Retrospectiva 2012: Justitia, marcata de selectia procurorului general si a sefului DNA

In 2012, Ministerul Justitiei a fost condus de patru ministri - Catalin Predoiu, Titus Corlatean, premierul Victor Ponta (care a asigurat interimatul functiei) si Mona Pivniceru -, de la fiecare dintre acestia asteptandu-se in perioada mandatului sa faca nominalizarile pentru functia de procuror general al Romaniei si procuror-sef al Directiei Nationale Anticoruptie.

Procedura de numire a noului procuror general al Romaniei si a sefului DNA a fost atent urmarita de Comisia Europeana, precum si de oficiali ai statelor membre UE si considerata de opinia publica un "test de trecut" pentru ministrul Justitiei.

Predoiu, cel mai longeviv ministru al Justitiei

Ministerul Justitiei a inceput anul 2012 sub conducerea lui Catalin Predoiu, care, pastrat in calitate de tehnocrat in toate Guvernele din 2008, sustinute, pe rand, de toate partidele politice parlamentare, a fost cel mai longeviv ministru de resort de dupa 1989.

Desi demisionar odata cu intreg Cabinetul Boc, care si-a depus mandatul, Predoiu a continuat in aceasta functie si in Guvernul Mihai-Razvan Ungureanu. Schimbarea sa din functie a venit abia la inceputul lunii mai, cand conducerea MJ a fost preluata de social-democratul Titus Corlatean, pentru aproximativ trei luni.

Pe 6 august insa a avut loc o remaniere a Guvernului Victor Ponta, pentru functia de ministru al Justitiei fiind propusa Mona Pivniceru, membru al Consiliului Superior al Magistraturii si judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Ea nu a putut fi insa investita in functie deoarece Sectia pentru judecatori a CSM i-a respins cererea de detasare la Ministerul Justitiei.

Consiliul a apreciat ca este inadmisibila detasarea unui membru ales al CSM in orice functii, inclusiv in cele de demnitate publica. La cateva zile distanta, Pivniceru si-a inaintat demisia din CSM pentru a reveni la ICCJ, pentru ca ulterior sa fie detasata la minister. Intre timp, la MJ a fost nevoie de o conducere interimara, aceasta fiind asigurata de premierul Victor Ponta in perioada 7-23 august.

In urma neintrunirii plenului CSM pentru a discuta demisia ei din Consiliu, pe 20 august, Mona Pivniceru si-a inaintat demisia din magistratura. La acea data, mai multi reprezentanti ai asociatiilor magistratilor, dar si politicieni au acuzat faptul ca s-au facut eforturi pentru a o impiedica pe Mona Pivniceru sa devina ministru al Justitiei, criticand CSM ca a 'tergiversat inexplicabil' finalizarea procedurilor pentru titularizarea acesteia in fruntea MJ.

Demisiile Monei Pivniceru, atat din CSM, cat si din magistratura, au fost discutate in 23 august de plenul Consiliului. La aceeasi data, presedintele interimar al Romaniei, Crin Antonescu, a semnat decretul de eliberare din functia de judecator si pe cel pentru numirea in functia de ministru al Justitiei, iar Mona Pivniceru a depus juramantul de investitura.

Dupa alegerile parlamentare din 9 decembrie, Mona Pivniceru a ramas la conducerea MJ, in Cabinetul Victor Ponta.

Propuneri pentru functiile de procuror general si sef al DNA

Cea mai asteptata decizie in acest an a ministrului Justitiei a fost legata de propunerile pentru functia de procuror general al Romaniei si procuror-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, posturi ocupate timp de sase ani de Laura Codruta Kovesi si, respectiv, Daniel Morar. Potrivit legii, numirea in cele doua functii este facuta de presedintele Romaniei, la propunerea ministrului Justitiei, cu avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii.

