Ziare.com

Povestea cu care un tanar iranian i-a convins pe judecatori sa ii ofere statutul de refugiat in Romania

Miercuri, 21 Octombrie 2020, ora 06:03

   

Povestea cu care un tanar iranian i-a convins pe judecatori sa ii ofere statutul de refugiat in Romania
Un artist iranian in varsta de 26 de ani a primit statutul de refugiat in Romania dupa ce a aratat ca in Iran a fost supus unor persecutii in urma participarii sale la un protest in care a scandat impotriva cenzurii in muzica.


Ajuns in Turcia si de acolo in Romania, un tanar iranian i-a convins pe judecatorii romani sa ii acorde statutul de refugiat acordat persoanelor care fug din tara lor din cauza problemelor politice.

B.K. a aratat ca in anul 2014 a terminat in Iran o facultate de arte. Dupa terminarea facultatii, tanarul a obtinut o autorizatie care ii permitea sa desfasoare activitate muzicala, aceasta fiind singura sa sursa de venit. La scurt timp, tanarului i-a fost retrasa autorizatia pentru ca a fost surprins in timpul unui spectacol de muzica corala, la care a permis participarea unor fete, acestora fiindu-le interzis sa cante in public.

In 29 decembrie 2017, B.K. a participat, impreuna cu mai multi tineri, la "o manifestatie neautorizata" cu ocazia careia s-au purtat pancarte si s-au scandat lozinci impotriva cenzurii in muzica. Tanarul le-a declarat judecatorilor romani ca in data de 31 decembrie 2017, impreuna cu un prieten, a fost arestat si tinut captiv patru zile, "timp in care a fost supus unor violente fizice si psihologice, i s-au luat interogatorii, in timpul carora a fost informat ca stiu totul despre el, familia sa, prietena sa, activitatea desfasurata, fiindu-i aduse acuzatii de spionaj, cu intentia de a-l intimida pentru a colabora cu securitatea iraniana".

Tanarul a mai povestit ca dupa eliberarea din arest a aflat ca prietenul sau s-a sinucis. K.B. a mai spus ca timp de 2-3 luni a stat internat voluntar, cu diagnosticul de stare depresiva, iar la externare a fost chemat la sediul securitatii, unde a fost informat verbal ca i se interzice sa mai participe la manifestatii impotriva statului si ca nu mai are voie sa practice activitati muzicale. Atunci a luat decizia sa plece din tara si astfel a ajuns in Romania.

IGI: "Nu au existat acte concrete de persecutie"

Inspectoratul General pentru Imigrari, care i-a respins cererea de azil iranianului, a depus intampinare in instanta, cerand mentinerea hotararii de respingere a cererii de azil. Inspectoratul pentru Imigrari a aratat ca "nu au existat acte concrete de persecutie la adresa solicitantului si nici o temere justificata de astfel de acte de persecutie".

"Solicitantul a invocat, pe de o parte, ingradirea activitatii sale de muzician, prin retragerea autorizatiei pentru exercitarea acestei activitati, asa cum reiese insa din relatarile sale, retragerea autorizatiei a fost rezultatul incalcarii, de catre acesta, a regulilor de organizare a spectacolelor publice, prin includerea femeilor in cor. Desi astfel de reglementari sunt de notorietate in Iran, fiind in directa legatura cu pozitia femeii in societate, solicitantul a ales sa le incalce in mod flagrant si public. Cu toate acestea, nu a suferit nici o persecutie, singura masura luata impotriva sa fiind anularea autorizatiei. Faptul ca in perioada urmatoare a efectuat stagiul militar si a mai ramas in tara de origine timp de peste 3 ani, fara a avea probleme, demonstreaza faptul ca acesta nu se afla in vizorul autoritatilor pentru activitatea sa muzicala", a aratat Inspectoratul General pentru Imigrari in dosar.

In acelasi dosar, Inspectoratul General pentru Imigrari a mai aratat ca "atitudinea solicitantului fata de autoritati este fluctuanta, pe de o parte a demonstrat lipsa unei temeri, participand la manifestatii, desi sustine ca pozitia sa ar fi fost una legata de muzica, fara a avea legatura cu opinii politice".

"Desi in primele doua zile de manifestatii sustine ca ar fi resimtit masurile de represiune din partea autoritatilor, a continuat sa participe si in a treia zi. Chiar daca ar fi sa dam crezare relatarilor privind arestarea sa, trebuie tinut cont de faptul ca, in conditiile unor astfel de manifestatii, arestarile se fac in functie de activitatea desfasurata in cadrul acestora. Solicitantul nu era o persoana cunoscuta, o persoana publica, pe care autoritatile sa o vizeze in mod special, individual. Daca solicitantul ar fi fost intr-adevar arestat, acest lucru ar fi fost facut la modul colectiv, alaturi de alti participanti la manifestatii. Lipsa consistentei detaliilor din perioada presupusei arestari, lipsa oricarei dovezi privind privarea sa de libertate, pun sub semnul intrebarii insasi existenta acestui episod", a mai aratat Inspectoratul General pentru Imigrari in instanta.

Decizia instantei

Atat Judecatoria Radauti, cat si Tribunalul Suceava au decis sa admita cererea tanarului iranian si sa ii acorde azil politic in Romania. In decizia pe care au luat-o, judecatorii romani au avut in vedere ca "la sfarsitul anului 2017 si inceputul anului 2018 Iranul a cunoscut una din cele mai mari demonstratii de la alegerile prezidentiale din 2009".

"Autoritatile au continuat sa restrictioneze in mare masura drepturile la libertatea de exprimare, de asociere si de intrunire pasnica, inchizand zeci de manifestanti pasnici pe acuzatiile de securitate nationala falsa. Printre cei vizati au fost disidentii politici pasnici, jurnalistii, lucratorii media online, studentii, regizorii, muzicienii si scriitorii, precum si aparatorii drepturilor omului, inclusiv activistii pentru drepturile femeilor, drepturile minoritatilor si activistii in domeniul mediului, sindicalistii si cei care cauta adevarul, justitia si repararea executiilor in masa si a disparitiilor fortate din anii 1980", se arata in sentinta judecatorilor romani.

"In cazul petentului, legislatia represiva, tratamentul aplicat de autoritati, ce presupune incalcarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale unei persoane, credibil prin prisma informatiilor despre tara de origine, conduc la o temere rezonabila de persecutie, agentul de persecutie fiind chiar statul. Prin prisma celor mentionate, instanta apreciaza ca temerea invocata de petent, pentru motivele expuse de el, este reala, relatarile sale sunt verosimile, asa incat petentului i se poate acorda prezumtia de buna-credinta", se mai arata in sentinta Judecatoriei Radauti, mentinuta de Tribunalul Suceava.
Urmareste Ziare.com pe Facebook  si pe Instagram  Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Citeste mai multe despre Iran refugiat azil politic Justitie imigrari
Sursa: Ziare.com

Articol citit de 4070 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
1 comentariu
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Si cum

Muzica buna nu merge fara drog...aducem un pic si la fratii romani,sa-i mai veselim un pic,ca toti au aeru trist....PS dar inainte de a ajunge in Romania,din Turcia,a trecut prin Bulgaria,de ce nu a cerut azil politic acolo,ca si ei iubesc muzica...

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor