Vulnerabilitatile procedurii de alegere a noului sef al DNA si ce se va intampla dupa Interviu

Atacurile asupra DNA au inceput inca de la infiintare si vor continua si dupa numirea viitoarei conduceri, pentru ca aceasta structura lupta cu fenomenul foarte grav al coruptiei, insa procurorii nu trebuie sa se se lase intimidati, subliniaza Bogdan Gabor, presedintele Asociatiei Procurorilor din Romania.

In timp ce noul procuror sef al DIICOT a fost deja instalat in functie, numele viitorului sef al DNA este inca necunoscut si nu este limpede cand il vom afla, nefiind exclus ca procedura care este in desfasurare sa fie repetata, daca ministrul Tudorel Toader nu este convins macar de unul dintre candidatii inscrisi in competitie.

Asociatiile profesionale au propus inca din 2015 ca selectia sefilor DNA sau DIICOT sa se faca in cadrul CSM, unde ministrul Justitiei este membru de drept, insa legea nu a fost modificata in acest sens, prin urmare avem de a face zilele acestea cu o procedura in care ministrul Justitiei joaca rolul principal.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, procurorul Bogdan Gabor, presedintele Asociatiei Procurorilor din Romania, vorbeste despre conditiile pe care ar trebui sa le indeplineasca viitorul sef al DNA, viitoarele lui responsabilitati si posibilitatile de aparare pe care le au magistratii la dispozitie in fata atacurilor lansate in mass-media.

Procurorul Bogdan Gabor a lucrat in DNA si in Parchetul de pe langa ICCJ, si in plus a fost vicepresedinte al CSM. In calitate de membru ales al CSM, el a participat in 2013 la audierile in urma carora au fost numiti in functii fostul procuror sef al DNA Laura Codruta Kovesi si fostul procuror sef al DIICOT Alina Bica.

Ministrul Tudorel Toader a stabilit o procedura pentru desemnarea viitorului procuror sef al DNA, pastrand misterul in privinta componentei comisiei cu care se consulta si a criteriilor in functie de care va face o alegere. Cum vi se pare aceasta procedura?

Din pacate, este singura solutie posibila pe actuala reglementare legala. Ministrul putea sa faca orice tip de selectie, chiar si in absenta unei comisii. Faptul ca a instituit o comisie in care sunt incluse mai multe persoane care se vor pronunta cu privire la candidati nu este un lucru rau, este un lucru chiar foarte bun.

Repet, pe actuala legislatie este singura posibilitate.

Pe de alta parte, pentru mine, ca magistrat, ca profesionist, este foarte important avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Asa cum a fost si in cazul DIICOT.

Chiar daca acest aviz este unul consultativ?

Chiar daca este consultativ. Pe parcursul mai multor ani, magistratii, asociatiile profesionale, rapoartele MCV au recomandat ca aceasta procedura sa se desfasoare in fata CSM, sa fie cat mai apropiata de procedura de selectie a presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Din pacate, pana in acest moment, nu s-a reusit sa se ajunga la o asemenea procedura, motiv pentru care ne aflam in fata uneia in care ministrul are rolul foarte important de selectare a procurorilor cu functii de conducere inalte in Ministerul Public.

Pentru ca s-a speculat mult pe acest subiect va intrebam si pe dvs: De ce credeti ca nu s-au inscris mai multi candidati in competitia pentru conducerea DNA?

Patru candidati nu sunt putini. Si am constatat ca toti au o vechime foarte mare, o experienta profesionala serioasa si o experienta manageriala la fel de serioasa. Mie nu mi se pare ca ar fi putini candidati.

In opinia dvs, era mai bine daca ar fi avut toti sansa de a fi intervievati de CSM, nu doar unul singur, cel care va fi ales de ministrul Justitiei?

Indiscutabil, noi ne-am dorit tot timpul acest lucru: ca aceasta procedura de selectie sa aiba loc in fata Consiliului Superior al Magistraturii - fie de catre sectia de procurori, fie de catre plen - dar, repet, nu a fost posibila modificarea legii. Din acest motiv, apar tot felul de discutii si afirmatii care pun la indoiala aparenta de impartialitate, chiar daca nu este asa.

