Ziare.com

Curtea Europeana a emis sentinta definitiva in privinta legalitatii Sectiei Speciale. Ce au decis cei mai influenti judecatori ai Uniunii

de Alina Toma
Marti, 18 Mai 2021, ora 11:24

   

Curtea Europeana a emis sentinta definitiva in privinta legalitatii Sectiei Speciale. Ce au decis cei mai influenti judecatori ai Uniunii
Curtea de Justitie a Uniunii Europene a decis marti, 18 mai, ca in cazul Sectiei Speciale revine instantelor nationale sarcina de a verifica daca infiintarea respecta cerintele tratatului de aderare. Decizia CJUE, in absenta motivarii, pare a fi destul de ambigua in conditiile in care, pe de o parte, pare a lasa la latitudinea instantelor nationale posibilitatea de a se pronunta asupra intemeierii SIIJ, insa, subliniaza ca infiintarea SIIJ nu poate fi contrara rapoartelor MCV.

Judecatorii de la inalta instanta a UE subliniaza ca "o astfel de reglementare trebuie, pe de o parte, sa fie justificata de imperative obiective si verificabile legate de buna administrare a justitiei si, pe de alta parte, sa garanteze ca aceasta sectie nu poate fi utilizata ca instrument de control politic al activitatii judecatorilor si a procurorilor".

Curtea a examinat compatibilitatea cu dreptul Uniunii Europene a unei reglementari nationale care prevede infiintarea unei sectii specializate in cadrul Ministerului Public care are competenta exclusiva de anchetare a infractiunilor savarsite de judecatori si de procurori.

"Curtea precizeaza ca, pentru a fi compatibila cu dreptul Uniunii, o astfel de reglementare trebuie, pe de o parte, sa fie justificata de imperative obiective si verificabile legate de buna administrare a justitiei si, pe de alta parte, sa garanteze ca aceasta sectie nu poate fi utilizata ca instrument de control politic al activitatii judecatorilor si a procurorilor mentionati si isi exercita competenta cu respectarea cerintelor prevazute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumita in continuare "carta"). In lipsa indeplinirii acestor cerinte, reglementarea mentionata ar putea fi perceputa ca urmarind instituirea unui instrument de presiune si de intimidare a judecatorilor, ceea ce ar aduce atingere increderii justitiabililor in justitie", se arata in decizia CJUE.

Judecatorii CJUE adauga ca reglementarea nationala in discutie nu poate avea ca efect nerespectarea obligatiilor specifice care ii revin Romaniei in temeiul Deciziei 2006/928 in domeniul luptei impotriva coruptiei.

"Revine instantelor nationale sarcina de a verifica daca reforma care a condus in Romania la
infiintarea unei sectii specializate in cadrul Ministerului Public, insarcinate cu anchetarea
judecatorilor si a procurorilor, precum si normele privind numirea procurorilor incadrati in aceasta sectie nu sunt de natura sa faca sectia mentionata permeabila la influente exterioare. In ceea ce priveste carta, revine instantelor nationale sarcina de a verifica daca reglementarea nationala in discutie nu impiedica examinarea intr-un termen rezonabil a cauzelor referitoare la judecatorii si la procurorii vizati", se arata in decizia CJUE.


Obiectivele asumate de Romania prin Tratatul de Aderare, obligatorii




In ceea ce priveste obligativitatea recomandarilor MCV, CJUE arata in horarea anuntata marti ca Romania are obligatia de a lua masurile adecvate in vederea atingerii obiectivelor asumate prin Tratatul de Aderare.

"Intr-o prima etapa, Curtea, intrunita in Marea Camera, constata ca Decizia 2006/928 si rapoartele intocmite de Comisie pe baza acestei decizii constituie acte adoptate de o institutie a Uniunii, care pot fi supuse unei interpretari in temeiul articolului 267 TFUE. In continuare, Curtea statueaza ca decizia mentionata intra, in ceea ce priveste natura sa juridica, continutul sau si efectele sale in timp, in domeniul de aplicare al Tratatului de aderare, intrucat constituie o masura adoptata in temeiul Actului de aderare care este obligatorie pentru Romania de la data aderarii sale la Uniune.

In ceea ce priveste efectele juridice ale Deciziei 2006/928, Curtea constata ca aceasta are caracter obligatoriu in toate elementele sale pentru Romania de la data aderarii sale la Uniune si o obliga sa atinga obiectivele de referinta, de asemenea obligatorii, care figureaza in anexa la aceasta. Obiectivele respective, definite ca urmare a deficientelor constatate de Comisie inainte de aderarea Romaniei la Uniune, urmaresc, printre altele, sa asigure respectarea de catre acest stat membru a valorii statului de drept. Romania are astfel obligatia de a lua masurile adecvate in vederea realizarii obiectivelor mentionate si de a se abtine sa puna in aplicare orice masura care risca sa compromita atingerea acelorasi obiective.

