C. Danilet (CSM): Pozitiile publice din justitie nu se negociaza cu politicul! Interviu

Duminica, 13 Octombrie 2013, ora 18:01
5505 citiri
C. Danilet (CSM): Pozitiile publice din justitie nu se negociaza cu politicul! Interviu

Scandalul Papici este "o lectie" din care toata lumea trebuie sa invete ca "pozitiile publice din justitie nu se negociaza cu politicul", subliniaza judecatorul Cristi Danilet, membru CSM.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, pornind de la cel mai recent sondaj IRES pe tema functionarii justitiei, magistratul declara ca toti politicienii care afirma public ca vor independenta justitiei ar trebui "sa lase ipocrizia de o parte si sa modifice rapid legea", astfel incat ori avizul CSM pentru numirea procurorilor sa fie conform, ori sa se dea toate atributiile in acest domeniu catre CSM, "singurul organism care gestioneaza cariera magistratilor si care detine mapa profesionala a oricarui judecator sau procuror".

Romanii au o parere proasta si foarte proasta despre functionarea justitiei - sondaj Ires

Romanii cred ca Ponta si Basescu au intervenit in functionarea justitiei - IRES

Cum interpretati dvs. rezultatele acestui sondaj?

Este important sa intelegem ca acest sondaj este unul de perceptie, nu de experienta. Iar perceptia generala este ca lucrurile merg prost in Romania: 77% au raspuns astfel la sondajul respectiv. Prin urmare, nici justitia nu putea scapa criticii.

Ce ma bucura pe mine, pentru ca am o preocupare de mult timp in privinta unor astfel de sondaje, este ca in timp ce in alte autoritati au un grad de incredere fluctuanta in functie de evenimentele curente, in ce priveste justitia increderea este relativ constanta.

Dar, atentie, trebuie sa notam ca dintre cei care au raspuns chestionarului, 88% nu au avut de a face cu justitia in ultimii trei ani. De unde deduc ca eventuala lor nemultumire a fost exprimata in functie de informatiile de la televizor, de cele mai multe ori distorsionate.

Care sunt principalele cauze ale neincrederii in justitie? Sunteti de acord cu ideea ca opinia publica este educata de politicieni si de o parte a presei ca sa nu aiba incredere in justitie?

In sistemul judiciar au fost facute sondaje de incredere timp de mai multi ani. Am observat ca increderea celui intervievat pe strada, care nu are decat perceptia despre justitie, este diferita de increderea pe care o are justitiabilului, care are experienta cu justitia.

Primii sunt nemultumiti de atacarea justitiei de catre politicieni care - firesc - cred ca afecteaza justitia. De exemplu, in sondajul facut de IRES, ce urmeaza unui dur conflict politic pe tema numirii procurorilor in functii de conducere la DNA, jumatate din cei intervievati au raspuns ca presedintele tarii si premierul au intervenit in mod neconstitutional in justitie. Or, in privinta numirii procurorilor, Curtea Constitutionala s-a pronuntat ca actualul mecanism nu incalca Constitutia. Ceea ce imi arata ca realitatea este una, iar perceptia este alta.

Ceilalti, justitiabilii, se exprima in functie de ceea ce percep direct: satisfactia in legatura cu competenta oamenilor din justitie cu care intra in contact si expectanta lor in legatura cu integritatea acestora. Fata de aceste aspecte, sa stiti ca cei mai multi au o incredere crescuta in justitie.

Cred insa cu tarie ca opinia publica este amplu influentata de politicieni cu un discurs public iresponsabil. Prea des vad oameni, unii chiar in functii de conducere a statului, care batjocoresc magistrati, care calca in picioare autoritatea justitiei, care blocheaza anchete judiciare. Ei trebuie sa inteleaga un lucru: asa cum Judiciarul nu alege demnitarii din celelalte puteri, nu fixeaza bugetul statului si nu da legi, tot astfel Legislativul nu poate da hotarari cu privire la vinovatia unor parlamentari/ministri sau cu privire la legalitatea unor acte procesuale, iar Executivul nu poate decide care magistrati sunt indicati sa ocupe anumite functii in cadrul sistemului judiciar.

Pana la urma, toate cele trei puteri publice conduc acest stat: intre noi trebuie sa existe o colaborare institutionala, dar fiecare sa isi cunoasca propriile limite si sa respecte atributiile celorlalte. Atacul unei puteri de catre o alta putere nu doar ca distruge aceasta colaborare, ci afecteaza insusi mersul firesc al democratiei din Romania.

In ceea ce ii priveste pe judecatori, cat de mult conteaza in ochii opiniei publice faptul ca nu exista o practica unitara (aceeasi cauza poate fi pierduta sau castigata in instante diferite, dupa cum s-a vazut pana acum)?

Durata de solutionare a unor cauze, calitatea slaba a motivarii unor hotarari judecatoresti, comportamentul inadecvat in sala de judecata si, mai ales, practica neunitara sunt motive pentru care increderea in judecatori este una inca destul de scazuta.

