut organiza referendum pe tema gratierii. Constitutia ii permite presedintelui sa organizeze referendumuri pe teme de interes national. Ceea ce s-a spus in spatiul public, ca initiativa legislativa a cetatenilor nu poate viza problema amnistiei si gratierii, se refera la alta ipoteza, la initiativa legislativa a cetatenilor, atunci cand vorbim de un proiect de lege. E altceva.

In cazul referendumului, singura conditie impusa de Constitutie presedintelui este ca problema sa fie de interes national. Daca in concret gratierea reprezinta o problema de interes national este o alta discutie. Dar problema gratierii nu trebuie exclusa ca ipoteza de la un referendum.

Cum ar trebui sa sune intrebarea sau intrebarile? Tema anuntata de presedinte, continuarea anticoruptiei, este destul de generala.

Legea 3/2000 privind referendumul spune ca intrebarea sau intrebarile la care trebuie sa raspunda cetatenii trebuie sa se preteze la un raspuns cu DA sau NU. Daca ne uitam un pic in jurisprudenta CCR, intrebarea nu trebuie sa fie generala sau unanim acceptata, de genul: sunteti de acord cu continuarea luptei anticoruptie? Raspunsul e clar da. E ca intrebarea: sunteti de acord ca Romania sa fie stat democratic? Da.

Trebuie sa fie o intrebare aplicata in care optiunile populatiei sa fie impartite. Intrebarea trebuie sa fie concreta si nu una cu raspuns necontestat de nimeni. Intrebarile trebuie sa fie aplicate, pentru ca altfel e irelevant si rezultatul nu poate fi valorificat.

Dupa ce a anuntat aceasta tema, presedintele mai poate include o intrebare privind gratierea?

Potrivit procedurii, spui ca vrei sa declansezi referendumul, enunti problema, trimiti spre consultare Parlamentului pe problema respectiva, dupa care emiti decretul prin care pui efectiv intrebarea si stabilesti data referendumului.

Deci corect e ca de la un capat la altul sa fie aceeasi problematica. Daca il consulti pe o tema si apoi pui intrebari in plus, nu ai consultat Parlamentul si procedura poate fi viciata, din punctul meu de vedere.

Daca ordonantele pe Justitie, de la care a plecat tot scandalul, vor fi adoptate pana la referendum, ce efect mai poate avea el?

Niciunul juridic. Politic se poate discuta. Daca cele doua OUG vor fi adoptate, prin publicare in MOf si trimitere la Parlament ca sa intre in procedura de adoptare, ele intra in vigoare. O secunda sa fie in vigoare, nu mai conteaza daca sunt apoi abrogate, declarate neconstitutionale, modificate de Parlament, pentru ca in penal se aplica legea penala mai favorabila.

Daca actul de gratiere a intrat in vigoare si o secunda, el produce efecte, oamenii au iesit din puscarie.

Exista o decizie a CCR care spune ca rezultatul unui referendum, fie el consultativ, este obligatoriu. Referendumul nu poate obliga revenirea la forma Codurilor Penal si de Procedura Penala dinaintea eventualei modificari prin OUG?

Sigur ca da, se poate reveni in Parlament. Dar sa luam exemplul concret al dezincriminarii abuzului pentru un prejudiciu sub 200 de mii de lei, ea produce efecte prin simplul fapt ca a aparut in MOf. Nu mai conteaza ca legea e abrogata si se revine la legea initiala. Cei care comit fapta pana la data abrogarii vor beneficia de legea penala mai favorabila.

Deci implementarea rezultatului referendumului e obligatorie, dar actele normative isi produc efectele si nu se mai poate face nimic.

Asadar, legea reparata se va aplica numai faptelor comise dupa data repararii conform referendumului.

Da. Pe de alta parte, ca opinie personala, intr-adevar CCR a spus ca rezultatul referendumului e obligatoriu sa fie implementat, referindu-se la legile electorale. Dar este o obligatie care revine legiuitorului fara a exista o sanctiune reala daca nu e indeplinita.

Legiuitorul poate spune: o vom adopta peste o luna, doua, trei, un an, doi, noua, dar nu ma poti obliga sa ridic acum mana, mandatul meu nu este imperativ. Si daca nu adopt cum zici tu, ce se intampla? Nimic.

CCR a spus ca rezultatul e obligatoriu, pentru ca prin referendum se exprima suveranitatea poporului. Dar pe mine, parlamentar, nu ma poate obliga nimeni sa votez.

Vorbeati de efectele inevitabile ale legii penale mai favorabile. Se aplica o lege mai favorabila chiar daca ea este declarata neconstitutionala?