S-a dovedit pe parcursul timpului ca foarte multi dintre candidatii care au fost numiti pe functiile inalte de conducere din Ministerul Public au fost oameni foarte seriosi si au confirmat.

Dar, repet, apar elemente de indoiala. Iar impartialitatea este esentiala in functionarea Justitiei. Cetatenii trebuie sa aiba incredere in persoanele cu functie de conducere din cadrul Ministerului Public si din cadrul instantelor, si din acest motiv nu trebuie sa existe niciun fel de indoiala cu privire la procedura de selectie.

• Anchetele Florentinei Mirica, procurorul care candideaza la sefia DNA: Limuzina lui Oprea, fraudele de la CNAS si "Reginele spagii din Justitie"
• Cine este Marius Iacob, adjunctul lui Kovesi care s-a inscris in cursa pentru sefia DNA
• Candidaturi pe ultima suta de metri la sefia DNA. Cine sunt cei 4 procurori care vor postul lui Kovesi
• Toader, despre cursa pentru DNA: E foarte posibil ca unul dintre cei 4 sa fie desemnat candidat, e foarte posibil ca niciunul sa nu fie
• Cei patru candidati la sefia DNA au trecut de prima etapa. Joi sustin interviurile cu Toader

Concret, care ar fi procedura ideala, chiar daca ea nu e deocamdata posibila: Unde sa se faca selectia, cine sa ia decizia?

Procedura pe care intregul sistem judiciar a propus-o in anul 2015 a fost ca selectia sa o faca Sectia de procurori din cadrul CSM (in care ministrul Justitiei este membru de drept si isi poate expune pozitia pe care o are, si in acest fel este respectat si principiul constitutional al autoritatii ministrului), iar numirea sa o faca presedintele Romaniei. Si daca refuza o numire, sa o faca motivat.

Dar presedintele Romaniei nu este tot un om politic?

Conform Constitutiei, presedintele Romaniei este o persoana independenta. Sigur, el ajunge in acea functie ca urmare a unei sustineri politice, dar este presedintele tarii si cel care investeste cu autoritate toate celelalte persoane care ocupa demnitati publice.

Ministrul Toader va alege si va propune un candidat, care se va prezenta apoi in fata CSM. In 2013, ati participat la astfel de interviuri, spuneti-ne cum ar trebui sa se prezinte viitorul procuror sef al DNA? Care e portretul candidatului ideal? Ar fi bine sa fie din DNA?

Nu neaparat, orice procuror are vocatie sa ocupe aceasta functie. Sunt urmarite conditiile de integritate, conditiile de profesionalism, experienta manageriala pe care a avut-o sau pe care o poate demonstra, capacitatea de comunicare si, nu in ultimul rand, rezistenta la stres, care trebuie sa fie foarte mare, puternica, pentru ca functia de procuror sef al DNA presupune un stres accentuat.

Cunoasterea unei limbi straine ar fi unul dintre criterii?

Poate constitui un atu.

Doar un atu? Nu ar trebui sa fie o conditie minimala in anul 2018, intr-o tara membra a UE, pentru un procuror sef?

La Institutul National al Magistraturii in acest moment sunt organizate cursuri foarte serioase de invatare a unei limbi straine. Dar nu este o conditie pentru ocuparea unei asemenea functii. Insa ceea ce va pot confirma din experienta pe care o am si cunoscandu-i pe colegii mei din tara, cei mai multi dintre magistrati stapanesc o limba straina.

• Aviz pozitiv pentru Felix Banila la sefia DIICOT: Nu pot spune ca stapanesc o limba straina. Toader a fost iritat de procurorii din CSM
• Procurorii DIICOT ii cer lui Iohannis sa nu-l puna pe Banila la sefia Parchetului Antimafie. Iata scrisoarea trimisa
• Felix Banila a preluat mandatul de sef la DIICOT

DNA a fost o institutie puternic atacata de politicieni si o parte a presei in ultimii ani.

Si va fi in continuare.

Cum ar putea viitorul procuror sef sa consolideze imaginea acestei institutii, sa isi apere colegii in fata atacurilor, sa sporeasca nivelul de incredere al cetatenilor?