In ceea ce priveste efectele juridice ale rapoartelor intocmite de Comisie in temeiul Deciziei 2006/928, Curtea precizeaza ca acestea formuleaza cerinte in privinta Romaniei si adreseaza "recomandari" statului membru mentionat in vederea atingerii obiectivelor de referinta. In conformitate cu principiul cooperarii loiale, Romania trebuie sa tina seama in mod corespunzator de cerintele si de recomandarile mentionate si trebuie sa se abtina sa adopte sau sa mentina in vigoare in domeniile acoperite de obiectivele de referinta masuri care ar risca sa compromita rezultatul pe care il prevad aceleasi cerinte si recomandari", se arata in decizia Curtii.


Instantele nationale au sesizat CJUE




In cursul anului 2019, mai multe instante din tara au trimis o serie de intrebari catre CJUE cu privire la reformele din justitie ale gurvernarii PSD-ALDE.

""In baza art. 19 alin. 3 lit. b TUE rap. la art. 267 TFUE sesizeaza Curtea de Justitie a Uniunii Europene cu cererea de pronuntare a unei hotarari preliminare cu privire la urmatoarele intrebari:

1. Mecanismul de cooperare si de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, trebuie considerat un act adoptat de o institutie a Uniunii Europene, in sensul articolului 267 TFUE, care poate fi supus interpretarii Curtii de Justitie a Uniunii Europene?

2. Cerintele formulate in rapoartele intocmite in cadrul acestui Mecanism au caracter obligatoriu pentru statul roman, in special (dar nu numai) in ceea ce priveste necesitatea ca modificarile legislative vizand organizarea si functionarea sistemului judiciar sa fie realizate in acord cu concluziile MCV-ului, recomandarile formulate de Comisia de la Venetia si de Grupul de state impotriva coruptiei al Consiliului Europei (GRECO)?

3. Articolul 2 corelat si cu art. 4 alin. 3 din Tratatul privind Uniunea Europeana trebuie interpretate in sensul ca in cadrul obligatiei statului membru de a respecta principiile statului de drept se inscrie si necesitatea ca Romania sa respecte cerintele impuse prin rapoartele din cadrul Mecanismului de Cooperare si de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei nr.2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006?

4. Principiul independentei judecatorilor, consacrat de articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE si de articolul 47 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, astfel cum a fost interpretat prin jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene (Marea Camera, hotararea din 27 februarie 2018, Associacao Sindical dos Juizes Portugueses, C-64/16, ECLI:EU:C:2018:117), se opune infiintarii Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, raportat la modalitatea de numire/revocare din functie a procurorilor care fac parte din aceasta Sectie, modalitatea de exercitare a activitatii in cadrul ei, modul in care este stabilita competenta in corelatie cu numarul redus de posturi al acestei Sectii?

5. Art. 47 par. 2 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene vizand dreptul la un proces echitabil prin judecarea cauzei intr-un termen rezonabil se opune infiintarii Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, raportat la modalitatea de exercitare a activitatii in cadrul ei si modul in care este stabilita competenta in corelatie cu numarul redus de posturi al acestei Sectii?

In baza art. 23 din Statutul CJUE rap. la art. 2 alin. 2 si 3 teza finala din legea 340/2009 dispune suspendarea cauzei. Pronuntata in sedinta camerei de consiliu, azi, 5 martie 2019."
Urmareste Ziare.com pe Facebook  si pe Instagram  Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Sursa: Ziare.com

Articol citit de 5808 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
4 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente
 

 

sectia speciala for ever , europenii au spus treburi interne

asa ca daca sunt treburi interne , justitia din Romania sa pronuntat deja prin CCR ca trebuie sectie speciala ...hahaha Procurorii nu sunt dumnezeii asa ca daca calac pe bec trebuie pedepsiti si asta bine de tot

miticaionica

unde in constitutia Romaniei scrie ca trebuie infiintata o SSSIJ? aceasta sectie e necesara doar in cazul in care nu este afiliata politic si isi face treaba ca in USA. acolo judecatorii sunt supercorecti. au salarii uriase si nu pot fi influentati. daca sunt corecti au o viitoare cariera politica. la noi?

ha, ha, mitica

in viziunea voastra, a psd-istilor, procurorii calca pe bec in momentul cand cerceteaza penal un baron rosu care toata viata sa a furat de a rupt. Iar ei trebuie pedepsiti, normal. Noroc ca dupa aia intervin judecatorii vostrii in frunte cu dorneanu, savonea, etc... care ii scapa repejor (sau netejor)


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor