Delirul disperarii lui Dragnea si alegerea de la care nimeni nu poate fi salvat

Romania este acum la mana unui om absolut disperat, dispus sa faca absolut orice, dar absolut orice ca sa isi pastreze libertatea si puterea politica. Iar acest orice in mod evident include si scoaterea Romaniei din UE. Asta este ceea ce vad eu acum uitandu-ma la ceea ce nu pot numi altfel decat delirul lui Liviu Dragnea, nu doar cel de la mitingul de sambata, cat mai ales cel de duminica seara de la Antena 3.

Nu trebuie sa fii genial si nici sa detii cine stie ce informatii privilegiate ca sa intelegi doua lucruri despre dosarul Bombonica, al carui deznodamant a fost amanat de pe 8 pe 21 iunie. Daca inainte de miting doi dintre judecatorii instantei ICCJ ar fi ajuns la concluzia ca Liviu Drangea e nevinovat, izbavirea ar fi fost stabilita.

Eu cred ca dl Dragnea pe asta miza cand a convocat mitingul care trebuia sa fie marele carnaval al achitarii sale.

Faptul ca ea nu a venit poate semnifica si ca a mai primit doar un ragaz de doua saptamani pana cand ghilotina va cadea. Daca in completul condus de judecatorul Pistol, care numai ce l-a achitat pe dl Tariceanu, care a facut parte din majoritatea care a trimis spre rejudecare dosarul Cosma, nu s-a gasit o majoritate pro-achitare, situatia e complicata pentru Dragnea.

Si nu m-ar mira deloc sa fie asa cat timp o solutie de achitare ar presupune urmatoarea situatie: 4 angajati ai CJ, coinculpati, nu pot fi achitati pentru ca au recunoscut faptele optand pentru o procedura simplificata.

Deci faptul ca acele femei au fost platite din banii CJ si au lucrat la PSD nu poate fi rasturnat. Ca sa-l achite pe Liviu Dragnea, judecatorii ar trebui sa afirme ca acele angajate platite de CJ munceau la partid fara stirea lui, adica a sefului PSD Teleorman, presedinte CJ Teleorman si, dupa cum spunea una dintre martore, Dumnezeul judetului. Cam cat de credibil pare?

Sigur ca in ipoteza condamnarii, Liviu Dragnea nu intra direct la puscarie pentru ca mai are la dispozitie apelul. Dar din punct de vedere politic, asta ar insemna dezintegrarea puterii sale cu o viteza ametitoare si de aici imposibilitatea de a mai actiona pentru modificarea legii astfel incat sa scape. Nicio moarte politica nu e mai teribila decat a dictatorilor sfasiati de cei pe care i-a strivit pana atunci.

De aceea Liviu Dragnea mi se pare intrat intr-o vrie in care nici macar nu se staduieste sa mai pastreze vreo aparenta. Duminica seara a amenintat explicit si dur procurorii DIICOT, intr-o declaratie fara precedent, cel putin din ce imi aduc eu aminte, de cand Romania e in UE, a atacat frontal partenerii Romaniei din UE si NATO, a anuntat nu numai posibilitatea suspendarii presedintelui Romaniei, ci si adoptarea prin OUG a modificarilor codurilor penale.

De ce OUG? Pentru ca are nevoie de efectul instantaneu si cat mai rapid al legii penale mai favorabile. Efect care sa nu mai poata fi ulterior schimbat indiferent daca OUG e declarata pana la urma neconstitutionala sau respinsa in Parlament sau mai stiu eu ce.

In paranteza fie zis, mi-e greu sa nu vad o legatura directa intre acest atac si decizia recenta a CCR care face procurorii agenti guvernamentali si ii pune in subordinea ministrului Justitiei. Dragnea stie exact si cum vor fi executati procurorii. Si n-a cantat cocosul de trei ori pana cand a si infipt cutitul in masa ca sa le arate magistratilor cine e jupanul.

In fata acestei vrii nu mai pot fi eficiente decat doua arme.

Pe de-o parte, rezistenta magistratilor. Si nu ma refer la cei dupa chipul si asemanarea dnei Adina Lupea, colega Danei Garbovan din UNJR, care intr-o postare agramata saluta mitingul PSD si lauda "sarmul" lui Dragnea. Ei, dupa parerea mea, merita sa revina in epoca Stanoiu.



Ma refer la magistratii precum procurorii DIICOT si judecatorii din Forumul judecatorilor, care au sesizat CSM cu privire la declaratiile lui Liviu Dragnea.

Personal nu mai am nicio asteptare de la Inspectia judiciara, devenita un brat armat al ministrului Justitiei in subordinea caruia pare a fi de facto. Nu am asteptari nici de la plenul CSM, dominat de preotesele Antenei 3, Baltag si Oprina, plus eminentele cenusii Savonea si Tant, cu complicitatea multor lasitati. Ce pot eu astepta eu in CSM de la presedinta ICCJ, Cristina Tarcea, secretar de stat al Rodicai Stanoiu in cea mai oribila perioada a justitiei?

Am insa asteptarea ca fiecare judecator onest din aceasta tara sa se intrebe daca vrea sa se intoarca inainte de 2004, cand magistratii erau subordonatii ministrului, daca vrea sa se intoarca la vremea cand un sef de partid ii dicta solutii dintr-o piata sau de la un televizor sau este gata sa lupte, asemeni celor din FJ si parchete pentru propria independenta si demnitate profesionala.

Emanciparea justitiei de sub cizma politica a fost un drum greu si complicat. Numai de magistrati insisi depinde daca el se va dovedi si ireversibil.

Si mai am asteptarea de la fiecare roman sa inteleaga ca aceasta guvernare e o bomba cu ceas. Deja Comisia Europeana a anuntat ca schimbarea Codului administratiei publice va provoca Romaniei o pierdere de jumatate de miliard de euro din fondurile europene. Daca asaltul acesta impotriva sistemului judiciar si al legilor va continua si va avea rezultatul scontat de Liviu Dragnea, sa nu se mire niciun roman care se va trezi din nou la portile Europei, mai sarac, mai lipsit de sansa, mai vulnerabil. Sa nu se mire pentru ca intr-acolo ne ducem.

Eu pot sa pun gatul ca nu au fost interceptate 6 milioane de persoane pentru ca asta nu se poate din punct de vedere tehnic si logistic. E imposibil. Dar daca pentru Dragnea toti oponentii sunt sobolani care trebuie vanati de brigazile albe, pericolul ca toti sa devenim intr-o zi sobolani, pe masura ce promisiunile PSD se vor destrama, mi se pare urias.

Am ajuns in punctul in care alegerea fiecaruia dintre noi e simpla: Dragnea cu libertatea, banii, privilegiile si puterea lui intacte sau viata noastra si sansa copiilor nostri. De aceasta alegere si de consecintele ei nu se poate salva absolut nimeni.