Revizuirea Constitutiei - putem ajunge toti anchetati! - Interviu cu prof. Stefan Deaconu

Autor: Ioana Ene Dogioiu - Senior editor
Joi, 13 Februarie 2014, ora 12:35
9985 citiri
Revizuirea Constitutiei - putem ajunge toti anchetati! - Interviu cu prof. Stefan Deaconu

Proiectul de revizuire a Constitutiei a fost facut pe furis, sunt multe texte neclare si confuze, negandite, unele chiar periculoase, avertizeaza profesorul de drept constitutional, Stefan Deaconu, fost consilier prezidential.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, profesorul Deaconu a aratat ca prevederea care permite convocarea oricarui cetatean in fata comisiilor parlamentare le transforma pe acestea in instante de judecata: "Maine, poimaine ne putem trezi chemati toti la Parlament pentru a da socoteala pentru diverse activitati pe care le desfasuram. Nu cumva e un mijloc de presiune facuta de Parlament asupra persoanelor fizice sau juridice prin deschiderea unor anchete?"

Profesorul Deaconu a explicat si alte puncte nevralgice ale proiectului, precum modul de desemnare a premierului si scoaterea parlamentarilor de sub compententa Inaltei Curti de Casatie si Justitie, dar si motivul pentru care Parlamentul ar fi fost obligat sa tina cont de rezultatele referendumului din 2009.

Care sunt prevederile pe care le socotiti gresite ale proiectului de revizuire?

As da doar cateva exemple. E o prevedere introdusa la art. 64 care spune ca orice pesoana fizica sau juridica are obligatia de a se prezenta direct sau prin reprezentant legal, adica prin avocat, in fata unei comisii parlamentare. Mi se pare o ingerinta de nepermis a Parlamentului in activitatea de realizare a justitiei. Prin acest text, comisiile parlamentare se comporta ca instante de judecata.

Activitatea jurisdictionala pe care vrea sa o faca Parlamentul depaseste limitele cu care el a fost investit de legiuitor. Este periculos un astfel de text pentru ca maine, poimaine ne putem trezi chemati toti la Parlament pentru a da socoteala pentru diverse activitati pe care le desfasuram.

Bine ca au fost scosi macar magistratii dintre cei care trebuie sa raspunda convocarii. Dar de ce restul cetatenilor sa fie obligati? Nu cumva e un mijloc de presiune facuta de Parlament asupra persoanelor fizice sau juridice prin deschiderea unor anchete? Pentru ca pot sa o iau si in sensul acesta. Nu stiu sa existe in alte parlamente asemenea comisii care sa ancheteze activitatea cetatenilor.

Nu este o incalcare a separatiei puterilor in stat?

Absolut. Eu sper ca CCR sa se pronunte asupra acestei chestiuni.

Alta prevedere care mi-a atras atentia este legata de eliminarea competentei ICCJ de a judeca faptele parlamentarilor. Dar pentru ministri ramane competenta ICCJ si unii ministri sunt si parlamentari. Prin urmare, vom avea doua categorii de parlamentari: cei si ministri in acelasi timp, care vor fi judecati de ICCJ, si cei care nu sunt si ministri si vor fi judecati de instante inferioare.

Cum ar trebui sa fie? Toti la ICCJ sau toti la instantele inferioare?

Cred ca ar trebui sa ramana competenta ICCJ pentru toti demnitarii, atat din perspectiva tratamentului juridic egal, cat si din perspectiva unei jurisprudente unitare.

Care poate fi explicatia pentru decizia de a scoate parlamentarii de sub competenta ICCJ?

Poate ca le este mai usor sa fie judecati de instantele din circumscriptiile din care provin, dar e doar o supozitie.

O a treia problema care mi-a atras atentia e legata de desemnarea candidatului pentru functia de premier. Textul spune ca urmeaza sa fie desemnat candidat cel propus de partidul sau alianta care a obtinut cel mai mare numar de mandate, conform rezultatului oficial al alegerilor.

Numai ca schimbarea premierului se poate face dupa o perioada de timp de la alegeri, sa zicem dupa trei ani, cand acea alianta care a castigat poate sa nu mai existe. Si atunci cui dau eu mandatul? Un astfel de text negandit poate aduce efecte nedorite in practica.

As mai dori sa vad un text care sa reglementeze raporturile intre institutiile nationale si cele ale UE. In multe tari, dupa aderarea la UE a aparut un capitol special referitor la raporturile intre statul national si institutiile europene.

