CCR isi recunoaste infrangerea. In premiera, Curtea isi modifica o hotarare ca sa scape de condamnare

La peste un an de la emiterea scandaloasa a Hotararii 1/2017 si cenzurarea abuziva a doua opinii ale judecatoarei Livia Stanciu, dupa ce a pierdut in instanta un proces si dupa ce a aflat de la presedintele Comisiei de la Venetia ca este prima care trebuie trebuie sa respecte Constitutia, CCR a retras, in secret, dreptul presedintelui Curtii sa refuze dupa bunul plac publicarea opiniilor separate si concurente pe site-ul institutiei si in Monitorul Oficial.

Pe 22 iunie 2017, majoritatea din CCR, enervata de sustinerile judecatoarei Stanciu, emitea Hotararea 1, calificata drept jurisdictionala, deci cu valoare de lege, si menita sa blocheze publicarea in Monitorul Oficial a opiniilor concurente ale dnei Stanciu la Deciziile 304/2017, referitoare la dreptul unui condamnat penal de a fi ministru, si 392/2017, care impunea un prag al prejudiciului in cadrul infractiunii de abuz in serviciu.

Livia Stanciu arata atunci ca CCR "se substituie Parlamentului, si, bazandu-se pe considerente de principiu ale unei decizii de admitere careia ii atribuie un alt sens, reconfigureaza reglementarea 39 a infractiunii de abuz in serviciu.

Decizia de inadmisibilitate pronuntata de Curte trebuia sa cuprinda doar considerentele care explica solutia de inadmisibilitate, respectiv lipsa de competenta a Curtii Constitutionale, care nu se poate substitui legiuitorului primar sau delegat. Considerentele suplimentare pe care le-am evidentiat determina o interferenta nepermisa (chiar de catre Curte prin solutia pronuntata) in competentele altor autoritati publice, intrucat stabilesc o conduita a autoritatilor care s-ar fi sustinut printr-un alt dispozitiv decat cel pronuntat. (...)

Instantele constitutionale, indiferent de rolul pe care il au sau si-l asuma la un moment dat, mai mult sau mai putin activ, nu pot deveni legiuitori. Curtile Constitutionale nu fac politica legislativa, nu creeaza legi, ele doar asigura suprematia Constitutiei in limitele competentei date de legiuitorul constituant".

Avocata Elenina Nicut a dat in judecata CCR cerand anularea Hotararii 1, proces in care CCR a contestat dreptul CAB si al oricarei instante de a o judeca. Mai mult, CCR a ridicat o exceptie de neconstitutionalitate a Legii contenciosului administrativ, cerand practic sa se autojudece.

Judecatoarea Ariana Bratu i-a dat dreptate Eleninei Nicut, a calificat Hotararea 1/2018 drept act administrativ, nu jurisdictional, si a decis anularea ei deopotriva cu obligarea CCR de a publica in MOf cele doua opinii ale judecatoarei Stanciu.

Desi Hotararea nedefinitiva a CAB a fost pronuntata pe 20 iunie, pana in 9 iulie, CCR nu a avut nicio reactie, parand sa astepte rezultatul judecatii in apel.

Saptamana trecuta, pe 3 iulie, intr-un raspuns adresat presedintelui CCR Valer Dorneanu, presedintele Comisiei de la Venetia atragea atentia asupra faptului ca "aceasta pozitie importanta a Curtilor Constitutionale vine, de asemenea, cu o inalta responsabilitate a Curtilor de a adopta decizii care sa fie in conformitate cu Constitutia si cu principiile sale".

Pe 9 iulie, era strecurata in Monitorul Oficial Hotararea 1/2018 de modificare a Hotararii 1/2017, partial in conformitate cu decizia CAB. Mai precis, presedintele CCR mai pastreaza doar dreptul de a recomanda modificarea opiniilor separate si concurente, insa daca judecatorul nu consimte la modificare, opiniile trebuie publicate ca atare si nu mai exista dreptul blocarii lor.