Da. Pentru ca deciziile CCR, potrivit legii 47/1992, sunt obligatorii de la data publicarii in MOf pentru viitor. Ce a fost pana atunci se considera o norma in vigoare cu efecte depline.

Dl Dragnea raspunde cu doua referendumuri. Unul priveste regimul imunitatilor. Dar nu exista o decizie CCR care spune ca imunitatile nu pot face obiectul revizuirii Constitutiei?

Da. Legea 3/2000 spune ca nu pot face obiectul consultarii aspecte care nu pot face obiectul revizuirii Constitutiei. Cand s-a incercat revizuirea, CCR a spus ca nu poti sa iei din imunitati, din libertati, pentru ca sunt garantii constitutionale.

Poti adauga, dar nu poti taia. Deci imunitatea presedintelui, a parlamentarilor nu pot face obiectul unei referendum, pentru ca aspectele acestea nu pot face obiectul revizuirii Constitutiei.

Asta desigur tehnic juridic, politic insa....

Mai vrea dl Dragnea un referendum privind familia traditionala, pornind de la initiativa cetateneasca pe aceasta tema. Nu are nevoie pentru asta de adoptarea unei legi de revizuire a Constitutiei?

Daca e o problema de interes national, poate intra intr-un referendum. Dar implementarea rezultatului trebuie sa faca obiectul unei legi de revizuire a Constitutiei.

Care la randul ei ar trebui supusa unui referendum?

Da, fiind lege de modificare a Constitutiei, se supune referendumului poporului.

Deci doua referendumuri.

Da, intai intrebi populatia cum vrea sa fie familia, apoi trebuie sa faci o lege de revizuire pe care o supui referendumului.

A fost depusa la DNA o plangere penala impotriva premierului si a ministrului Justitiei pentru initierea acestor OUG. Vedeti o problema penala aici?

In opinia mea, nu e o fapta penala. Guvernul poate adopta OUG. Am vazut interpretarea ca aceste ordonante nu pot viza gratierea si amnistia. OUG nu se pot emite in domenii care restrang drepturi si libertati, dar in cazul gratierii sau amnistiei nu vad o ingradire, ci dimpotriva, o suplimentare.

Singura conditie pe care trebuie sa o justifice Guvernul e urgenta. Ea poate fi verificata numai de CCR si nu e fapta penala. Au fost multe OUG declarate neconstitutionale pentru ca urgenta nu a fost reala, dar raspunderea e politica, nu penala.

Cum apreciati ordonanta privind gratierea?

Problema gratierii, daca e discutata serios, cu argumente statistice, poate fi o parte a solutiei pentru situatia din penitenciare. Dar nu pe repede inainte. Aici a fost greseala.

Si proiectele pot fi optimizate. De exemplu, dispozitia potrivit careia pentru cei peste 60 ani sau cu un copil mai mic de 5 ani in intretinere se injumatateste pedeapsa se aplica indiferent de infractiune.

Pot fi acolo oameni nu numai din zona coruptiei, dar si condamnati pentru infractiuni comise cu violenta, pentru omor, viol, talharie, orice. Li se injumatateste pedeapsa si unii chiar pot iesi, ceea ce ar fi oribil pentru societate.

Deci proiectul gratierii nu trebuie respins ab initio, dar trebuie discutat cu o statistica de la ANP care sa spuna cati ar iesi pe diverse infractiuni, ca sa stim efectele. Sigur ca poate exista si o componenta politica, pot beneficia si unii condamnati pentru coruptie. E bine? E rau? Nu stiu, putem discuta. Trebuie o dezbatere publica serioasa.

Nu e stranie gratierea pedepselor cu suspendare pe motivul aglomeratiei din puscarii?

Codul Penal in vigoare spune ca de regula gratierea nu se aplica pedepselor cu suspendare, daca legea de gratiere nu prevede altfel. Legiuitorului i-a fost lasata posibilitatea sa prevada ca sunt gratiate si pedepsele cu suspendare.

Care e rostul?

Este. Suspendarea poate fi oricand revocata si sa se treaca la executare daca anumite obligatii nu sunt indeplinite. Dar daca pedeapsa cu suspendare e gratiata, uitam de ea. Nu mai exista niciun risc pentru viitor.

Nu se reduce si termenul de incercare, deci reabilitarea e mai rapida?

Ba da.

Ma gandesc ca reabilitarea mai rapida este in avantajul dlui Dragnea pentru a putea fi fara probleme membru al Guvernului.

Nu stiu daca problema reabilitarii este cea care l-ar ajuta pe dl Dragnea daca vrea sa fie membru al Guvernului. Legea aceea este destul de drastica: sa nu ai antecedente penale. Nu conteaza ca ai fost reabilitat, gratiat, amnistiat sau nu.

