Cum va motiva CCR neconstitutionalitatea interceptarilor? Cad probele

Autor: Ioana Ene Dogioiu - Senior editor
Vineri, 04 Martie 2016, ora 10:33
5456 citiri
Cum va motiva CCR neconstitutionalitatea interceptarilor? Cad probele

Daca motivarea CCR in privinta interceptarilor in dosarele penale va ramane asa cum arata ea in draftul de acum, consecintele asupra sistemului judiciar vor fi foarte grave si vor duce la aruncarea la cos a multor dosare penale.

Este vorba despre motivarea deciziei de declarare neconstitutionala a art. 142, al 1 din Codul de Procedura Penala care permitea "organelor specializate ale statului" sa puna in executare, la cererea procurorilor, mandatele judecatoresti de supraveghere tehnica.

In acest moment, singurul organ al statului care are dreptul legal de a se conecta la operatorii de telefonie si Internet este SRI, potrivit Deciziei nr. 258/2008 a ANCOM, care invoca hotararea CSAT din data de 25 martie 2008 privind completarea, in regim de urgenta, a conditiilor tehnice de interceptare legala a comunicatiilor stabilite prin regimul de autorizare generala pentru furnizarea retelelor si a serviciilor de comunicatii electronice.

Ce efecte vor urma, asadar, dupa cum rezulta din draftul motivarii CCR?

In privinta hotararilor definitive in dosare cu interceptari, ele ar urma sa nu fie atinse, cu exceptia dosarelor in care au fost ridicate exceptii de neconstitutionalitate similare. Nu este clar daca exceptiile trebuie sa fi fost si acceptate.

Ramane, asadar, de vazut in cate dosare penale au fost ridicate exceptii legate de interceptari, indiferent daca au ajuns sau nu pe masa CCR. Intelegem ca ele ar deschide calea revizuirii.

Si aici eu mai vad o consecinta: avand in vedere aceasta portita deschisa deja de CCR prin decizia in privinta art 453 lit f Cod Procedura Penala, m-as mira sa mai existe de acum vreun dosar penal fara macar o exceptie pe toate legile penale cu putinta, preventiv, ca nu se stie daca nu o fi de folos la vreo revizuire.

In privinta interceptarilor din dosarele in curs, draftul hotararii spune asa: "decizia nu se va aplica (sic!) cauzelor defintiv solutionate pana la data publicarii sale, aplicand-se insa in mod corespunzator in cauzele aflate pe rolul instantelor de judecata (a se vedea Decizia 895 din 17 decembrie 2015, (par. 28) ". Ce spune textul la care se face trimitere?

"Cu privire la efectele pe care urmeaza a le produce prezenta decizie, Curtea constata ca, pe perioada de activitate a unui act normativ, acesta se bucura de prezumtia de constitutionalitate, astfel incat decizia nu se va aplica in privinta procedurilor de executare silita incuviintate pana la data publicarii sale, aplicandu-se, in schimb, in privinta contestatiilor la executare formulate impotriva incheierii de incuviintare a executarii silite date de executorul judecatoresc aflate pe rolul instantelor judecatoresti la data publicarii prezentei decizii, precum si in cele in care a fost invocata exceptia de neconstitutionalitate pana la data sus mentionata".

Mi se pare deci foarte clar ca probele din dosarele in curs vor fi afectate. Cum anume?

In draftul motivarii se arata ca punerea in executare a mandatului este un procedeu probatoriu, nu un act tehnic, deci punerea in executare a mandatului de supraveghere poate fi facuta doar de catre organul de urmarire penala, ceea ce SRI, potrivit propriei legi de functionare, nu poate fi.

Iar nelegalitatea dispunerii autorizarii, consemnarii sau administrarii actului de procedura atrage dupa sine nulitatea relativa sau absoluta.

Pentru viitor, dupa acum arata draftul motivarii, SRI va fi cu totul exclus din punerea in execuare a mandatului de supraveghere, inclusiv in partea tehnica, cea care, potrivit CCR, este reglementata de aliniatul 2 al art 142 si s-ar referi la furnizorii de retele de comunicare.

Punerea in executare a mandatului va reveni exclusiv organelor de urmarire penala care sunt procurorii, organele de cercetare penala ale politiei judiciare si organele de cercetare penala speciale.

Deci trebuie schimbata legislatia in vigoare care permite doar SRI sa se conecteze la operatori (decizia ANCOM). Dupa care, teoretic, se vor putea conecta parchetele, intre care doar DNA are un serviciu tehnic care insa are nevoie de multe imbunatatiri, dupa cum spunea procurorul sef al DNA, Laura Codruta Kovesi.

DIICOT si parchetele teritoriale nu au niciun fel de tehnica. Pentru aceasta tehnica, trebuie facute angajari desigur, cu precadere la DIICOT unde se va pune si problema traducatorilor autorizati.

E foarte bine ca parchetele sa-si faca interceptarile, dar in cat timp, ca sigur nu merge peste noapte? In tot acest timp, cine va face interceptarile in baza mandatelor judecatoresti la cererea procurorilor?

In principiu, nu exista decat solutia Directiei de Operatiuni Speciale din Ministerul de Interne (DOS). Care inseamna politisti in subordinea ministrului de Interne. Am mai spus-o si o repet: problema care ma preocupa pe mine aici este exclusiv Justitia. Si, de aceea, sper ca inca mai e timp ca draftul sa sufere modificari pana saptamana viitoare, cand inteleg ca motivarea ar urma sa fie prezentata.

Mi se pare esential, pe de-o parte, ca probele deja obtinute sa ramana valabile. Interceptarile nu sunt singurele probe din dosare, dar de cele mai multe ori ele fac legatura dintre celelalte probe. Fara aceasta legatura, ansamblul probatoriului se poate taia ca maioneza.

Dupa cum mi se pare esentiala asigurarea unei perioade de tranzitie, pana la dotarea parchetelor la un nivel acceptabil atat tehnic, cat si cu personal calificat, perioada in care activitatea judiciara sa nu fie afectata, interceptarile sa poata fi facute si probele administrate.

Sunt doua aspecte fara de care CCR ar putea da Justitiei o lovitura cu mult mai grea decat toata clasa politica.

Răspunsul lui Piedone pentru Ciolacu: ”Mă duc, pe cuvântul meu, în prăpastie”. Primarul Sectorului 5 acuză un blat la București
Răspunsul lui Piedone pentru Ciolacu: ”Mă duc, pe cuvântul meu, în prăpastie”. Primarul Sectorului 5 acuză un blat la București
Cristian Popescu Piedone a exclus o retragere din cursa pentru Primăria Capitalei, după o solicitare făcută în acest sens de președintele PSD. Marcel Ciolacu i-a sugerat lui Piedone să își...
Gabriela Firea, acuzată că joacă ”la două capete”. Candidat AUR: ”Nu se decide dacă îşi doreşte să fie primar sau europarlamentar”
Gabriela Firea, acuzată că joacă ”la două capete”. Candidat AUR: ”Nu se decide dacă îşi doreşte să fie primar sau europarlamentar”
Mihai Enache, candidatul AUR la Primăria Capitalei, îi cere Gabrielei Firea să oprească jocul politic "la două capete" şi să se retragă de pe lista PSD - PNL pentru alegerile...
#CCR neconstitutionalitate interceptari , #justitie
Comentarii