Augustin Zegrean, fost sef la CCR: Gratierea e necesara, dar trebuie justificata temeinic. Nu am mai vazut gratiere pe criterii de varsta

O gratiere colectiva este necesara, dar trebuie facuta cu foarte mare atentie si justificata temeinic, spune Augustin Zegrean, fost presedinte al Curtii Constitutionale, care se arata mirat de gratierea pe criterii de varsta propusa de ministrul Justitiei, Florin Iordache.

Subiectul a intrat in atentia publica zilele acestea, odata cu elaborarea si transmiterea in dezbatere publica a ordonantelor de urgenta privind gratierea si modificarea Codurilor Penale.

Ultima gratiere colectiva in Romania fost data de Parlament in 2002, in timpul guvernarii Adrian Nastase, decretul fiind semnat de presedintele de atunci al Camerei Deputatilor, Valer Dorneanu, actualul presedinte al Curtii Constitutionale, scrie Curs de Guvernare.

In penitenciare se aflau atunci circa 38.000 de persoane, cu 10.000 mai multe decat in prezent. Au fost gratiate unele pedepse cu inchisoare pana la 5 ani inclusiv, fiind exceptate 49 de infractiuni din Codul Penal si o serie de fapte prevazute in legi speciale.

Chiar daca Adrian Nastase sustinea anul trecut ca "gratierile colective si amnistia le 'da', conform Constitutiei, Parlamentul, in timp ce gratierile individuale le 'da' presedintele. Asadar, ministrul Justitiei nu 'da' nimic in aceasta materie", acest lucru tocmai a fost facut de colegul sau de partid Florin Iordache, ministrul Justitiei, care "a dat" o ordonanta de urgenta de gratiere colectiva.

• Ordonanta pentru condamnati: Se gratiaza total pedepsele pana in 5 ani si jumatate din pedepsele tuturor celor peste 60 de ani
• Guvernul sustine ca vrea sa elibereze puscariile, dar OUG ii gratiaza si pe cei condamnati cu suspendare sau doar amendati penal
• Magistratii nu sunt incantati. Majoritatea celor gratiati revin in penitenciare si atunci ce am facut?
• Dupa gratiere, numarul de puscariasi se reface intr-un an. Solutia e construirea de noi inchisori

Care e diferenta dintre gratiere si amnistie si de ce a apelat PSD la ordonanta de urgenta?

Intrebat de Ziare.com de ce si cand se da o gratiere colectiva, fostul presedinte al Curtii Constitutionale Augustin Zegrean ne-a explicat ca si condamnatii "au dreptul la iertare".

"Si Dumnezeu iarta, d-apoi oamenii. Gratierea nu este o chestiune inventata acum. Dintotdeauna, de cand exista Codul Penal, exista si actul de clementa. La inceputuri era la indemana domnitorului, regelui, imparatului etc. Si alte tari practica gratierea, nu suntem singurii, in toate constitutiile veti gasi ca se pot da legi de gratiere si de amnistie, pentru ca sunt situatii speciale.

Ganditi-va ca nu s-ar fi putut gratia faptele comise in timpul comunismului, cand foarte multi au fost condamnati pentru 'crime impotriva regimului comunist'. Ce faceau, ramaneau cu pedepsele pentru totdeauna?

Sa nu uitam ca Dreptul este in permanenta miscare, dezvoltare, nu sta pe loc. Daca astazi anumite fapte sunt considerate infractiuni, maine s-ar putea sa nu mai fie. Sunt exemple multe de acest fel - fapte care candva au fost incriminate si apoi nu. Ganditi-va la pedeapsa cu moartea, de exemplu. Gratierea este necesara, dar trebuie folosita cu foarte mare atentie", a subliniat Augustin Zegrean.

Pe de alta parte, "povestea cu sanctiunile pe care Romania le plateste la CEDO nu e o gluma, asta chiar poate justifica urgenta pentru ca eu stiu precis ca la CEDO se pregateste o hotarare pilot impotriva Romaniei pe acest subiect, al vietii grele din inchisori", a completat acesta.

Fostul parlamentar si presedinte al CCR a declarat ca nu intentioneaza "sa justifice" gratierea de acum, dar nu trebuie sa uitam ca avem un nou Cod Penal si ca "sunt unii care au fost condamnati pe vechiul Cod si au primit 15 ani pentru inselaciune, pe cand acum inselaciunea e prevazuta cu inchisoare pana la 5 ani".

"O lege de gratiere s-ar putea justifica temeinic, dar cineva trebuie sa stea sa o faca", a mai punctat acesta.

Rugat sa mai precizeze si care este diferenta dintre amnistie si gratiere, Augustin Zegrean a raspuns: "In cazul amnistiei se considera ca fapta nu a fost comisa".

De ce merge PSD pe varianta ordonantei de urgenta, desi are majoritate confortabila in Parlament?

