Amputarea Codurilor Penale: Scapa acuzatii de la Colectiv, retele organizate si infractori extrem de periculosi Interviu

Unele dintre propunerile de modificare a Codurilor Penale pot avea ca efect scaparea unor infractori extrem de periculosi. Sunt modificari care pot duce la amanarea, ingreunarea si uneori imposibilitatea efectuarii urmaririi penale. Magistratii le vor respecta, dar rezultatele muncii noastre vor fi mult diminuate si cei care vor suferi vor fi cetatenii de buna credinta, societatea, partile vatamate, avertizeaza presedintele Asociatiei Procurorilor, Bogdan Gabor.

Cum vrea sa schimbe PSD Codul Penal: Dispare neglijenta in serviciu, traficul de influenta e redefinit, se reduc termenele pentru liberarea conditionata

Intr-un interviu acordat Ziare.com, procurorul Bogdan Gabor a aratat ca printre beneficiarii noilor prevederi ar putea fi inclusiv unii dintre cei acuzati pentru dezastrul de la Colectiv, dar si din reteaua "Academia Infractorilor", celebra pentru furturile comise in toata Europa.

Procesele vor dura mai mult, unele probe vor fi pierdute, talhari, criminali sau violatori ar putea pleca de sub nasul politistilor, iar copii sau persoane abuzate ar ajunge la cheremul agresorilor.

Modificarile propuse pentru Codul Penal vor ridica probleme in practica?

Sunt aduse unele modificari punctuale care nu au facut obiectul unor sesizari la CCR sau al unei cauze la CEDO, ci au fost introduse din ratiuni pe care nu le cunosc si tocmai ele sunt problematice. Unele aspecte nu sunt de natura sa ajute la infaptuirea justitiei penale.

Care ar fi cele mai grave?

Se adauga art 187 indice 1 in care este definit conceptul de informatii nedestinate publicitatii. Aceste informatii constituie obiectul unor infractiuni prevazute in Codul Penal si Legea 78/2000 privind combaterea infractiunilor de coruptie.

Potrivit noii definitii, informatiile nedestinate publicitatii sunt doar cele clasificate si care urmeaza regimul informatiilor clasificate, ceea ce restrange foarte mult aria de aplicare a infractiunilor la care ma refeream. Domeniul de aplicare este mai ales cel al achizitiilor publice.

Despre ce informatii privind achizitiile publice e vorba?

Tot felul de informatii neclasificate, dar confidentiale, cum ar fi caietele de sarcini pentru licitatii, alte informatii pentru procedura incredintarii directe. Ele nu pot si nu trebuie clasificate, dar trebuie sa fie secrete cel putin pana la deschiderea plicurilor.

Persoanele care au fost trimise in judecata pentru divulgarea informatiilor din caietele de sarcini sau au sprijinit prin aceasta modalitate castigarea unor achizitii publice vor beneficia de clasarea dosarului sau de achitare, cele condamnate pot fi puse in libertate.

Deci o dezincriminare?

Practic o dezincriminare partiala, pentru ca sunt foarte putine situatiile in care sunt folosite informatii clasificate in cazul achizitiilor publice.

Un alt aspect punctual pe care nu l-am regasit in nicio decizie CCR este reglementarea de la traficul de influenta. Textul actual este completat cu sintagma ca promisiunea facuta de traficantul de influenta cumparatorului de influenta trebuie sa fie urmata de o interventie la functionar.

Se comit infractiuni de trafic de influenta fara ca traficantul sa apeleze la functionar?

Sunt numeroase asemenea cazuri. Sunt retele infractionale specializate pe trafic de influenta, pe la serviciile publice, de eliberare de permise, pasapoarte etc, in care comit asemenea fapte asigurandu-i pe cumparatorii de influenta ca ii vor ajuta. Nu fac nimic mai departe, dar le iau banii oamenilor. Ei ar urma sa nu mai raspunda pentru trafic de influenta.

Care e valoarea protejata prin aceasta infractiune?

Legiuitorul incearca sa protejeze increderea in institutia publica si in functionarul public. Cand este traficata influenta, chiar fara a exista o interventie reala la functionar, este afectata increderea cetateanului, a societatii in functionarea statului, adica exact valoarea sociala protejata de lege.

Mai mult decat atat, statul roman a elaborat a doua strategie anticoruptie, 2016-2020, in care erau prevazute sisteme complementare pentru a combate fenomenul canceros al coruptiei din societate. Ce facem? Dezincriminam un anumit tip de infractiuni?

