Cum pot deveni legile "big brother" constitutionale. Schimbarea e inevitabila. Cat suntem dispusi sa cedam? Interviu

Autor: Ioana Ene Dogioiu - Senior editor
Miercuri, 11 Februarie 2015, ora 12:51
4528 citiri
Cum pot deveni legile "big brother" constitutionale. Schimbarea e inevitabila. Cat suntem dispusi sa cedam? Interviu

Legislatia in domeniul securitatii cibernetice tot se va schimba in perioada urmatoare, chiar daca vrem, chiar daca nu.

Important este ca orice modificare legislativa intr-un astfel de domeniu sensibil sa nu se faca sub impulsul emotiei momentului, afirma profesorul de drept constitutional Stefan Deaconu, fost consilier prezidential.

Intr-un interviu pentru Ziare.com, prof. Deaconu a indicat principalele garantii pe care legile "big brother" trebuie sa le contina pentru a preintampina abuzurile: organisme civile de control in domeniul accesarii informatiilor si al stocarii datelor si asigurarea controlului jurisdictional asupra oricaror obligatii impuse operatorilor de piata care acceseaza si stocheaza astfel de date personale. In esenta este vorba despre "garantiile necesare pentru ca date si informatii personale, ce tin de viata privata sa nu ajunga sa fie publice sau sa fie utilizate impotriva noastra".

Totodata, profesorul Deaconu atrage atentia si asupra faptului ca "este necesara o mai mare atentie acordata modului tehnic de elaborare si adoptare a legilor".

Problema nu este inca rezolvata pentru ca noi cetatenii nu ne-am decis deocamdata cat de mult suntem dispusi sa cedam din drepturile noastre in schimbul asigurarii securitatii vietii, a aratat profesorul Stefan Deaconu.

Un prim aspect pe care vi-l propun in chestiunea legilor "big brother" tine de oportunitate. Sunt ele necesare? Sistemul de securitate are nevoie de instrumente legale mai drastice sau cele actuale ar fi suficiente daca ar fi bine folosite?

Cred ca fiecare dintre noi ne dorim sa fim protejati de catre stat pentru ca dreptul la viata este un drept fundamental al nostru. De altfel, insusi "contractul social", pe care noi juristii il consideram ca fiind la baza existentei statului, porneste de la ideea ca oamenii cedeaza la nastere statului o parte dintre drepturile lor naturale in schimbul protectiei pe care acesta ne-o ofera. Asadar, nu exista drepturi absolute.

In ceea ce priveste adoptarea de urgenta a unor noi reguli juridice privind sistemul de securitate, imi este greu sa ma pronunt pentru ca nu am informatii cu privire la cat de mult au crescut amenintarile la adresa securitatii.

Institutiile abilitate si Parlamentul sunt cele care trebuie sa ne informeze cu privire la riscurile care ne asteapta in perioada urmatoare si cat de oportune sunt modificarile legislative privind securitatea cibernetica.

Cred insa ca nicio modificare legislativa facuta in procedura de urgenta si fara o dezbatere publica serioasa nu este de dorit. Stiu ca la nivelul UE se dezbate in vederea adoptarii Directiva NIS (Network and Information Security) care va trebui transpusa si in Romania.

Asa ca oricum, chiar daca vrem, chiar daca nu, legislatia in domeniul securitatii cibernetice tot se va schimba in perioada urmatoare.

Legile "big brother" presupun o serie de restrangeri ale unor drepturi civile. Putem discuta despre un moment de "conflict" intre drepturi fundamentale, dreptul la viata vs dreptul la viata privata?

Nu as pune aceasta problema in termeni de "conflict". Cred mai degraba ca, datorita tehnicilor moderne de comunicare, spatiul nostru privat este invadat de spatiul public. Uneori, acest lucru se petrece chiar datorita noua care, de buna voie, furnizam, public, prin retelele de socializare, informatii in spatiul public.

Asa se face ca un oarecare "conflict" despre care amintiti si dumneavoastra exista in momentul de fata si intre dreptul la libera exprimare si dreptul la viata privata sau dreptul la informatie si dreptul la viata intima.

In ce conditii pot fi operate constitutional asemenea restrangeri?

Daca modificarile legislative ce vor interveni vor fi considerate restrangeri, atunci, conform Constitutiei, orice restrangere a exercitiului unor drepturi sau libertati trebuie sa fie pe o perioada determinata.

Daca, din contra, modificarile legislative vor avea in vedere o mai buna protejare a vietii si o sporire a masurilor de prevenire a oricaror atacuri la adresa vietii si sigurantei noastre, atunci nu se pune problema unei restrangeri de drepturi.

Important este ca orice modificare legislativa intr-un astfel de domeniu sensibil sa nu se faca sub impulsul emotiei momentului, asa cum s-a intamplat in SUA cu adoptarea asa numitului USA PATRIOT Act (Uniting and Strengthening America by Providing Appropriate Tools Required to Intercept and Obstruct Terrorism Act) in anul 2001, dupa atentatul de la 11 septembrie.