Proiectul nu reglementeaza mai nimic in acest domeniu. E un text vag care a incercat sa rezolve doar problema participarii la Consiliul European si au pornit de la faptul ca in materie de politica externa presedintele participa la toate reuniunile. Dar la nivelul UE sunt o multitudine de intalniri pe probleme de politica externa, ce sa caute presedintele la toate? E un text nelucrat care merita atentie.

Care sunt partile bune ale proiectului de revizuire a Constitutiei?

Sunt cateva idei bune in proiect. De exemplu, limitarea posibilitatii asumarii raspunderii guvernului in fata Parlamentului la o singura data pe sesiune. O alta idee buna este dorinta de a clarifica raporturile dintre principalele institutii ale statului. E doar o dorinta insa, pentru ca proiectul nu clarifica raporturile institutionale.

Apoi, posibilitatea cetatenilor de a initia un referendum consultativ e o idee buna, insa numarul de 250 de mii de cetateni cu drept de vot care pot initia referendumul e cu mult prea mare. Numarul acesta s-a dovedit imposibil de atins in cazul initiativei legislative cetatenesti si de aceea a si fost redus la 100 de mii.

O alta idee buna e intentia de a departaja competentele decizionale ale celor doua camere. In momentul de fata, criteriul de departajare nu e bine prevazut si de aici foarte multe probleme practice transate de CCR in fiecare caz.

Nu in ultimul rand, avem ideea reducerii numarului deputatilor la 300. Dar proiectul nu mai spune nimic de senatori. Deci o idee buna, dar nedusa pana capat. In conditiile in care prin noile reglementari Senatul nu mai are competenta decizionala decat in 3 domenii: organizarea administratiei publice locale si a teritoriului, regimul general al autonomiei locale si ratificarea actelor internationale, intrebarea legitima este de ce nu este restrans si numarul senatorilor sau de ce nu cream un Senat cu activitate nepermanenta, ai carui membri sa fie persoane care reprezinta comunitatile locale?

Multe idei nu a fost duse pana la capat, de aceea textele sunt confuze, neclare.

La referendumul din 2009 poporul s-a pronuntat pentru unicameralism si 300 de parlamentari. Era obligatorie introducerea rezultatelor acestui referendum in Constitutie?

Sunt referendumuri consultative si referendumuri obligatorii. Obligatoriu este, de exemplu, cel pentru modificarea Constitutiei si el produce efecte directe. In 2009 am avut un referendum consultativ bazat pe articolul 90 din Constitutie. Faptul ca un referendum consultativ nu produce efecte directe nu inseamna ca nu produce o obligatie in sarcina Parlamentului.

Rezultatul acestui referendum ar trebui pus in practica de Parlament, care este reprezentantul poporului, este expresia vointei populare si daca poporul isi doreste ceva, nu vad cum Parlamentul ii poate refuza aceasta dorinta.

Uitandu-ma la o tara care foloseste des referendumul, Elvetia, am intrebat un coleg elvetian daca ar fi cu putinta ca rezultatul unui referendum consultativ sa nu fie pus in practica de catre Parlament. S-a uitat lung la mine si mi-a spus: "Nici gand. Nu exista asa ceva pentru ca daca poporul isi doreste ceva, Parlamentul trebuie sa puna in practica".

Deci referendumul consultativ nu produce efecte prin el insusi, de aceea se si numeste consultativ, dar parlamentul are o obligatie politica si morala de a raspunde doleantelor cetatenilor.

Si o obligatie juridica?

Nu. Nu si una juridica. Doar morala si politica. Si ca sa fie clar, v-as cita Decizia Curtii Constitutionale nr. 682/27 iunie 2012: "Nu ar fi admisibil intr-un stat de drept ca vointa populara, exprimata cu o larga majoritate (in cazul de fata, 83,31% dintre voturile valabil exprimate), sa fie ignorata de reprezentantii alesi ai poporului. (...) Practica statelor democratice releva faptul ca reprezentantii poporului sunt in mod substantial legati de rezultatele consultarilor populare.

Astfel, de exemplu, in Norvegia, un referendum consultativ a condus, in anul 1972, la respingerea aderarii la Comunitatile Europene, in contextul in care majoritatea membrilor Parlamentului erau in favoarea aderarii. Tot astfel, in Danemarca, un referendum consultativ a permis ca Actului Unic European, initial respins de Parlamentul danez, sa fie ratificat. Asadar, chiar daca, teoretic, reprezentantii alesi ai poporului sunt liberi sa decida distinct de vointa populara, in practica se supun acestei vointe.