Atacurile mediatice asupra structurilor din Ministerul Public vor continua din partea unei parti a mass-media sau a alteia, din partea unor persoane, publice sau nu, pentru ca luptam cu fenomene de criminalitate, unele dintre ele foarte grave, cum este coruptia.

Prin urmare, aceste atacuri mediatice nu se vor opri, ele au inceput din momentul in care a fost infiintata aceasta structura - mai intai asupra institutiei in sine, iar ulterior, atacurile la persoana. Insa procurorii care lucreaza in Directia Nationala Anticoruptie isi asuma aceasta responsabilitate si posibilitatea de a fi criticati uneori pe nedrept.

Pe de alta parte, aceste critici nu trebuie sa intimideze procurorii din DNA, ci, dimpotriva, ei trebuie sa fie constienti ca o parte din aceste critici sunt cauzate de faptul ca ei isi fac cu profesionalism si onestitate datoria, ca o parte din aceste atacuri vin, efectiv, din partea unor persoane care au comis infractiuni.

Ma refer aici la persoanele care au fost condamnate, ca sa nu fie nicio discutie cu privire la prezumtia de nevinovatie.

Ministrul Toader a declarat zilele acestea ca isi doreste "sa nu mai avem nevinovati arestati", afirmatie care a generat o dezbatere intensa pe retelele de socializare. Dvs cum comentati aceasta declaratie?

Obiectivul principal al oricarui manager de Parchet, de la nivelul de Parchet de pe langa judecatorie pana la nivelul de procuror general, este acela de a scadea numarul de achitari, pentru ca ne dorim ca anchetele noastre sa fie cat mai profesioniste, cat mai aproape de aflarea adevarului. Sigur ca sunt si erori care pot sa apara, dar ne dorim ca aceste erori sa nu fie cauzate de o grava neglijenta sau de rea credinta.

Faptul ca se doreste sa se reduca numarul de achitari este un obiectiv permanent al intregului Minister Public, nu neaparat al DNA.

Ati vorbit despre atacurile la care sunt supusi magistratii. CSM nu poate face mai mult pentru a-i apara, in afara emiterii acelor hotarari si comunicate de presa?

Poate ca sunt subiectiv, dar eu mi-as dori o mai mare implicare a CSM in ceea ce priveste apararea intregului sistem judiciar. Iata, simplul aviz negativ dat pe Legile Justitiei nu a fost suficient ca acestea sa fie adoptate, in conditiile in care nu au fost suficient de bine explicate modificarile care pot sa afecteze independenta Justitiei - o spune explicit raportul preliminar al Comisiei de la Venetia.

Aceste lucruri trebuiau sa fie spuse in mod public si explicate mai mult de catre CSM, in opinia mea. Dar, repet, poate ca sunt subiectiv.

Si in ceea ce priveste apararea reputatiei unui magistrat sau a independentei Justitiei?

Pe cadrul legal existent este singura cale. Ce am solicitat de-a lungul timpului este ca o asemenea hotarare a CSM sa poata avea o forta juridica mai mare, inclusiv in ceea ce priveste o anumita raspundere a persoanelor care se fac vinovate, in opinia CSM, de afectarea reputatiei magistratilor sau a independentei Justitiei.

Ar fi fost nevoie de modificarea legii, dar, repet, acest lucru nu a fost posibil pana in acest moment.

Surpriza celui mai recent sondaj de opinie: Nicușor Dan pierde prima poziție în lupta pentru Primăria Capitalei

Candidatul PPUSL la Primăria Capitalei Cristian Popescu - Piedone este cotat cu 38% din voturi, Nicuşor Dan -cu 27%, iar candidatul PSD-PNL Cătălin Cîrstoiu, cu 23%, relevă datele unui Sondaj...

Mai mulți miniștri, în frunte cu Marcel Ciolacu, ajung în Qatar, pentru "investiții de 15 miliarde de euro"

Premierul Marcel Ciolacu şi şase miniştri se află, începând de marţi, în vizită de lucru în Qatar, dezvoltarea în România a unor proiecte de investiţii în valoare de 15 miliarde de...