Decizia Curtii de Justitie a UE pe intelesul tuturor. Care sunt efectele imediate ale deciziei istorice a instantei europene

Miercuri, 19 Mai 2021, ora 07:29
8397 citiri
Decizia Curtii de Justitie a UE pe intelesul tuturor. Care sunt efectele imediate ale deciziei istorice a instantei europene
Dupa aderarea la UE, Romania trebuie sa aplice norme juridice emise de Uniune, sustine Danilet FOTO CJUE

Judecatorul Cristian Danilet a explicat, pe blogul personal, care ar putea fi efectele deciziei CJUE. In 15 puncte, Danilet arata care ar putea fi efectele deciziei pe care o considera una istorica.

1. Ce efecte juridice are aderarea la UE? Potrivit art. 11 din Constitutie, odata ce Romania a semnat un tratat ea trebuie sa il respecte. Art. 148 alin. (2) precizeaza ca, urmare a aderarii, reglementarile obligatorii ale UE au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne.

2. Ce este CJUE? Dupa aderarea la UE, Romania trebuie sa aplice norme juridice emise de Uniune. Interpretarea oficiala a actelor juridice adoptate de organismele UE este asigurata de Curtea de Justitie a Uniunii Europene, cu sediul la Luxembourg. Instantele nationale pot aplica direct dreptul european, dar acolo unde au dubii pot trimite intrebari preliminare pentru a solicita interpretarea normelor europene, in temeiul art. 267 TFUE.

3. Cum a ajuns la CJUE cazul de fata? In contextul modificarilor la legile justitiei din anul 2018, sase instante din Romania, sesizate cu diverse proceduri privind Inspectia Judiciara, Sectia de Investigare a Infractiunilor din Justitie si raspunderea personala a magistratilor pentru erori judiciare au constatat posibile contradictii intre legislatia interna si dreptul UE. Ca urmare, au oprit judecata si au solicitat lamuriri de la CJUE. Asa s-a format cauza C-83/19 in care s-a pronuntat hotararea pe data de 18 mai 2021.

4. Ce a avut de stabilit CJUE? Instantele de trimitere au intrebat CJUE daca legislatia romana care reglementeaza cele trei aspecte mentionate este conforma cu dreptul UE, avand in vedere ca in timpul procesului de legiferare aceste aspecte au fost criticate chiar in cadrul rapoartelor MCV.

5. Ce rol are MCV? Dupa aderare, Romania trebuie sa respecte dreptul UE. Curtea de la Luxembourg a stabilit (para. 110) ca dreptul UE contine nu doar dispozitii de drept primar (TUE, TFUE, CDFUE) - astfel, "statul de drept" este consacrat in art. 2 din TUE, iar "principiul independentei justitiei" apare in art. 19 alin. (1) din TUE - ci si de drept derivat, cum este Decizia CE nr. 2006/928 prin care s-a instituit MCV cu privire la Romania si Bulgaria.

CJUE a aratat ca Decizia 2006/928, chiar daca este anterioara aderarii, a fost adoptata in baza Actului de aderare al Romaniei la UE, care la randul sau face parte din Tratatul de aderare (para. 153, 154). Aceasta decizie a instituit Mecanismul de Cooperare si Verificare si a stabilit cele 4 obiective de indeplinit de Romania in perioada post aderare pentru a se asigura respectarea valorii statului de drept si a se remedia deficientele constate anterior aderarii (para. 158, 161, 171).

6. MCV este obligatoriu? Decizia 2006/98 care instituie MCV este obligatorie pana cand va fi abrogata (para. 163). Cele patru obiective de referinta care privesc reforma justitiei si lupta impotriva coruptiei sunt obligatorii (para. 172).

