Aveti incredere in Justitia romana? - Sondaj Ziare.com

In orice stat, dar mai ales intr-unul de drept, Justitia detine un rol crucial. A treia mare putere are menirea de a imparti dreptatea, urmand intocmai, fara dram de rabat, litera si spiritul legii. Desigur, acest intreg mecanism decizional este alcatuit din oameni trecatori si pacatosi, asa cum i-a lasat divinitatea, deci supusi erorilor.

Ca in multe alte profesii, se aplica batrana sintagma cu padurea si uscaturile ei. Numai ca in Justitie greselile, voite sau nu, lasa urme uneori nevindecabile. Adevarul nu e niciodata pur si arareori simplu, afirma Oscar Wilde. Magistratii trebuie sa excluda din practica si rationamentul lor cuvinte ca: oricum, oriunde, oricand si orice, deoarece niciun caz judecat nu se afla sub indigo.

Altfel, se ajunge la acel murphysm potrivit caruia adevarul invinge intotdeauna in 3 cazuri din 7.

Actul de justitie se expune blamarii atunci cand accepta intruziunea politicului, iar daca mai si raspunde comenzilor acestuia este pierdut. E normal sa nu se intervina in procesul deliberativ, insa cand un judecator da solutii contradictorii cu alte cateva complete de judecata in acelasi caz, in proportie mai mare de 30%, este clar ca are o problema.

Iata, in continuare, o harta a evenimentelor pe care dainuie foarte multe pete, din multe si variate motive; cele principale sunt, fara indoiala, de natura politica.

Revolutia din '89

Conform evidentelor din anul 2005, intocmite de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor (SSPR), institutie aflata in subordinea Guvernului Romaniei, numarul total al celor decedati prin impuscare pe durata revolutiei a fost de 1.142, al ranitilor de 3.138, iar al celor detinuti se ridica la 760.

Cifrele mentionate fac referire doar la victimele ce au fost declarate, inregistrate si verificate. Potrivit datelor din rechizitoriile intocmite de parchetele militare, in randurile celor cu uniforma s-au inregistrat 260 de morti si 545 de raniti. De la Directia Securitatii Statului au fost declarati ucisi 65 de angajati si 73 de raniti.

Numai de la Directia a V-a (UM 0666), din cadrul DSS, unitate care avea ca principale misiuni paza si apararea conducerii superioare de partid si de stat, dar si a unor obiective de importanta nationala, au fost retinute ca suspecte 341 de cadre.

Toti cei banuiti de actiuni teroriste au fost eliberati fara a li se aduce vreo acuzatie.

Ion Iliescu

Ion Iliescu i-a gratiat pe membrii CP. Ex al CC al PCR ce fusesera condamnati pentru ca au aprobat in sedinta din 17 decembrie 1989 reprimarea Revolutiei. De asemenea, a gratiat ofiteri condamnati pentru deschiderea focului la Timisoara.

Exemplul ofiterului de Militie Ion Corpodean, implicat in reprimarea demonstrantilor din orasul de pe Bega, este de notorietate.

Un alt militian ucigas gratiat de catre Iliescu este Iosif Veverca.

Mineriada 1990

Ca si cazul mai sus mentionat, fostul sef al statului a iesit la rampa. De aceasta data in vara anului imediat urmator Revolutiei. In 2005 a fost inceputa o ancheta pentru a stabili rolul lui Ion Iliescu in mineriada din 1990. In replica, acesta a declarat ca scopul investigatiilor este "razbunarea" impotriva sa.

Pe data de 13 octombrie 2008, Biroul de presa al Ministerului Public a emis un comunicat in care se preciza ca Ion Iliescu nu va fi urmarit penal in dosarul mineriadei din 1990. Procurorii au decis ca nu sunt suficiente si concludente probele administrate la dosar.

In iunie 2009, Iliescu a fost scos definitiv de sub urmarirea penala in care era acuzat de omor calificat, omor deosebit de grav, respectiv tentativele aferente.

Neoficial, revolutionarii il considerau vinovat de genocid, complicitate la tortura, propaganda pentru razboi, tratamente neomenoase, distrugere, favorizarea infractorilor si complicitate la rele tratamente.

NUP dat de procurori a pus capat oricarui demers juridic. Bilantul oficial al dosarului de care s-a ocupat generalul-magistrat Dan Voinea: 4 morti, 462 de persoane ranite.

Concluzia ii apartine lui Ion Iliescu: "Minerii au facut un act civic".

Cazul Marcel Tundrea

Procurorul de caz si sef al Parchetului de pe langa Tribunalul Gorj il arunca dupa gratii pe Marcel Tundrea, un consatean al unei fete de 14 ani violata si ucisa cu bestialitate.

Acuzatia a fost de viol si omor deosebit de grav. Singura certitudine era ca tanara fusese victima unui barbat cu grupa sanguina A2, ce corespundea cu cea a lui Tundrea.

Dupa 5 ani de procese, in 1997, verdictul final al Curtii Supreme de Justitie a insemnat 25 de ani de inchisoare. Sentinta a devenit cea mai mare eroare judiciara din Justitia romana.