Este posibila o intarire a instrumentelor serviciilor secrete fara o asemenea ingradire?

Eu nu as discuta in termeni de ingradire a unor drepturi pentru garantarea altor drepturi, ci as pune in dezbatere asigurarea unui just echilibru intre nevoia de securitate a vietii si libertatea mijloacelor de comunicare. Va spuneam ca niciun drept nu este absolut. Exista limite naturale si exista limite legale ale oricarui drept.

Ceea ce trebuie sa ofere legea, in cazul nostru concret, atunci cand instituie anumite limite drepturilor noastre sunt garantiile necesare pentru ca date si informatii personale, ce tin de viata privata, sa nu ajunga sa fie publice sau sa fie utilizate impotriva noastra.

Sunt constient ca evolutia tehnicii a condus implicit si la diversificarea modalitatilor de actiune a celor care atenteaza impotriva vietii noastre, iar autoritatile statului sunt nevoite sa actioneze cu aceleasi mijloace, dar acest lucru nu inseamna ca noi, cetatenii, trebuie sa renuntam la anumite drepturi pentru garantarea altor drepturi.

Ce garantii ar trebui sa includa legile "big brother" pentru a minimaliza riscul de abuz reclamat de o parte a societatii civile?

In momentul de fata, cele mai la indemana exemple de garantii imi vin cele mentionate in Preambulul Directivei NIS si anume: a) organisme civile de control in domeniul accesarii informatiilor si al stocarii datelor, organisme care sa functioneze integral pe baza controlului democratic si b) asigurarea controlului jurisdictional asupra oricaror obligatii impuse operatorilor de piata care acceseaza si stocheaza astfel de date personale.

Asa cum au fost ele elaborate si respinse de CCR, cele trei legi aveau probleme constitutionale de fond, de conceptie, capacane pentru democratie si statul de drept, sau erau, dupa cum au reclamat o parte dintre comentatori, doar foarte prost scrise?

Citind motivarea Curtii Constitutionale din Decizia nr. 17/2015 am observat ca, pe langa problemele de constitutionalitate intrinseca, Curtea a facut o serie de observatii cu privire la lipsa claritatii si previzibilitatii textului de lege, dar si cu privire la nerespectarea nomelor de tehnica legislativa.

Asadar, nu cred ca se pune problema unor "capcane" in lege, ci pur si simplu este necesara o mai mare atentie acordata modului tehnic de elaborare si adoptare a legilor. De altfel, nu este prima oara cand Curtea Constitutionala atrage atentia Parlamentului asupra modului defectuos de elaborare a legilor, acestora lipsindu-le claritatea si predictibilitatea.

Polemica legata de aceste legi nu este doar romaneasca. Cum au rezolvat alte tari europene problema restrangerii unor drepturi civile?

Asa este. Aceasta problema legata de adoptarea unor legi menite sa sporeasca controlul in domeniul comunicatiilor electronice este o problema comuna multor state. Dupa atacurile teroriste din SUA, Congresul american a adoptat asa numitul USA PATRIOT Act, despre care aminteam mai devreme si care a si fost partial declarat neconstitutional.

La nivelul UE, dupa atentatele de la Madrid si Londra, s-a adoptat Directiva 24/2006 privind pastrarea datelor, declarata in anul 2014 nevalida de catre Curtea de Justitie a UE, iar in momentul de fata, dupa atentatul de la Paris din ianuarie 2015, multe state discuta problema introducerii unui control mai riguros asupra informatiilor electronice care circula.

Asadar, problema nu este inca rezolvata pentru ca noi, cetatenii, nu ne-am decis deocamdata cat de mult suntem dispusi sa cedam din drepturile noastre in schimbul asigurarii securitatii vietii.

Considerati ca in acest moment se impun modificari legislative in privinta controlului parlamentar asupra serviciilor secrete din Romania pentru ca ele sa nu acumuleze prea multa putere?

V-am spus ca nu sunt adeptul unor schimbari legislative sub impulsul emotiei momentului si, de aceea, consider ca orice modificare legislativa are nevoie de o fundamentare solida inainte de a se lua o decizie.

Citeste si:
Noul „front” pe care luptă Vladimir Putin. Avertismentul liderului de la Kremlin
Noul „front” pe care luptă Vladimir Putin. Avertismentul liderului de la Kremlin
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat vineri, 20 mai, că numărul atacurilor cibernetice asupra Rusiei organizate de către ”structuri de stat” străine a crescut. Acesta a...
Cum a deturnat Băsescu un primar PSD care bătuse palma cu Tăriceanu: „M-a chemat la Neptun și am dormit în patul Elenei Ceaușescu”
Cum a deturnat Băsescu un primar PSD care bătuse palma cu Tăriceanu: „M-a chemat la Neptun și am dormit în patul Elenei Ceaușescu”
Scriitorul Mircea Dinescu a povestit, în emisiunea Insider politic, difuzată de Prima TV, că a intermediat transferul fostului primar al Craiovei, Antonie Solomon, de la PSD la PNL. Însă...