Mandatul lui Daniel Morar la sefia DNA a expirat in februarie, insa el a fost delegat sa conduca in continuare institutia, iar cel al Laurei Codruta Kovesi ca procuror general al Romaniei a incetat la inceputul lunii octombrie. Interimatul functiei de sef al Ministerului Public a fost asigurat de Daniel Morar, iar in locul sau la conducerea DNA a fost delegata Laura Oprean.

Dupa ce fiecare ministru al Justitiei s-a confruntat cu presiunea de a face nominalizari pentru cele doua posturi, in 17 septembrie, MJ a publicat anuntul pentru selectia procurorului general al Romaniei si a procurorului-sef al DNA, precum si standardele de organizare a procedurii si pe cele de evaluare a interviului sustinut de candidati, elaborarea documentatiei avand in vedere si recomandarile Comisiei Europene transmise cu doar o saptamana inainte.

La doar o zi de la anunt, procedura de selectie a iscat discutii aprinse intre membrii CSM intruniti in sedinta de plen. Atunci, Directia Legislatie a Consiliului a criticat, intr-un document, termenul de depunere a candidaturilor si a proiectului, aratand ca este mai scurt decat orice alt termen reglementat pentru alte functii de conducere.

Totodata, s-a sustinut ca procedura nu imbraca forma juridica ceruta de lege, respectiv aceea a unui ordin al ministrului Justitiei, si ca astfel decurge in mod direct consecinta imposibilitatii contestarii pe motive de legalitate a acestor standarde, ceea ce echivaleaza cu inexistenta accesului la Justitie in ceea ce priveste eventualele disfunctionalitati ale procedurii de selectie. Daniel Morar sustinea, la acea data, ca procedura este doar pe sfert transparenta si anunta ca nu isi va depune candidatura.

Ulterior, dupa o intalnire intre membrii Sectiei pentru procurori a CSM si ministrul Justitiei, calendarul anuntat a fost modificat, iar termenele de depunere a candidaturilor si a proiectelor au fost prelungite.

Astfel, procurorii care si-au dorit sa conduca Parchetul General si Structura Anticoruptie s-au putut inscrie pana pe 3 octombrie, numele acestora fiind facute publice de MJ doua zile mai tarziu. Sapte candidaturi au fost depuse pentru sefia DNA - Claudiu Dumitrescu (DNA - detasat la Guvern - DLAF), Vasile Ionita (DNA), Ioan Irimie (DNA - ST Cluj), Laura Codruta Kovesi, fost procuror general al Romaniei, Constantin Sima (PICCJ), Viorica Stoica (PICCJ) si Paula Nicoleta Tanase (Parchetul de pe langa Tribunalul Galati) - si sase pentru functia de procuror general al Romaniei - Gheorghe Cornescu (PICCJ), Elena Hach (Parchetul de pe langa Curtea de Apel Brasov), Gheorghe Mota (Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj), Tiberiu Nitu (PICCJ - numit la Inspectia Judiciara - CSM), Constantin Sima (PICCJ) si Viorica Stoica (PICCJ).

Kovesi a plecat la Bruxelles

Interviurile au avut loc in perioada 23-25 octombrie, iar singurul candidat care nu s-a prezentat a fost Laura Codruta Kovesi, care a comunicat ca din 16 octombrie isi desfasoara activitatea la Reprezentanta Permanenta a Romaniei pe langa Uniunea Europeana, ca inalt reprezentant al Ministerului Justitiei pentru relatia cu Comisia Europeana pe aspectele referitoare la indeplinirea conditionalitatilor stabilite in cadrul MCV privind reforma sistemului judiciar si reforma anticoruptie.

Pe 1 noiembrie, ministrul Mona Pivniceru a anuntat ca Tiberiu Nitu este propunerea pentru functia de procuror general al Romaniei si Ioan Irimie pentru cea de procuror-sef al DNA, iar pe lista scurta, pe langa acestia, s-au mai aflat Elena Hach (pentru sefia PICCJ) si Claudiu Dumitrescu (pentru sefia DNA).