Legea vorbeste despre statutul de condamnat. El nu se incheie prin reabilitare?

Nu, se sterg efectele condamnarii. Dar el ramane un fost condamat. Aceeasi reglementare e si la magistrati. Daca ai avut o condamanre penala, nu mai poti fi magistrat toata viata, chiar daca te-ai reabilitat.

Este o prevedere neconstitutionala?

Este una drastica, exigenta. Fiind si alte profesii in situatia asta, daca am schimba pe ideea ca interzicerea unor drepturi trebuie sa fie provizorie, atunci trebuie sa schimbam peste tot.

Iar legiuitorul a justificat aceasta interdictie prin faptul ca pentru anumite functii foarte importante in stat si care nu sunt multe trebuie sa fie un om care nu a avut probleme penale in viata lui. Nu e o problema de cazier, ci una de atitudine, de moralitate, de caracter. Ce ai facut ca om in trecut care te poate recomanda pentru o functie sau te poate exclude.

A doua OUG priveste modificarea Codurilor Penale. Cea mai discutata e chestiunea abuzului in serviciu.

In primul rand, si aceste modificari fac obiectul unei OUG. Nu vad motivata urgenta in expunerea de motive. Ea aduce in discutie deciziile CCR in materie penala. Dar modificarea nu are in parte legatura cu decizia CCR.

Dezincriminarea abuzului cu prejudiciu pana in 200 de mii de lei nu are nimic de-a face cu decizia CCR. Ea poate fi discutata intr-un proiect de lege care sa fie dezbatut, trecut prin Parlament. E optiunea legiuitorului, dar urgenta nu o vad.

In al doilea rand, abuzul in serviciu trebuie mai clar definit in lumina deciziei CCR, sa fie clar ca incalcarea sa fie a legii ca act primar. Aici se poate interveni pentru clarificarea continutului infractiunii.

Dar ce o sa ramana daca sub un prejudiciu de 200 de mii de lei fapta e dezincriminata? Raspundere civila si administrativa? E problema de oportunitate legislativa. Prin aceasta dezincriminare presupun ca multe dosare aflate pe rol vor ramane fara obiect.

Poate fi si o incurajare a infractionalitatii in aceasta zona. Daca faci abuzuri mai mici de 200 de mii, dar fractionate, nu e decat raspundere civila si acolo mai discutam. Nu cred ca e oportun.

Dar chestiunea denuntului?

Institutia denuntatorului care nu raspunde daca sesizeaza autoritatile inainte ca acestea sa se sesizeze e demult in legislatia romaneasca. Nu e ceva nou. Sunt infractiuni, precum luarea de mita, foarte greu de probat daca nu ii incurajezi pe cei care au dat banii sa denunte.

Daca limitezi la 6 luni termenul pentru a face acel denunt, va fi foarte greu de facut probatiunea pe infractiunile de coruptie. De regula, mituitorii nu fac denuntul imediat ce au dat mita. Il fac atunci cand ajung la neintelegeri cu cel mituit, cand nu mai merg contractele etc. Iar CCR nu s-a pronuntat in zona asta, deci nu se justifica urgenta.

MCV a criticat sever cele doua OUG, iar in replica dl Tariceanu a spus ca Romania ar trebui sa transmita ca nu va mai coopera in cadrul MCV. Este posibil sa iesim din acest mecanism cand vrem, trantind usa?

Nu. Nu noi am instituit MCV ca sa il putem ridica noi.

Ce putem face este sa refuzam sa mai colaboram cu institutiile europene cand este facut raportul. Sunt luate si parerile din tara, se trece de la presedintie, la Ministerul Justitiei, la CSM, Parlament.

Putem sa nu mai colaboram institutional, dar nu stiu daca asta ne avantajeaza. Raportul va iesi oricum, dar fara pozitia noastra. Asa macar putem explica anumite mecanisme pentru a se intelege mai bine.

De multe ori, in urma pozitiilor reprezentantilor statului roman, anumite aspecte au fost scoase din raport pentru ca oamenii au inteles ca era in regula.

Citeste si:

Ministrul de Interne justifică modificările aduse Codului Rutier: ”Comportamentul unor șoferi a impus o reevaluare a cadrului legal”

Guvernul a adoptat joi, 27 ianuarie, modificarea Codului Rutier, care prevede majorarea unor amenzi și sancționarea comportamentului agresiv în trafic. La finalul ședinței de guvern,...

Legea privind datele deschise, aprobată de Guvern. Noile reglementări vor aduce un plus de trasparență în administrația publică

Guvernul României a aprobat, joi, 27 ianuarie, Legea privind datele deschise şi reutilizarea informaţiilor din sectorul public, care va aduce o comunicare mai bună a cetățenilor cu...