Un alt subiect intens dezbatut zilele acestea a fost acela ca PSD a ales pentru gratierea colectiva solutia ordonantei de urgenta, cu toate ca, impreuna cu ALDE, are o majoritate mai mult decat confortabila in Parlament.

"Avantajul ordonantei de urgenta este ca merge mult mai repede, nu se supune la dezbateri in Parlament. Acolo dureaza mult, pana trece de la o camera la alta poate sa dureze foarte mult si ati vazut problema cu data gratierii - 'se gratiaza faptele comise pana la....'. Daca se dezbate prea mult, sunt unii care sunt tentati sa comita unele infractiuni stiind ca beneficiaza apoi de gratiere. Este o parere a mea", a explicat Augustin Zegrean.

Pe de alta parte, o ordonanta de urgenta intra in vigoare imediat, in timp ce legea intra in vigoare la trei zile de la publicarea in Monitorul Oficial.

Regimul ordonantelor de urgenta este reglementat de art. 115 din Constitutie:

4) Guvernul poate adopta ordonante de urgenta numai in situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata, avand obligatia de a motiva urgenta in cuprinsul acestora.

(5) Ordonanta de urgenta intra in vigoare numai dupa depunerea sa spre dezbatere in procedura de urgenta la Camera competenta sa fie sesizata si dupa publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei. (...)

(6) Ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica.

(7) Ordonantele cu care Parlamentul a fost sesizat se aproba sau se resping printr-o lege in care vor fi cuprinse si ordonantele ale caror efecte au incetat potrivit alineatului (3).

(8) Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, daca este cazul, masurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonantei.

Poate impiedica cineva gratierea colectiva propusa de PSD?

Actul normativ propus de ministrul Florin Iordache a fost puternic contestat, inclusiv in strada, mii de oameni iesind in toata tara sa protesteze fata de ordonanta care i-ar putea scapa de pedepse pe multi condamnati "de lux", printre care Liviu Dragnea si Dan Voiculescu.

Augustin Zegrean nu a dorit sa comenteze textul ordonantei, spunand doar ca i-a atras atentia injumatatirea pedepsei pentru cei de peste 60 de ani.

"O astfel de gratiere nu am mai vazut, pe criterii de varsta. O mica justificare exista, pentru ca cei care au deja 60 de ani nu mai sunt obligati la munca in inchisoare. Oricum ei beneficiaza de reducerea pedepsei la o treime. Dar faptul ca ei nu mai pot sa munceasca in inchisoare poate fi o justificare, pentru ca se poate spune ca cel care e tanar poate castiga zile muncind", a afirmat fostul presedinte al CCR.

Intrebat daca mai poate ataca cineva ordonantele de urgenta la CCR, Augustin Zegrean a raspuns: "Le poate ataca la CCR, pe exceptie de neconstitutionalitate, oricine dintre cei care au un proces in care se aplica aceste ordonante. De asemenea, Avocatul Poporului poate sa le atace la CCR oricand".

Insa, pana s-ar intampla asta, o ordonanta isi produce efectele si ajunge in Parlament, care trebuie apoi sa o aprobe sau sa o respinga prin vot.

Ce se intampla cu cei ale caror procese sunt anulate prin ordonanta de modificare a Codurilor Penale?

"Ordonanta va trebui sa fie aprobata sau respinsa de Parlament. Art.115 din Constitutie spune la final ca, daca ordonanta este respinsa prin lege, legea poate sa spuna ce se intampla cu efectele produse.

Posibilitatea exista, dar Parlamentul nu a scris niciodata in legea de respingere ce se intampla cu efectele produse de ordonanta. Nu a practicat asta, desi au mai fost ordonante de urgenta respinse", a declarat Augustin Zegrean.

Pe de alta parte, nici presedintele Klaus Iohannis nu are parghii legale de a opri demersul Guvernului PSD.

"Presedintele nu are acum un rol constitutional, dar, de asemenea, legea de aprobare sau de respingere a OUG poate fi trimisa, dupa adoptare, de presedinte la Curtea Constitutionala", a mai spus fostul presedinte al CCR, Augustin Zegrean.

Ministrul Justitiei a lansat miercuri in dezbatere publica cele doua ordonante de urgenta si a cerut avizul CSM, al Inaltei Curti si al Parchetului General.

CSM a anuntat ca va emite un punct de vedere pana la data de 27 ianuarie, prin urmare ramane de vazut cand vor intra cele doua ordonante in sedinta de guvern, pentru aprobare.

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...

Ciolacu susține că nu există riscul ruperii coaliției: ”Ce voiaţi? Să stau la televizor să spun: "m-am gândit eu că e mai bun Piedone"?”

Marcel Ciolacu nu crede că decizia privind candidaturile separate la Primăria generală a Capitalei va afecta în vreun fel coaliția formată din PSD şi PNL. El susţine că membrii alianţei...