Pivniceru preciza ca optiunea ei a fost limitata de numarul de candidaturi depuse si dadea asigurari ca "a chibzuit foarte mult" si "cu multa seriozitate" inainte de a lua o decizie. Ea sustinea ca s-a conformat "in chip absolut" si a derulat procedurile care i-au fost sugerate de presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, si in cele trei scrisori transmise de CE.

In data de 22 noiembrie, Sectia pentru procurori a CSM i-a audiat pe Tiberiu Nitu si Ioan Irimie, acestia primind insa aviz negativ pentru numirea in cele doua functii. Despre Tiberiu Nitu, CSM a motivat ca are un autocontrol scazut, o rezistenta scazuta la stres, irascibilitate si o spontaneitate redusa, neintrunind conditiile si exigentele necesare functiei de procuror general al PICCJ, nu doar din punctul de vedere al lipsei unei viziuni strategice asupra managementului Ministerului Public, dar si din perspectiva structurii de personalitate.

In cazul lui Ioan Irimie, Consiliul a argumentat ca are o scazuta capacitate de adaptare la conditiile interviului, ca a furnizat raspunsuri partiale, uneori eronate, in raport cu scopul si modalitatea de formulare a intrebarilor si ca nu cunoaste institutiile Uniunii Europene, facand confuzie intre acestea. De asemenea, CSM a sustinut ca Irimie nu intruneste abilitatile necesare exercitarii functiei de sef al DNA atat la nivelul cunostintelor teoretice, cat si al deprinderilor practice.

Au venit alegerile parlamentare din 9 decembrie, presedintele PSD, Victor Ponta, a fost desemnat premier si sa formeze un nou Guvern, iar Mona Pivniceru a fost propusa din nou pentru portofoliul Justitiei.

Pivniceru tine la propunerile sale

La audierile din comisiile parlamentare pentru avizarea candidaturii sale in functia de ministru al Justitiei, Mona Pivniceru a declarat ca nu renunta la procedura actuala de numire la sefia parchetelor si ca va trimite presedintelui Traian Basescu, pana la sfarsitul anului, cele doua propuneri - Tiberiu Nitu si Ioan Irimie.

"Pana acum, am facut o analiza comparativa intre procedura derulata la MJ, condusa de mine, si procedura derulata in fata CSM, cu analiza tehnicilor de interviu, a intrebarilor, a conduitei specifice unui astfel de interviu si o analiza a hotararilor pe fiecare procuror in parte, dupa care le voi inainta", spunea Pivniceru pe 21 decembrie.

Intrebata de ce nu renunta la cele doua nominalizari, in conditiile in care si premierul Victor Ponta i-a sugerat acest lucru, ministrul a spus: "Renuntarea la aceasta procedura trebuie sa fie convenita atat de presedintele republicii, cat si de Guvernul Romaniei si mai ales de Comisia Europeana, pentru ca noi am ajuns la aceasta extindere la limita legii a procedurii de numire, consecinta a ultimului raport de evaluare din cadrul MCV, care a sugerat aceasta procedura transparenta, si a discutiilor cu CE, care ne-a sugerat pasii procedurali de transparenta. Ministrul Justitiei nu traieste intr-un spatiu vid.

Daca as fi trait intr-un spatiu vid, as fi aplicat legea dupa buna mea credinta si priceperea mea profesionala. Statul roman se afla intr-un proces de monitorizare, Comisia Europeana este cea care analizeaza modalitatile in care se aplica legea, in special in aceasta materie.

Atunci cand la nivel politic se va stabili ca nu a dat rezultate si in opinia mea nici nu ar fi putut da rezultate din moment ce s-au inscris foarte putini din sistem si, dupa ce s-a intamplat la CSM, probabil ca nu se vor inscrie nici pe atat, ceea ce inseamna ca aceasta procedura deresponsabilizeaza ministrul Justitiei, de vreme ce decizia nu ii mai apartine".

In asteptarea deciziei presedintelui tarii, in cele doua functii raman doi interimari.

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...