(...) Spre deosebire de referendumul decizional, referendumul consultativ produce un efect indirect, in sensul ca necesita interventia altor organe, de cele mai multe ori a celor legislative, pentru a pune in opera vointa exprimata de corpul electoral".

Poate fi aceasta decizie un temei pentru ca magistratii CCR sa respinga proiectul de revizuire a Constitutiei?

Controlul CCR asupra proiectului de revizuire se limiteaza la doua laturi. Curtea face un control procedural, din perspectiva initierii procedurii de revizuire, si un control material. Curtea trebuie sa spuna daca s-a respectat procedura de initiere, si ea a fost respectata, si daca au fost respectate limitele materiale.

Articolul 152 prevede ca nu se pot revizui anumite prevederi legate de caracterul statului, limba oficiala etc. Deci CCR se va pronunta asupra acestor limite prevazute expres de textul constitutional. E posibil CCR sa faca apel la jurisprudenta ei anterioara, dar nu stiu in ce masura se va pronunta si pe chestiunea legata de referendum. Ar putea sa o faca atunci cand ia in analiza reducerea numarului de parlamentari si stabilirea atributiilor celor doua camere.

Sub aspectul felului in care a fost intocmit acest proiect de revizuire aveti ceva de reprosat?

Viteza cu care s-a redactat si transparenta minimala. Ca sa arat lipsa de transparenta v-as aminti faptul ca textul proiectului de revizuire trimis de vineri, 7 februarie 2014, la Curtea Constitutionala nu este public. Ceea ce este public este doar un text de anul trecut fata de care s-a pronuntat Consiliul Legislativ facand numeroase observatii.

O comisie parlamentara care a redactat un astfel de proiect ar fi trebuit sa faca o dezbatere indelungata si sustinuta. Proiectul a fost definitivat in iunie. Au trecut 9 luni, timp ar fi fost, dar nu s-a intamplat nimic. Si deodata, in februarie, in doua zile, au fost introduse amendamente rapid, fara dezbatere publica, fara consultare publica. Lucrurile acestea nu au cum sa fie trecute cu vederea. Nu poti sa faci un text al legii fundamentale pe furis. Trebuie sa faci o Constitutie pe care oamenii sa o cunoasca. Altfel va fi greu sa-i convingi sa mearga la vot.

Comisia de la Venetia, ale carei recomandari in raportul MCV solicita expres sa fie luate in considerare, va analiza forma finala a proiectului de-abia pe 20-21 martie. Dar CCR se pronunta deja asupra lui in cateva zile. Daca vor aparea critici ale expertilor de la Venetia?

Lucrurile ar fi trebuit facute in ordinea lor fireasca. In stil romanesc, punem caii inainte boilor.

Probabil cu ocazia dezbaterilor in cele doua camere se vor face ajustari. Dar asta nu e o procedura normala.

Si dupa aceste eventuale ajustari, proiectul se mai intoarce la CCR?

Da. In termen de 5 zile de la adoptarea legii de revizuire a Constitutiei, Curtea Constitutionala se pronunta, din oficiu, asupra acesteia. Decizia prin care se constata ca nu au fost respectate dispozitiile constitutionale referitoare la revizuire se trimite Camerei Deputatilor si Senatului, in vederea reexaminarii legii de revizuire a Constitutiei, pentru punerea ei de acord cu decizia Curtii Constitutionale.

„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
Discuţiile despre candidaţii la alegerile prezidenţiale vor avea loc, între PNL şi PSD, după alegerile din data de 9 iunie, declara liderul liberal Nicolae Ciucă. Ciucă admite că, dacă...
Cum exploatează Piedone strategia „omului din popor”. Politolog: ”Dejunul cu muncitori este de manual”
Cum exploatează Piedone strategia „omului din popor”. Politolog: ”Dejunul cu muncitori este de manual”
Primarul de la Sectorul 5, Cristian Popescu Piedone, este cotat cel mai bine în majoritatea sondajelor de opinie pentru a câștiga Primăria Capitalei. El este văzut adesea „pe teren”,...
#revizuire Constitutie, #comisii parlamentare ancheta, #CCR constitutie , #justitie