Domnule ministru Toader, iaca pragul!

Mai tineti minte cat urma sa fie pragul prejudiciului sub care abuzul in serviciu sa nu mai fie fapta penala potrivit OUG 13? 200 de mii de lei. Adica aproximativ 44 de mii de euro.

Dupa decizia CCR care a reinviat pragul si sperantele penalilor, miza a crescut. Fostul ministru Iordache a prins din nou glas si a propus 400 de mii de lei, adica spre 100 de mii de euro.

Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, judecator constitutional la vremea cand CCR a considerat ca abuzul in serviciu e constitutional fara prag, a evitat sa avanseze deocamdata vreun nivel pentru prag, a facut mai multe runde de consultari, cu societatea civila si cu profesionistii dreptului, a vorbit despre un nivel rezonabil. Vag, cat timp pentru unii rezonabil este 400 de mii de lei, pentru altii este un leu.

Iata insa ca pentru prima data avem un autentic reper cuprins in Directiva 1371/2017 a Parlamentului european si a Consiliului adoptata in luna iulie.

Porivit art 7 din Directiva, obligatorie pentru toate tarile UE, atunci cand o fapta de fraudare a banilor europeni "implica un prejudiciu mai mic de 10.000 EUR sau un avantaj mai mic de 10.000 EUR, statele membre pot sa prevada sanctiuni de alta natura decat penala."

Daca prejudiciul este mai mare de 100 de mii de euro, el este considerat semnificativ, deci o forma agravata, si fapta nu poate fi pedepsita cu mai putin de 4 ani de puscarie.

Deci din start vedem ca lipsa unei sanctiuni penale sub 10 mii de euro este lasata la latitudinea statelor UE, nu e obligatorie. In schimb, circumstanta agravanta a prejudiciului peste 100 de mii de euro este obligatoriu de aplicat.

Apoi, ce inseamna pragul de 10 mii de euro? Salariul minim mediu in UE este 1.000 de euro. Salariul mediu in jur de 2.500 de euro. Deci aproximativ 10 salarii minime sau 4 salarii medii. In Romania salariul minim brut este 1.450 de lei, deci 10 salarii minime brute ar fi 14.500 de lei, adica vreo 3.000 de euro. Salariul mediu brut este 3.131 de lei, deci 4 salarii ar insemna aproape 3.000 de euro.

Daca la noi pragul tot a devenit obligatoriu, macar avem un reper, dar nu in termeni neaparat nominali, ci ca valoare de raportare.

Parlamentul european considera, dupa cum e si firesc, ca nivelul de indulgenta tine de politica penala a fiecarei tari care este dictat de circumstantele concrete.

Intr-o tara cu coruptie mica sigur ca iti permiti o relaxare mai mare decat intr-una ca Romania, unde vorbim despre un fenomen endemic in raport cu care toleranta trebuie sa fie daca nu zero, pentru ca zero nu mai vrea CCR, atunci macar foarte scazuta.

Dar si sa luam valoarea nominala din directiva, ea este cu mult sub ceea ce prevede OUG 13 si cu mult sub ceea ce are nevoie Liviu Dragnea cu un prejudiciu de vreo 25 de mii de euro in dosarul "Bombonica".

Acum sa-l vad pe dl Tudorel Toader, altfel un mare scamator al cuvintelor. Ce va face cu reperul oferit de UE?

Daca ministrul Justitiei este de buna credinta, a primit argumentul perfect pentru a fixa si a sustine apoi pragul la cel mult 10 mii de euro. Directiva este, cum spuneam, obligatorie si stabilirea unui prag sub nivelul prevazut de ea este batatoare la ochi.

Dar daca pragul va fi de maximum 10 mii de euro, dl Dragnea se duce intins spre puscarie. Ceea ce cred ca pentru liderul PSD nu reprezinta o optiune.

Directiva 1371 aduce un moment al adevarului. Pe de-o parte, arata din nou ca pragul nu era obligatoriu, ci optional potrivit standardelor europene. Deci a fost numai si numai vointa CCR sa dea o mana de ajutor unor penali.

Pe de alta parte, arata clar care ar trebui sa fie valoarea lui maxima si oricine va forta un prag mai mare va pierde defintiv argumentul bunei credinte.

Dilema în care se găsește USR: Elena Lasconi sau Nicușor Dan? Niciunul dintre ei nu poate ajunge în turul doi, atâta timp cât celălalt candidează

Nici nu a început campania electorală, iar în USR au apărut deja primele semne de întrebare cu privire la candidaturile pentru alegerile prezidențiale. Se pune problema dacă este eficient...

Comportamentul premierului Ciolacu pe TikTok, „studiu de caz” pentru un psiholog și un specialist în comunicare: „E rețeaua socială cea mai potrivită pentru ADN-ul nostru cultural”

După ce Călin Georgescu a reușit să câștige primul tur al alegerilor prezidențiale în baza expunerii în social media, mai ales pe TikTok, din ce în ce mai mulți politicieni din țara...