7. Rapoartele emise in cadrul MCV sunt obligatorii? Modul in care Romania isi realizeaza cele patru obiective de referinta din Decizia 2006/98 este analizat in rapoartele anuale intocmite de Comisia Europeana. Romania trebuie sa se conformeze Deciziei, ca urmare e obligata sa tina seama de cerintele si recomandarile formulate in rapoartele Comisiei (para. 177). Precizarea a fost necesara pentru ca prin deciziile nr. 33/2018 (para 125 si urmat) si nr. 547/2020 (para. 51 si urmat) CCR a decis ca recomandarile MCV nu sunt obligatorii.

8. Se poate deroga de la MCV? Curtea a stabilit ca niciun stat nu isi poate modifica legislatia astfel incat sa regreseze in privinta statului de drept; de exemplu, nu pot fi modificate legile justitiei prin norme care afecteaza independenta judecatorilor (para. 162).

9. Ce s-a constatat cu privire la seful Inspectiei Judiciare? In Romania, prin OG nr. 77/2018, Guvernul a stabilit ca sef al Inspectiei Judiciare sa ramana o perioada de timp o persoana care isi incetase mandatul stabilit de CSM. In aceasta privinta, CJUE a constatat ca cetatenii europeni au drepturi care trebuie protejate de instante (para. 190, 191); judecatorii trebuie sa fie independenti fata de puterile legislativa si executiva (para. 195), iar normele care consacra acest lucru trebuie sa elimine indoielile justitiabililor in privinta posibilitatii ca judecatorii sa fie influentati (para 197). Astfel de indoieli nu pot exista nici in privinta organismului care asigura anchetarea disciplinara a magistratilor (para. 199), dar suspiciunile exista in cazul de fata, caci seful Inspectiei a fost numit politic in afara procedurii obisnuite (para. 205, 207).

10. Ce s-a constatat cu privire la SIIJ? Prin modificarile din anul 2018 s-a infiintat Sectia speciala. CJUE a decis ca:

astfel de structura de parchet poate fi infiintata numai daca sunt justificari obiective si verificabile legate de buna administrare a justitiei (para. 213) - or, expunerea de motive care insoteste proiectul de lege prin care s-a infiintat SIIJ nu contine vreun argument (para. 215);

existenta SIIJ este susceptibila de a aduce atingere increderii pe care justitia ar trebui sa o inspire justitiabililor (para. 216);

se permite formularea abuziva a unor plangeri impotriva magistratilor mai ales in cauze complexe si de coruptie, pentru a transfera dosarul de la parchet la SIIJ (para. 218);

in Raportul MCV din anul 2019 s-a constatat ca institutia actioneaza ca un instrument de presiune politica si ca a intervenit pentru a schimba cursul unor anchete penale, inclusiv de mare coruptie (para. 219);

are un numar redus de procurori care nu sunt specializati (para. 222).

11. Ce s-a constatat cu privire la raspundea magistratilor? Legea din anul 2018 incearca sa faca functionala raspunderea materiala a magistratilor, stabilind ca dupa ce statul acopera prejudiciul generat de eroarea judiciara, Ministerul Finantelor se indrepta catre magistrat, in baza unui raport consultativ al Inspectiei Judiciare.

CJUE a aratat ca "eroarea judiciara" poate fi definita la modul abstract si general (para. 228) si ca raspunderea personala a judecatorilor pentru prejudiciile rezultate dintr-o eroare judiciara contribuie la responsabilizarea si eficientizarea sistemului judiciar (para. 229). Insa, pentru a elimina riscul de a afecta independenta judecatorilor, raspunderea lor personala trebuie limitata la cazuri exceptionale: existenta unei hotarari judecatoresti ce contine o eroare judiciare nu este suficienta, ci trebuie definite in mod clar si precis comportamentul care poate antrena raspunderea (para. 234), iar organul care verifica conditiile de raspundere sa fie ele insusi impartial (para. 236). Or, in Romania, judecatorul nu isi poate face apararea in procesul dintre justitiabil si Stat, iar apoi este actionat in judecata de Ministerul Finantelor pe baza propriei evaluari (para. 240).

