CSM, in conflict constitutional cu Parlamentul. Sansa lui Iohannis de a salva ICCJ

CSM este in plin conflict juridic de natura constitutionala cu Parlamentul, in acceptiunea data de CCR de trei ori din octombrie pana acum. Miza este uriasa, chiar mai mare decat presedintia ICCJ. Este vorba despre puterea uriasa pe care o capata in sistem, pe persoana fizica aproape, o singura persoana. Dar si de riscul unor noi rasturnari ale deciziilor ICCJ.

Anul trecut la vremea aceasta, era pus la dospit marele complot impotriva ICCJ menit sa arunce in aer completul de 5 care urma sa judece apelul lui Dragnea. Si in octombrie, premierul Dancila a trecut la fapte, adica a sesizat CCR in legatura cu un posibil conflict juridic intre Parlament si ICCJ.

Acuzatia era ca ICCJ ar fi incalcat atributiile de legiferare ale Parlamentului, neaplicand in mod corespunzator dispozitiile legale referitoare la compunerea completurilor de cinci judecatori. Rezultatul il cunoastem, CCR a admis existenta conflictului, a inceput o intreaga epopee a completurilor de 5, ceea ce pana la urma pe Dragnea tot nu l-a ajutat, pentru ca vinovatia infractorului era cu mult prea clara, indiferent de compunerea completului.

Modelul a fost reluat de doua ori. Presedintele Camerei Deputatilor a sesizat CCR cu un conflict de natura constitutionala pentru ca Ministerul Public ar fi incalcat atributiile de legiferare ale Parlamentului prin protocoalele incheiate cu SRI. Si tot presedintele Camerei Deputatilor a sesizat CCR cu un conflict pentru ca ICCJ ar fi incalcat atributiile de legiferare ale Parlamentului la constituirea completurilor de 3 pentru cazuri de coruptie.

Deci precedente clare si recente.

In ce situatie suntem acum cu ICCJ? Mandatul de presedinte al instantei supreme al dnei Cristina Tarcea expira pe 14 septembrie. Si domnia sa a anuntat de ceva vreme ca nu mai intentioneaza sa incerce o prelungire.

Conform noii legislatii, adica a Legii 303/2004 asa cum a fost modificata de Legea 242 /2018, presedintele ICCJ, la fel ca vicepresedintele si sefii sectiilor, este numit de Sectia de judecatori a CSM, dupa care presedintele semneaza, fara a avea dreptul sa se opuna.

Prevazatoare din fire, presedintele CSM, Lia Savonea, a declansat procedura pentru numirea noului sef ICCJ si a si a stabilit calendarul acestei proceduri incepand cu 30 mai. Din 30 mai pana pe 1 iulie, deci cu 3 luni si jumatate inainte de vacantarea functiei, a fost timp pentru depunerea candidaturilor. A fost una singura. Treaba a mers ca unsa pana cand s-a ajuns, pe 18 iulie, la numirea singurei doritoare.

Doar ca, ce sa vezi?, CSM a incalcat legea.

Numirea presedintelui ICCJ este reglementata de art 53 din Legea 303/2004. In forma in vigoare in acest moment, asa cum a fost modificata in 2018 de majoritatea PSD-ALDE-UDMR, art 53 spune asa: "Judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie care indeplinesc conditiile prevazute la alin. (1) isi pot depune candidaturile pentru functia de presedinte sau vicepresedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie ori presedinte de sectie, la Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, in termen de 30 de zile de la data la care functia de presedinte, vicepresedinte sau presedinte de sectie a devenit vacanta."

Deci candidaturile se depun in termen de 30 de zile DUPA vacantarea functiei. Ar fi trebuit, asadar, depuse intre 15 septembrie si 14 octombrie. Si, totusi, anul acesta perioada pentru depunerea candidaturilor a fost intre 30 iunie si 1 iulie, cu mult inainte de expirarea mandatului.

Este ceea ce a invocat si dna Tarcea, insa raspunsul primit de la presedintele CSM a fost sfidator: "In exercitarea acestei prerogative legale, Sectiei pentru judecatori ii revine obligatia de a intreprinde demersurile necesare organizarii procedurii de numire, asa incat sa fie asigurata continuitatea functiei, fara sa fie afectata buna functionare a instantei.

Interpretarea avansata de presedintele in functie, respectiv ca declansarea procedurii trebuie facuta dupa expirarea mandatului sau, tinde sa acrediteze ideea ca legiuitorul ar fi urmarit un interimat obligatoriu necesar derularii acestei proceduri (aproximativ 2 luni), distorsionand sensul reglementarii care acopera o multitudine de situatii de incetare a mandatului functiei si nu doar ipoteza ajungerii la termen a acestuia (revocare, demisie, pensionare, deces etc.).

O atare asertiune nu doar ca este contrara vointei legiuitorului, dar este si surprinzatoare, in conditiile in care vine chiar de la presedintele in functie, care ar trebui sa fie primul preocupat sa previna riscul unei instabilitati la varful Justitiei".