Unii judecatori refuza sa acorde atentie solicitarii din partea societatii de a vedea ca se face justitie. Altii ignora nevoile justitiabililor care nu cunosc cum functioneaza sistemul de justitie. Din cauza lipsei de comunicare adecvata, se dezvolta in timp un camp de lupta care nu se mai duce intre o parte si cealalta parte, ci intre parte si judecator. Or, nu judecatorul este adversarul partii, ci el este cel chemat in virtutea functiei sale sa restabileasca ordinea de drept incalcata.

Increderea in Parchetul General, cu alte cuvinte in procurori, a scazut, releva sondajul IRES. Cat de mult credeti ca au contat acuzatiile politicienilor conform carora exista dosare politice facute de procurori basisti in maniera stalinista? Cat de mult a contat pentru opinia publica scandalul Papici?

E de remarcat ca increderea in parchete este totusi mai ridicata decat increderea in instante. Nimeni nu e incantat cand e urmarit penal de catre procurori: nici cetateanul obisnuit, nici afaceristul, nici interlopul, nici omul politic. Sigur, in cazul ultimului, incantat este poate adversarul politic...

Politicienii se exprima prin mass-media si folosesc aceeasi "reteta": publicul afla astfel chiar de la cel urmarit sau de la seful acestuia ca a inceput un dosar penal, ca acuzatiile sunt nefondate si ca procurorul are conexiuni cu adversarii sai politici - prin urmare, dosarul respectiv e unul "politic".

In fata unui astfel de scenariu repetat, mai ca ne vine tuturor sa il compatimim pe cel anchetat. In Romania oricum simpatizam mai mult cu infractorii decat cu victimele. Atat putem ca natiune, atat este nivelul de cultura si de civism pe care il avem: clamam ca legea trebuie sa fie egala pentru toti, dar ne impresioneaza pana la lacrimi cand legea atinge pe mai marii statului.

De exemplu, nici nu ne mai revolta ca Parlamentul blocheaza in mod repetat anchetele procurorilor in cazul unor ministri sau fosti ministri, neacordand avizul necesar. Intr-o tara in care independenta justitiei si separatia puterilor ar fi respectate, populatia s-ar revolta imediat. La noi a devenit o obisnuinta ca Guvernul sa faca legi, iar Parlamentul sa solutioneze cauze penale.

Inspectia Judiciara il acuza pe Ponta ca a adus atingere separatiei puterilor in stat si prestigiului justitiei

Ponta, a treia oara in fata CSM - De data asta cu interventiile in ancheta de la liceul Bolintineanu

Sunteti de acord cu ipoteza ca protestul pentru sustinerea DNA, o premiera, a fost unul politic, menit sa incline balanta in favoarea presedintelui, in confruntarea cu premierul?

In vara lui 2012 au fost sustinute public marile institutii responsabile cu mentinerea statului de drept: Curtea Constitutionala, Directia Nationala Anticoruptie, Consiliul Superior al Magistraturii, Agentia Nationala de Integritate - este protestul cunoscut drept "Eu votez DNA".

In 2013, din nou, populatia a simtit nevoia sa sprijine CSM si DNA, atacate de politicieni. Fata de astfel de proteste, in care oamenii apara legal si in mod civic institutiile unde isi desfasoara activitatea (cei care la randul lor trebuie sa le apere drepturile), eu nu pot spune decat "Tot respectul!".

Cat despre acuzele rautacioase de manipulare a unor astfel de oameni, ele sunt atat de jenante incat nu pot spune decat ca ele vin din teama de a recunoaste forta unor astfel de manifestari.

Inlaturarea procurorului Papici scoate oamenii in strada: Noi votam DNA! Free DNA!

Cum s-a ajuns in situatia ca procurorii Papici si Alexandru sa fie delegati pentru trei luni, apoi demisi fara motivare si inlocuiti, tot prin delegare, de procurorii Bendeac si Cerbu, care, la cateva zile, au fost inlocuiti, tot prin delegare si fara vreo motivare, de procurorii Popovici si Volintiru?

Evit sa ma pronunt cu privire la persoane - de altfel, pe unii procurori din cei enumerati ii stiu doar din presa, pe altii deloc. La nivel de principiu, legislatia noastra pretinde ca pentru o numire ca titular pe 3 ani al unui astfel de post, ministrul Justitiei sa faca o propunere, CSM sa dea un aviz consultativ, iar Presedintele tarii sa decida.

Eu spun ca toti politicienii care afirma public ca vor independenta justitiei ar trebui sa lase ipocrizia de o parte si sa modifice rapid legea: fie avizul CSM sa fie conform, fie sa dea toate atributiile in acest domeniu catre CSM - singurul organism care gestioneaza cariera magistratilor si care detine mapa profesionala a oricarui judecator sau procuror.

Pana la numirea titularului, Procurorul General al PICCJ poate sa faca delegari, iar in cadrul DNA delegarea se face numai dupa consultarea sefului acestei institutii.

Cele intamplate in aceste zile au evidentiat o sincopa in comunicarea institutionala: pentru numiri a lipsit un dialog intre cele trei autoritati implicate, pentru delegari a lipsit un dialog intre cei doi procurori de la varful sistemului. E o lectie din care cu totii trebuie sa invatam ceva: pozitiile publice din justitie nu se negociaza cu politicul.

In ultimul timp au iesit la iveala tot mai multe cazuri de coruptie in randurile magistratilor. Au fost arestari, excluderi din magistratura. Aceste situatii au contribuit la cresterea sau, dimpotriva, la scaderea increderii in justitie?

Coruptia e larg raspandita in Romania. O intalnim si in randul magistratilor. In fiecare luna aproape avem un magistrat impotriva caruia incepe o ancheta penala sau disciplinara. Astfel de cazuri ies la iveala pentru ca avem institutii interne care isi fac treaba: SRI si DNA in primul caz, Inspectia Judiciara si CSM in al doilea caz.

Mai putin conteaza aici increderea populatiei, care da, pe buna dreptate e afectata. Important e sa avem rezultate: un sistem curat care sa respinga el insusi magistratii corupti.

Parlamentul are vreo vina in ceea ce priveste scaderea increderii in justitie? Blocarea repetata a unor avize de urmarire penala a produs efecte si la nivelul perceptiei cetatenilor asupra justitiei?

Cu siguranta! Orice comentariu public din partea unor politicieni cu privire la o ancheta in derulare este preluat de mass-media si larg raspandit. Astfel, daca mesajul este unul care prezinta lucrurile in mod neadevarat, se ajunge la o denaturarea a realitatii juridice si la scaderea increderii cetatenilor in justitie.

Afirm in mod raspicat: politicienii sunt obligati la consolidarea increderii in institutiile statului, lor nu le este permisa denigrarea demnitarilor, functionarilor sau magistratilor. Discursul politic nu poate fi unul ofensator sau mincinos. Nu asta inseamna politica, sunt convins.

Vosganian:In cazul meu, instanta nu se va pronunta niciodata

De ce nu ii sanctioneaza electoratul pe politicienii acuzati de coruptie? Sunt numeroase cazuri de primari sau parlamentari care sunt votati si castiga alegeri desi au fost arestati preventiv sau chiar condamnati cu suspendare.

Cum spuneam anterior, mai degraba multi sunt inclinati sa victimizeze infractorii - va aduceti aminte grupurile de manifestanti de pe treptele tribunalului cand era judecat un afacerist, sau aplauzele pe treptele de la iesirea din arest a simpatizantilor unui edil sau manifestarile in favoarea unui primar arestat, in care au fost implicati si copii.

Nu stiu de ce se intampla asta: poate cei care o fac se simt ei insisi vinovati si se imagineaza in locul infractorilor prinsi, la un moment dat; poate ca manipularea e mare sau manifestantii sunt rasplatiti; sau poate pur si simplu dorinta de a te opune si de a critica orice se face bine in Romania.

Cum poate fi ridicat nivelul increderii in justitie?

Increderea presupune doua aspecte. Din partea populatiei, sa se informeze cu privire la mersul justitiei si rezultatele acesteia din surse credibile, sa nu mai acorde atata credit autointitulatilor "analisti" de la TV care se pricep de la agricultura la moda, de la justitie la nave cosmice: exista publicatii serioase, exista site-uri ale fiecarei institutii juridice, exista comunicate de presa si rapoarte de activitate publice.

Din partea sistemului judiciar insusi, sa devina unul credibil: sa reactioneze imediat si ferm la actele de presiune de orice fel, sa solutioneze rapid cauzele cu miza sociala, sa sanctioneze aspru actele de coruptie.

Citeste si:
George Simion: "Nu intrăm la guvernare cu niciunul din partidele actuale parlamentare. Oameni din rândul lor se mai rup"
George Simion: "Nu intrăm la guvernare cu niciunul din partidele actuale parlamentare. Oameni din rândul lor se mai rup"
Co-preşedintele AUR, George Simion, a afirmat că formaţiunea pe care o conduce nu va intra la guvernare cu niciunul din actualele partide parlamentare şi a menţionat că vor mai apărea...
Orban, sarcastic după ce Cîţu a afirmat că îi vor fi cerute lămuriri despre declaraţiile privind parteneriatul cu Iohannis: "De când imi cere mie lămuriri Florin?"
Orban, sarcastic după ce Cîţu a afirmat că îi vor fi cerute lămuriri despre declaraţiile privind parteneriatul cu Iohannis: "De când imi cere mie lămuriri Florin?"
Fostul preşedinte al PNL Ludovic Orban a comentat ironic duminică, 26 septembrie, afirmaţiile lui Florin Cîţu potrivit cărora îi vor fi cerute lămuriri despre declaraţiile privind...
Sursa: Ziare.com