12. Ce se intampla cand legea nationala contravine dreptului UE? CJUE reaminteste ca dreptul UE are suprematie in fata dreptului national si ca nicio institutie, fie ea si Curte Constitutionala, nu poate trece peste aceasta (para. 245).

13. Ce aduce nou hotararea CJUE? Pana acum era clar ca judecatorul national poate aplica dreptul UE in mod direct. Aceasta decizie devine insa una istorica printr-o noua putere data judecatorului national: chiar daca o lege este validata de Curtea Constitutionala, daca ea este contrara dreptului UE, judecatorul trebuie sa ignore decizia Curtii Constitutionale, avand obligatia de a aplica direct textul european (para. 247).

14. Care sunt electele hotararii CJUE? Dupa comunicarea solutiei CJUE catre instantele care au solicitat lamuriri, dosarele din Romania isi vor relua cursul. Judecatorul national va da propria solutie in fiecare caz, fiind obligat sa tina seama de interpretarea oficiala data de CJUE. In toate dosarele instrumentate de Inspectia Judiciara si de SIIJ aflate pe rol va trebui sa se aplice interpretarile date de CJUE, astfel ca e posibil ca unele acte sa fie anulate, altele refacute. De asemenea, e posibil ca unele dosare disciplinare sau penale sa se redeschida.

15. Ce se va intampla cu SIIJ? Curtea a stabilit ca Romania trebuie sa respecte recomandarile CE si ca nu poate mentine masurile care o impiedica sa realizeze obiectivele din Decizia 2006/98 (para. 177).

O astfel de cerinta apare in Raportul MCV din anul 2018 cand s-a constatat "Printre principalele dispozitii problematice se numara, in special: crearea unei sectiuni speciale de urmarire penala pentru anchetarea infractiunilor comise de magistrati, noile dispozitii privind raspunderea materiala a magistratilor pentru deciziile luate (...)" si s-a recomandat: "Revizuirea legilor justitiei, tinand seama pe deplin de recomandarile formulate in cadrul MCV, precum si de recomandarile Comisiei de la Venetia si ale GRECO". Analizand ce au stabilit aceste doua organisme, se constata:

Comisia de la Venetia, prin Avizul CDL-AD (2018) 017-e (pct. 90) a solicitat ca structura de anchetare a magistratilor sa intruneasca acceptul magistratilor. Or, potrivit datelor oficiale, 85% dintre procurori si 72% dintre judecatori s-au opus categoric existentei SIIJ;

GREGO, prin AdHocRep (2018) 2 (pct. 35) "recomanda sa fie abandonata crearea noii sectii speciale pentru investigarea infractiunilor din justitie". Si prin AdHocRep (2019) 1 (pct. 30) "insista ca Sectia de urmarire penala pentru investigarea infractiunilor din justitie sa fie desfiintata."

Ca urmare, SIIJ se va desfiinta de catre Parlament, iar acest lucru trebuie sa se intample chiar azi, caci orice acte indeplinit de ieri incolo ea este posibil nul.

Mai mult de jumătate dintre români votează la europarlamentare cu candidatul preferat la primărie. Ce procente ar putea obține partidele SONDAJ
Mai mult de jumătate dintre români votează la europarlamentare cu candidatul preferat la primărie. Ce procente ar putea obține partidele SONDAJ
PSD este creditat cu 28,4% din intenţiile de vot la alegerile pentru consiliile locale, PNL cu 26,7%, AUR cu 14,4%, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro, în luna aprilie,...
Respect, d-le Cîrstoiu: "un medic nu abandonează niciodată"! Câți antreprenori gândesc la fel?
Respect, d-le Cîrstoiu: "un medic nu abandonează niciodată"! Câți antreprenori gândesc la fel?
Nu l-am cunoscut niciodata pe medicul Cirstoiu, nu am avut nicio legatura ce el. In schimb, ca si voi, am avut ocazia sa-l vad la lucru pe scena politica damboviteana. Dupa parerea mea, responsabil...
#CJUE, #Sectia Speciala, #MCV, #Justitie , #justitie