Abia dupa 12 ani, Marcel Tundrea a fost eliberat pe baza unor teste ADN. Nu a mai apucat sa obtina achitarea. A fost reabilitat post mortem. A murit cu inima neimpacata, "ucis" de o Justitie cu adevarat oarba.

Dosarul Viorica Visan

Prahoveanca de 61 de ani a fost arestata in 1994 pentru uciderea soacrei sale, crima comisa si recunoscuta de catre fiul sau. Opt judecatori au decis ca Visan a omorat-o pe batrana si a ingropat cadavrul. Fiul Vioricai s-a autodenuntat de nenumarate ori ca fiind autorul abominabilei fapte, dar nu a fost luat in seama.

Abia dupa ce presupusa criminala a stat 10 ani in inchisoare, oamenii legii au dat crezare celor spuse de feciorul femeii, pentru ca acesta s-a automutilat in semn de protest.

Viorica Visan a fost eliberata in 2004. Pentru daunele suferite in cei 10 ani in care a stat nevinovata in spatele gratiilor, judecatorii au despagubit-o cu 1.000 de euro.

Acesta a fost pretul "exact" stabilit de Curtea de Apel Ploiesti pentru suferintele lui Visan. Decizia a ramas irevocabila la Curtea Suprema de Justitie. Cel putin 9 magistrati au girat eroarea judiciara in acest dosar.

Consiliul Suprem al Magistraturii s-a autosesizat din presa in 2006, insa inspectorii nu au gasit nicio vina vreunui coleg de-al lor.

Iata cum suna concluzia CSM: "Verificarile efectuate au evidentiat faptul ca probele administrate in cauza, in anii 1994-1995, nu puteau crea suspiciunea savarsirii faptei de omor de alta persoana decat Viorica Visan".

Cazul Tigaret

Actualul sef al CSM, Oana Haineala, a fost implicat in destinul unui tanar pe care l-a trimis in judecata, impreuna cu procurorul bacauan Vasile Pavel.

Studentul la arte, Nicolae Tigaret, a fost arestat si trimis in judecata pentru un omor pe care nu l-a comis. Astfel, a executat 13 luni de inchisoare.

Absolut toate instantele, de la Tribunalul Bacau si pana la Inalta Curte de Casatie si Justitie, au consfintit achitarea lui Tigaret in temeiul (art. 10, lit. C)- C.p.p.- fapta nu a fost comisa de el.

Romania vs. CEDO

Una dintre cele mai grave probleme ale Justitiei romane o reprezinta numarul urias de condamnari suferite la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Legislatia in general deficitara si erorile unor magistrati ne aduc in fata unor realitati inevitabile.

Pe vremea cand era presedinte al Asociatiei Magistratilor din Romania, actualul ministru, Mona Pivniceru, considera condamnarea suferita de Romania in speta "Vlasu" drept elocventa pentru starea generala a Justitiei:

"Guvernul siluieste legile proprietatii dand foarte multe ordonante. Din acest motiv, sunt condamnari cu nemiluita la CEDO. De pilda, in cazul Vlasu, Curtea vorbeste de 70 de modificari aduse pe legislatia proprietatii. Cum poate fi o lege buna, atata timp cat tu insuti operezi o groaza de modificari pe ea? E clar ca este proasta", afirma magistratul in iulie 2009.

Numai in perioada 2007-2009, CEDO a condamnat statul roman sa plateasca despagubiri totalizand peste 28 de milioane euro. In 326 de procese intentate de cetateni romani, niciun judecator nu a primit vreo sanctiune pentru solutia data in dosarele respective.

Desi este vorba de dovezi clare ca Justitia romana nu si-a facut corect datoria, despagubirile sunt suportate din banii contribuabililor. Asta in conditiile in care judecatorii din alte state ale UE raspund penal pentru deciziile lor eronate.

Cazurile de "maljustitie" nu pot defini un sistem in totalitatea lui. Dar sunt acolo. Asa cum exista si contraexemple de aplicare impecabila a legii. Niciunul dintre aspecte nu poate fi cuantificat decat prin aproximare.

Ca orice organism viu, Justitia poate fi afectata de un simplu guturai ori de o grava maladie. Poate de aceea este necesar cate un consult periodic. Cel putin la nivelul unei intrebari adresate publicului.

Asadar, va invitam la vot si la dezbatere. Aveti incredere in Justitia romana?

Deputatul PNL Mircea Roșca a scăpat definitiv de dosarul de trafic de influență prin prescrierea faptelor

Un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus definitiv, luni, 22 aprilie, încetarea procesului penal împotriva deputatului PNL de Prahova Mircea Roşca,...

Parchetul General este obligat să reia dosarul clasat în care Emilia Șercan l-a acuzat pe Lucian Bode de favorizare a infractorului

Jurnalista Emilia Şercan a anunţat luni, 22 aprilie, că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a admis în parte o plângere şi a dispus ca Parchetul General să redeschisă dosarul în care...