Da, dna Savonea are dreptate ca norma este stupida si obliga la interimat. Dar aceasta este norma. Iar cand se refera la multitudinea de situatii referitoare la incetarea mandatului, dna Savonea e pe aproape, dar usor defazata.

Multitudinea aceasta exista in vechea forma a art. 53 din Legea 303, care mai continea un aliniat referitor exact la situatia expirarii mandatului:

"In cazul in care functiile de presedinte sau vicepresedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie ori de presedinte de sectie devin vacante ca urmare a expirarii mandatului, candidatura se depune cu cel putin 30 de zile inainte de expirarea mandatului, dar nu mai devreme de 60 de zile pana la momentul in care functia urmeaza a se vacanta".

Aceasta prevedere a disparut insa prin vointa suverana a majoritatii PSD-ALDE-UDMR.

Ca e stupida, ca obliga intr-adevar la interimat, prevederea legala este una singura si CSM a incalcat-o. Iar in lumina deciziilor CCR, asta inseamna ca CSM a declansat un conflict cu Parlamentul.

Cine sa-l sesizeze insa? Potrivit art. 11 al 1 lit e din Legea 47/1992, pot sesiza acest conflict presedintele Romaniei, unul dintre presedintii celor doua Camere, premierul si presedintele CSM.

Nu cred ca premierul si presedintii celor doua Camere au vreun interes sa o faca, presedintele CSM nu o sa se reclame pe sine insasi, deci ramane presedintele Romaniei. Vara trecuta, dl Iohannis sesiza CCR pentru concediul dnei Dancila, o miza ridicola. Ar avea acum ocazia sa o faca pentru o miza uriasa, folosind jurisprudenta recenta a CCR.

De ce e o miza? Din motivul pentru care dna Corbu a fost singurul candidat interesat de sefia ICCJ. Las la o parte faptul ca dna Corbu a fost anchetata si trimisa in judecata pentru favorizarea faptuitorului, mai precis pentru ca ar fi avertizat judecatori cercetati ca impotriva lor au fost emise de ICCJ mandate de interceptare. A fost achitata si sunt obligata sa o consider nevinovata, chiar daca aceasta achitare a venit pentru ca nu a existat decat un martor.

Dar desigur ca asta nu se mai poate vedea, avand in vedere ca dosarul dnei Corbu nu se mai afla, nici macar in forma anonimizata, pe site-ul ICCJ, de unde a fost scos la solicitarea dnei Corbu.

Problema este ca, prin numirea Corinei Corbu, presedintele CSM Lia Savonea isi desavarseste puterea asupra ICCJ. A numit pana acum toti sefii de sectii, cel al sectiei penale, Daniel Gradinaru, spre exemplu, a fost mana dreapta a dnei Savonea la CAB.

Faptul ca singura candidatura a fost a dnei Corbu este pentru ca in sistem se stia de la inceput cine este aleasa Liei Savonea si care va fi rezultatul. Nimeni nu a vrut sa fie carne de tun.

Am scris deja ca legatura dintre dna Corbu si dna Savonea este veche, de pe vremea cand ambele erau pupilele judecatoarei Maria Huza, o apropiata a PSD si mai ales a ministrului Rodica Stanoiu. Dna Huza a fost anchetata de DNA, trimisa in judecata si achitata pentru ca fapta a fost dezincriminata.

Dna Corbu nu numai ca va prelua sefia ICCJ, dar va deveni si membru de drept in plenul CSM si in Sectia de judecatori, adica inca un element de putere pentru Lia Savonea.

In plus, din momentul in care dna Corbu va prelua sefia ICCJ dupa o procedura nelegala, nu exista nicio garantie ca la un moment dat cineva nu va invoca acest conflict exact ca Dragnea, ca sa rastoarne ICCJ pentru propriul interes.

Dl Iohannis a abandonat practic prerogativa de a participa la sedintele CSM. A exercitat-o de numai 4-5 ori in tot mandatul, unul extrem de fierbinte pentru Justitie. Aceasta dezactivare a permis si intarirea pozitiei Liei Savonea.

Ar fi un bun moment sa arate ca este interesat de Justitie si dincolo de declaratii.

Asta, desigur, daca nu cumva o considera potrivita pe dna Corbu, care in perioada de suspendare a fost consilier in cadrul firmei de avocatura Musat si Asociatii Tax SRL, cea care l-a reprezentat si pe presedinte in procesul cu ANI.

Alegeri 2024. Începe depunerea candidaturilor pentru alegerile locale din 9 iunie

Partidele politice, alianţele, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi vor putea, începând de marţi până pe 30 aprilie, ora 23.59,...

Cei mai influenți zece europarlamentari români. Cu cât sunt plătiți și care dintre ei candidează din nou FOTO

După alegerile europarlamentare din 9 iunie, România va avea în continuare treizeci și trei de reprezentanți în plenul Parlamentului European (PE), dar nu toți se remarcă prin activitatea...