Cristi Danilet: O sa ajungem sa le cerem scuze infractorilor si sa le dam bani de taxi sa plece acasa Interviu

Legea recursului compensatoriu nu si-a indeplinit scopul, nu a rezolvat problema din penitenciare, unde conditiile sunt aceleasi ca acum doi ani, afirma judecatorul Cristi Danilet, care apreciaza ca "statul nu are o politica penala clara" si nu gresim daca spunem ca "legislatia actuala a transformat infractionalitatea intr-un fel de afacere".

Intr-un interviu acordat Ziare.com, judecatorul Cristi Danilet, fost membru al CSM, remarca faptul ca uneori se acorda mult prea usor liberarile conditionate, in special atunci cand este vorba despre "recidivisti sau despre infractiuni violente", dar si faptul ca a crescut numarul de infractiuni comise cu violenta, precum si gradul de insecuritate in cazul cetatenilor onesti.

Magistratul critica si atacurile repetate la adresa magistratilor, apreciind ca este vorba despre "o rafuiala a infractorilor si a unora dintre avocatii lor cu Justitia" si avertizand ca "s-ar putea ca in cursul timpului astfel de declaratii sa produca o reactie total inversa decat cea asteptata de politicieni din partea magistratilor".

"Eu cred ca asistam la un esec al politicii penale si ea trebuie reconsiderata in intregime (..) O sa ajungem sa le cerem scuze infractorilor ca ii deranjam si, eventual, sa le dam bani de taxi sa plece acasa de la instanta", spune ironic judecatorul Cristi Danilet in interviul acordat Ziare.com.

Cu ce ramanem daca tragem linie si facem bilantul la mai bine de un an de la aplicarea Legii recursului compensatoriu?

Oamenii trebuie sa inteleaga de la bun inceput un lucru: Pentru buna purtare in penitenciar si daca a despagubit victima si a platit cheltuielile judiciare la stat, o persoana poate fi liberata conditionat mai devreme, adica inainte sa isi ispaseasca pedeapsa, daca a facut o fractie minima din pedeapsa initiala (2/3) . Comisia din penitenciar stabileste ca o persoana poate fi liberata conditionat si numai un judecator decide.

Prin legea recursului compensatoriu s-a considerat ca la fiecare 30 de zile de pedeapsa executata se castiga inca 6 zile. Practic, pedeapsa initial stabilita de catre judecator se reduce la fiecare an cu doua luni si vreo trei saptamani. De exemplu, in situatia de la Medias, respectivul individ ar fi trebuit sa intre in comisia de liberare conditionata peste 408 zile.

Eu recunosc ca, uneori, in Romania se acorda mult prea usor liberarile conditionate de catre unii judecatori atunci cand este vorba despre recidivisti sau despre infractiuni violente. Probabil ca, in urma unor astfel de evenimente, intens mediatizate in ultimele zile, o sa fie tratate mai atent cazurile de liberari conditionate, atat de comisii, cat si de catre instante.

Cert este ca aceasta lege a recursului compensatoriu nu si-a indeplinit scopul, nu a rezolvat problema din penitenciare, unde conditiile sunt aceleasi ca acum doi ani. Guvernul nu a facut nimic pentru imbunatatirea lor. Prin urmare, nu este o solutie descongestionarea penitenciarelor prin punerea in libertate a detinutilor, in special a celor periculosi, deoarece creste gradul de insecuritate in cazul cetatenilor onesti, de pe strada si din domiciliile lor.

Vedem clar ca in ultima vreme a crescut numarul de infractiuni violente, comise mai ales asupra femeilor si copiilor. De altfel, acesta era trendul - ascendent - si in ultimii ani.

• Trei persoane au fost retinute dupa crima de la Medias. Doua scapasera in baza recursului compensatoriu
• Criminalul de la Medias ar fi fost in continuare in puscarie daca nu castiga 408 zile in baza recursului compensatoriu

Aceasta relaxare a politicii penale la care am asistat in ultimii doi ani incurajeaza infractionalitatea? Nu ajunge sa para o afacere buna sa furi cat poti, pentru ca stii ca oricum scapi mai repede si mai ramai si cu banii, pentru ca statul nu e capabil sa recupereze prejudiciile?

Statul nu are o politica penala clara. Cu exceptia luptei impotriva coruptiei, in rest nu e cunoscut niciun obiectiv al statului cu privire la combaterea infractionalitatii.

In 2014 a intrat in vigoare noul Cod Penal, prin care s-au redus pedepsele la majoritatea infractiunilor. Or, nu este normal, nu s-a facut niciun studiu cu privire la evolutia criminalitatii in Romania pentru a se decide daca este cazul sau nu sa se reduca anumite pedepse. Nu s-a facut niciun studiu de impact cu privire la evolutia infractionalitatii in anii de dupa intrarea in vigoare a noului Cod Penal.

S-au relaxat conditiile de liberare conditionata, iar prin modificarile care sunt acum in Parlament la Codul Penal si la Codul de Procedura penala va fi si mai usor de acordat liberarea conditionata. Din calculele noastre neoficiale, inca 7.000 de detinuti vor fi pusi in libertate imediat ce intra in vigoare modificarile care sunt deja aprobate in Parlament.

In plus, statul este ineficient la confiscarea averilor sau a sumelor de bani stabilite de judecatori prin hotarari, astfel incat, da, am putea spune ca legislatia actuala a transformat infractionalitatea intr-un fel de afacere.

Ca sa nu mai amintesc de faptul ca se tot vorbeste de amnistie si gratiere, adica se incurajeaza persoanele care ar putea comite infractiuni. Este clar o incurajare, nu este o atitudine sau o politica de reprimare a comportamentelor infractionale, ci cel putin de tolerare a lor.

La toate acestea, trebuie sa mai adaugam si ineficienta Politiei, pentru ca efectivele de politie, de ordine publica au scazut in Romania. Politia Judiciara este total depasita de numarul de dosare de instrumentat, procurorii sunt intr-un numar insuficient si de aici ajungem si la o ineficienta a justitiei, in special a celei penale.

Pe de alta parte, cum vi se pare ca a evoluat in ultimii doi ani relatia dintre politicieni si magistrati? Pare ca actuala guvernare a incercat sa va domine "si cu zaharelul, si cu biciul", cum se spune.

Ceea ce s-a urmarit in ultimii ani cu modificarile la Legile Justitiei a fost sa se scape de o generatie de judecatori si procurori intrata in sistem la mijlocul si sfarsitul anilor '90, primele generatii care au intrat prin concurs si care sunt "responsabile" de instrumentarea principalelor dosare importante din Romania, ma refer in special la dosarele de mare coruptie.

S-a mizat in special pe faptul ca pot fi incurajati acei judecatori si procurori sa plece la pensie, reducandu-se varsta de pensionare si in acelasi timp inasprindu-se conditiile de munca, de exemplu, obligativitatea de a motiva dosarele intr-un anumit termen sau infiintarea acestei sectii speciale de anchetare.

Cumva, li s-a pus in fata alternativa: Pleci acum la pensia mare de serviciu, te duci linistit, sau ramai in continuare in sistem, dar vei avea dosare multe, nu vei avea cu cine lucra si vei putea fi anchetat de Inspectia Judiciara sau urmarit penal de sectia nou infiintata.

Ei bine, acesta este motivul pentru care in ultimele 6 luni zeci de judecatori si procurori au decis sa plece la pensie.

Intr-un interviu publicat luni in presa externa, Liviu Dragnea este citat cu declaratia "DNA este un papusar pentru magistrati". Judecatorii nu se simt ofensati de astfel de afirmatii, de ce nu reactioneaza? Va intreb pentru ca astfel de declaratii, care fac foarte mult rau, apar frecvent in spatiul public, afectand reputatia si independenta magistratilor.

Sunt declaratii iresponsabile facute de politicieni care au dosare penale sau sunt condamnati, cum este cazul lui Liviu Dragnea, si vedem si afirmatii inacceptabile care vin din partea unor avocati care asista astfel de persoane in procese. Vorbim despre o rafuiala a infractorilor si a unora dintre avocatii lor cu Justitia.

Libertatea de exprimare apartine tuturor, nu o putem impiedica. Dar nu procurorii sau judecatorii au de suferit, pentru ca eu cred ca greu mai pot fi ei astazi intimidati, ci populatia, care isi poate pierde increderea in Justitie, oamenii care sunt manipulati prin astfel de declaratii, mai ales cand ele sunt rostogolite pe televiziunile controlate politic.

Nu cred ca avem ce face, dar in orice caz aproape toate declaratiile care se refera la Justitie si mai ales cele care sunt impotriva ei sunt analizate, comentate, pe forumurile magistratilor, iar atitudinea nu este deloc una pasiva sau indiferenta. S-ar putea ca in cursul timpului astfel de declaratii sa produca o reactie total inversa decat cea asteptata de politicieni din partea magistratilor.

Ce credeti despre scandalurile intens mediatizate de la DNA Ploiesti si DNA Oradea?

Aceste cazuri sunt pe rol si nu pot sa le comentez. Ce vreau sa spun este urmatorul lucru: Daca s-au comis incalcari ale legii de catre procurori, judecatori, politisti, este firesc ca acestia sa fie anchetati si in cazul in care vor fi gasiti vinovati sa fie sanctionati. Si magistratul se supune rigorilor legii.

Puteti sa ne explicati cum a aparut in spatiul public ordonanta prin care procurorul Adina Florea a dispus extinderea urmaririi penale si inculparea procurorilor Negulescu si Onea?

Nu sunt de acord cu informatiile date pe surse sau cu documentele pe care le vad zilele acestea in presa, scoase din astfel de dosare.

Nu exista nicio dispozitie legala care sa permita presei sa intre in posesia unor documente din dosarul de urmarire penala. Chiar daca este vorba despre judecatori sau procurori anchetati, nu este in regula ca astfel de documente sa ajunga in spatiul public.

Vreti sa spuneti ca este ilegal ce s-a intamplat?

Da, este ilegal. Un astfel de document iese ilegal din dosar. Un astfel de document nici macar in posesia celui urmarit penal nu se afla, darmite sa il vedem in presa.

Cine ar trebui sa se sesizeze in acest caz?

Daca este vorba despre o ancheta in derulare si daca un document de acest gen (care, repet, este nepublic) iese din dosar, cel putin Inspectia Judiciara ar trebui sa se sesizeze. Cel putin, Inspectia Judiciara.

Revenind la cadrul general de la care a pornit discutia noastra, la ce ne putem astepta in continuare?

In general, noi cand vorbim despre procesul penal il legam automat de drepturile omului. Dar de drepturile omului trebuie sa se bucure nu doar infractorul, acuzatul nostru, ci si victima. Din ce constat eu, astazi exista o disproportie, un dezechilibru intre infractor si victima in procesul penal.

Eu cred ca la nivelul Ministerului Justitiei ar trebui analizata evolutia infractionalitatii in ultimii ani, cel putin de cand a intrat in vigoare noul Cod Penal. Noile coduri penale reprezinta un esec. Procesele inca dureaza mult, pedepsele sunt inadecvate si, mai ales, starea de recidiva se mentine la un nivel ridicat.

In plus, conditiile din penitenciare sunt aceleasi, iar persoanele care sunt eliberate mai repede nu pot fi reintroduse in societate, nu exista un mijloc de reinsertie eficace.

Avem servicii de probatiune care sunt in subordinea Ministerului Justitiei, dar sunt depasite de situatie, astfel incat totul s-a transformat intr-o formalitate. O persoana este anchetata si, daca reuseste sa se sustraga (dupa cum vedem, unii pleaca in alte tari de soare pline), nu reusim sa o aducem inapoi. Averile nu se pot confisca.

Persoana ajunge in penitenciar, unde constata ca nu avem conditii de 4 stele si atunci vine statul si ii reduce pedeapsa data de judecatori, asa ca se intoarce acasa. Iar victima nu si-a recuperat inca paguba, statul nu a recuperat prejudiciul.

Lucrurile astea nu sunt firesti. Eu cred ca asistam la un esec al politicii penale si ea trebuie reconsiderata in intregime. Sincer va spun, ca practician al dreptului de 20 de ani, parerea mea e ca vechiul Cod Penal si vechiul Cod de Procedura penala erau mult mai bune decat noile coduri.

Insa imi este groaza si de modificarile care sunt in momentul de fata in Parlament, cele mai multe dintre ele primind deja girul CCR. Si, asa cum va spuneam mai devreme, o parte dintre ele se refera chiar la regimul de liberare conditionata, care va fi si mai usor decat cel de pana acum.

Ma gandesc ca o sa ajungem sa le cerem scuze infractorilor ca ii deranjam si, eventual, sa le dam bani de taxi sa plece acasa de la instanta.

Iohannis merge la Bruxelles. Subiectele fierbinți aflate pe agenda reuniunii liderilor europeni

Preşedintele Klaus Iohannis va participa miercuri şi joi, 17-18 aprilie, la reuniunea extraordinară a Consiliului European care va avea loc la Bruxelles. Şeful statului va participa, de...

Surpriza celui mai recent sondaj de opinie: Nicușor Dan pierde prima poziție în lupta pentru Primăria Capitalei

Candidatul PPUSL la Primăria Capitalei Cristian Popescu - Piedone este cotat cu 38% din voturi, Nicuşor Dan -cu 27%, iar candidatul PSD-PNL Cătălin Cîrstoiu, cu 23%, relevă datele unui Sondaj...