Cum era Justitia in epoca Nastase, la care riscam sa ne intoarcem

Modificarile Legilor Justitiei, facute de Parlament in aceste zile prin proceduri controversate care i-au scos pe nemultumiti in strada, ii duc pe multi cu gandul la epoca Rodicai Stanoiu, ministrul Justitiei din timpul guvernarii Nastase, cand partidul aflat la putere dirija procesele si isi subordona politic magistratii.

Judecatorul Cristi Danilet, fost membru al CSM, puncteaza intr-o postare pe Facebook cateva dintre caracteristicile acelei perioade de dinainte de schimbarea Constitutiei (2003) si de reformarea Justitiei (2004-2005).

Atunci, "recrutarea magistratilor si avansarea lor se facea prin Ministerul Justitiei, condus intotdeauna de un om politic", iar "CSM era un organism de decor, subordonat si condus de ministrul Justitiei", membrii sai fiind selectati doar de catre Senatul Romaniei, reaminteste pe Facebook judecatorul Cristi Danilet.

Numirile si revocarile in functiile de conducere din instante se faceau de catre CSM la propunerea aceluiasi ministru, iar procurorii sefi erau numiti si revocati direct de catre ministru, care era om politic, spune acesta.

"Presedintele instantei repartiza dosarele catre judecatori, stabilea componenta completelor si dadea recomandari pentru promovarea judecatorilor; astfel, acesta controla si cariera, si mersul dosarelor de la instanta", reaminteste judecatorul Cristi Danilet.

Mai mult, nu functiona principiul continuitatii completului de judecata pe parcursul solutionarii unui dosar, astfel incat "la diverse termene de judecata intrau alti judecatori".

"Nu exista o specializare a judecatorilor, astfel ca seful instantei decidea, in functie de preferinte sau de mizele unui dosar, scoaterea unui judecator dintr-o sectie si mutarea lui in alta, oricand", mai subliniaza Cristi Danilet.

In acelasi timp, "prin serviciul de informatii al ministrului, SIPA (Serviciul Independent de Protectie si Anticoruptie), se strangeau informatii despre viata privata a magistratilor care erau folosite pentru sustinerea sau santajarea lor", reaminteste judecatorul.

Mai mult, "procurorul era cel care decidea arestarea preventiva a unei persoane ('intai arestezi, apoi faci probe' era un dicton al acelor vremuri) ", subliniaza acesta, iar procurorul general "era numit de presedintele tarii la recomandarea ministrului, fara nicio implicare a CSM". La acea vreme presedinte era Ion Iliescu, iar ministru al Justitiei Rodica Stanoiu, cei doi fiind colegi de partid (PSD).

De asemenea, presedinte al Curtii Supreme putea fi numit si un jurist care nu era judecator.

"De exemplu, in perioada 2004-2009, presedinte al instantei supreme a fost un jurist ce fusese consilier al presedintelui tarii, care l-a numit in functie si apoi judecator la Curtea Constitutionala; acesta nu fusese nicio zi judecator la vreo instanta judecatoreasca", scrie Cristi Danilet.

Judecatorul se refera la Nicolae Popa, fost consilier al presedintelui Ion Iliescu, care la 12 iulie 2004 a devenit presedinte al ICCJ, cu toate ca nu indeplinea conditia de a fi fost 18 ani magistrat, ceruta de lege la acea data.

Cristi Danilet, fost membru al CSM, face si bilantul acelor ani, spunand ca la sfarsitul lui 2003 rezultatele erau "dezastruoase", si anume: "un singur dosar cu un om politic condamnat pentru coruptie, doar cativa magistrati condamnati pentru coruptie la pedepse cu suspendarea conditionata, lipsa totala de transparenta, increderea populatiei in justitie era la nivelul de 22%".

"Personal, pot spune cu certitudine ca parghiile de control asupra carierei magistratilor si activitatii instantelor si procurorilor faceau ca justitia romana sa nu fie independenta.

Practic, pentru o anumita categorie de persoane si instante justitia nu functiona. Iar justitia inactiva a favorizat coruptia sistemica, astfel ca statul insusi a devenit captiv.

A fost nevoie de o modificare a Constitutiei in 2003 si de aparitia a trei legi pentru justitie in 2004, imbunatatite in 2005, ca toate cele de mai sus sa dispara si sa fie inlocuite cu independenta Justitiei, care sa permita procese drepte si curatirea tarii de corupti. La toate cele trei legi se lucreaza acum, in 2017, pentru a fi modificate", avertizeaza judecatorul Cristi Danilet.

Starea Justitiei inainte de reforma Macovei este foarte bine ilustrata de scandalul Stenogramelor PSD, care a izbucnit in 2004, ajungand si in presa internationala.

In noiembrie 2004, un anonim a trimis presei mai multe stenograme ale unor sedinte din PSD, in care liderii politici discutau despre blocarea unor dosare ale membrilor de partid, deschiderea altora pentru inamicii politici sau numirea unor apropiati in functii importante, Adrian Nastase personal fiind acuzat ulterior ca a transformat Justitia in instrument politic.

"Stiti bine ca eu, de nenumarate ori, in legatura cu Basescu am intrebat chiar si in sedinte mari cand dam verde pentru Basescu" (20 octombrie 2003), spunea ministrul Justitiei, Rodica Stanoiu, referindu-se la dosarul Flota, in timp ce Florin Georgescu, ministru de Finante, ii cerea acesteia: "Sa rezolvati dosarele de la procuratura, doamna ministru" (29 septembrie 2003).

Tot ministrul Justitiei discuta la partid despre dosarele in care erau cercetate ilegalitatile celor din PSD: "Le-am lasat in stand-by ca sa vedem cum le lucram" (20 octombrie 2003), iar Florin Georgescu bloca verificarile la Curtea de Conturi: "Daca se apuca vreun nebun de inspector sa scrie ceva acolo ca nu este bine ghidat, dosarul ala nu va mai ramane la Curte, unde mai dadeam si eu telefoane sa se inchida cum trebuie" (20 octombrie 2003).

Alianta D.A., in opozitie, sublinia atunci ca stenogramele arata cum PSD folosea Justitia impotriva adversarilor politici, dar si a UE, a societatii civile sau a presei pe care nu putea sa o controleze.

Pachetul prin care se modifica Legile Justitiei a fost initiat de mai multi parlamentari PSD si discutat in comisia speciala condusa de Florin Iordache (PSD). Prima dintre legi, cea care vizeaza Statutul magistratilor, a fost adoptata pe articole de plenul Camerei Deputatilor, urmand ca votul final sa se dea marti, 12 decembrie.

Citeste mai multe despre:

• Circ la votul pe prima dintre Legile Justitiei. Votul final s-a amanat din lipsa de cvorum
• Judecator, despre unul dintre articolele adoptate miercuri de deputati: E o prostie evidenta
• Protest la Parlament, timp de 7 ore, fata de modificarile la Legile Justitiei. Deputatii USR au fost aplaudati de manifestanti
• Procurorul general, despre circul din Parlament: Dorinta de a pune sub control Justitia e mai puternica decat ratiunea
• Continua asaltul asupra Justitiei: Amendamente care evapora competenta DNA, depuse in miez de noapte la Comisia Iordache
• Legile Justitiei: DIICOT va trebui sa prezinte anual un raport ministrului Justitiei si CSM
• 9 ambasadori repeta: Este necesar avizul Comisiei de la Venetia pentru modificarea legilor Justitiei
• Procurorul general pregateste parghii legale impotriva amputarii Legilor Justitiei: Vrem sa ne aparam!

Citeste si:

Paznicul Constituției și judecata cu dublă măsură

Citim deseori în presă că partidele de dreapta nu au reușit să aibă o Curte Constituțională care să le fie „favorabilă“. Curtea Constituțională a României este din nou în...

Marcel Boloș, numit ministru al Cercetării. Klaus Iohannis a semnat decretul

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat vineri, 28 ianuarie, decretul privind numirea lui Marcel Boloş în funcţia de ministru al Cercetării, Inovării şi Digitalizării, a informat...