CCR pretinde insa in continuare ca acest tip de hotarare este una jurisdictionala, ceea ce contravine Hotararii CAB.

Hotararea 1/2018 nu a fost anuntata printr-un comunicat pe site-ul institutiei si, intamplator sau nu, publicarea in MOf a venit in ziua revocarii procurorului sef DNA, trecand astfel neobservata.

Am intrebat-o pe Elenia Nicut cum interpreteaza Hotararea 1/2018 a CCR. Considera ca a invins?

"Am luat act de publicarea intr-o deplina discretie a Hotararii Plenului CCR nr. 1/2018 care modifica Hotararea Plenului CCR nr. 1/2017. In ciuda unei aparente conformari la Sentinta pronuntata in data de 20.06.2018 de Curtea de Apel Bucuresti, prin care Hotararea nr. 1/2017 a fost anulata in parte, respectiv in ceea ce priveste articolele care instituiau o veritabila cenzura a opiniilor separate si concurente formulate la deciziile CCR.

In realitate avem de-a face, din pacate, doar cu un simplu artificiu prin care parata CCR incearca sa intoarca in favoarea sa solutia din acest dosar.

Concret, pe de o parte s-a urmarit lipsirea mea de interes procesual in recurs, iar pe de alta parte, pentru a nu stiu cata oara, sustragerea actului atacat de la controlul instantelor judecatoresti. In mod evident, o asemenea conduita, devenita deja obicei al acestei institutii, nu va ramane nesanctionata. Nu de mine, ci exact de cele de care parata CCR incearca sa fuga de un an de zile: instantele judecatoresti".

Mai ramane ca Valer Dorneanu sa dispuna publicarea in Monitorul Oficial a celor doua opinii ale Liviei Stanciu pentru blocarea carora a fost emisa Hotararea 1/ 2017, dupa cum arata chiar expunerea de motive a acesteia.

Este o conformare partiala la exigentele instantei de judecata, insa CCR are si alte restante si o renuntare la un abuz deja constatat de justitie.

Au trecut 73 de zile de cand CCR a pierdut prin hotarare definitiva procesul in care ceream sa fie obligata sa imi remita inregistrarea sedintei de judecata in care a fost discutata sesizarea Bombonicai Prodana, fosta sotie a lui Liviu Dragnea, privind abuzul in serviciu.

Curtea Constitonala, care pretinde obligativitate pentru hotararile sale, ignora de 73 de zile o hotararea definitiva a CAB care stabileste ca parata CCR a incalcat un drept constitutional al unui cetatean roman.

In plus, odata cu intrarea in vigoare a modificarilor la Legea CCR, niciun judecator nu mai poate sa aiba un mandat mai lung de 9 ani.

CCR a declarat chiar neconstititional articolul din vechea lege care permitea mandatele peste 9 ani si el a fost eliminat din lege. Ce facem cu judecatorul Petre Lazaroiu aflat in al 10-lea an de mandat? Avem un judecator neconstitutional in instanta constitutionala prima care trebuie sa respecte Constitutia? Nu vad cum raspunsul ar putea sa fie nu.

Dilema în care se găsește USR: Elena Lasconi sau Nicușor Dan? Niciunul dintre ei nu poate ajunge în turul doi, atâta timp cât celălalt candidează

Nici nu a început campania electorală, iar în USR au apărut deja primele semne de întrebare cu privire la candidaturile pentru alegerile prezidențiale. Se pune problema dacă este eficient...

Comportamentul premierului Ciolacu pe TikTok, „studiu de caz” pentru un psiholog și un specialist în comunicare: „E rețeaua socială cea mai potrivită pentru ADN-ul nostru cultural”

După ce Călin Georgescu a reușit să câștige primul tur al alegerilor prezidențiale în baza expunerii în social media, mai ales pe TikTok, din ce în ce mai mulți politicieni din țara...