Forma aceasta a traficului de influenta a fost introdusa prin noul Cod Penal, in 2014?

Nu. Este o reglementare valabila din perioada interbelica, din Codul lui Carol.

A treia problema este neglijenta in serviciu, nu inteleg ratiunea pentru care articolul care reglementeaza aceasta infractiune va fi abrogat. Poate putea fi precizat mai bine, dar nu abrogat.

Aceasta infractiune exista pentru a constientiza functionarul sa-si faca treaba bine. O neglijenta grava poate conduce si la dezastre. Va amintesc cazul Colectiv, in care au existat persoane care nu si-au indeplinit sau au indeplinit in mod formal obligatiile profesionale si din aceasta cauza s-a produs un dezastru. Ele au fost trimise in judecata pentru aceasta neglijenta.

Deci cei acuzati de neglijenta in serviciu pentru dezastrul Colectiv vor scapa?

Vor fi achitati daca articolul va fi abrogat.

Discutam si despre culpele medicale care se incadreaza la neglijenta in serviciu. In momentul in care infractiunea va disparea, culpa medicala va ramane doar in civil.

Apare si o modificare in privinta definirii termenului de "grup infractional organizat", in sensul in care este explicat cand nu exista un asemenea grup. Poate ca termenul trebuie sa primeasca o definitie mai concreta, dar modificarea asa cum a fost propusa nu mi se pare de bun augur.

Modificarea marturiei mincinoase? Daca cel in cauza pretinde ca a uitat nu mai e infractiune.

Un alt text de lege pentru care nu inteleg ratiunea modificarii avand in vedere ca in privinta lui CCR nici macar nu a fost sesizata.

Aceste modificari ale Codului Penal vor reprezenta lege penala mai favorabila?

Da. Daca vor intra in vigoare si 24 de ore, va fi suficient pentru a se pronunta achitari, incetari ale procesului penal. Modificarile Codului de Procedura Penala sunt aplicabile imediat, in faza in care se afla procesul.

Care ar fi problemele din Codul de Procedura Penala?

Sunt modificari care pot duce la amanarea, ingreunarea si uneori imposibilitatea efectuarii urmaririi penale astfel incat ea sa aiba drept scop aflarea adevarului si protejarea intereselor generale ale societatii.

Este folosit drept argument faptul ca ar fi existat situatii in care nu a fost respectat dreptul la aparare, dar pentru ele sunt prevazute sanctiuni procedurale suficiente care pot sa conduca la evitarea acestor situatii.

Concret, care sunt cele mai grave asemenea modificari?

In art 10, de exemplu, se arata ca "organele de urmarire penala si instantele de judecata sunt obligate sa asigure subiectilor procesuali principali si avocatului timpul necesar pregatirii apararii, care nu poate fi mai mic de 3 zile, cu exceptia luarii sau judecarii masurilor preventive, cand termenul nu poate fi mai mic de 6 ore".

As fi inteles termenul de 6 ore daca retinerea dura 2 sau 3 zile ca in alte tari, nu doar 24 de ore, timp in care trebuie sa indeplinesti o serie de acte de urmarire penala obligatorie, inclusiv audierea.

Ii aduci la cunostinta invinuirea, avocatul cere cele minumum 6 ore, cat nu faci nimic. Apoi ajungi la judecator care trebuie sa ii dea inca 6 ore. S-au dus asa 12 din cele 24 de ore. Ajungi sa fii obligat sa pui in libertate inculpatul pe care nici nu il poti supraveghea.

Si vreau sa subliniez ca nu este vorba doar despre infractiuni ale gulerelor albe, ci si despre fapte foarte grave, de la talharii, la retele organizate. Daca un asemenea suspect e liber sa plece, nici macar nu il poti supraveghea. Discutam de infractori extrem de periculosi.

Acesta e semnalul de alarma tras de noi ca asociatie profesionala. Judecatorii si procurorii vor proceda cum va scrie in lege, dar rezultatele muncii noastre vor fi mult diminuate, iar cei care vor suferi vor fi cetatenii de buna credinta, societatea, partile vatamate.

Tot pentru a tergiversa cat se poate cercetarea unei cauze in faza de urmarire penala apare o situatie in cazul abtinerii si recuzarii procurorului. Asupra cererii acum se pronunta procurorul ierarhic superior prin ordonanta, dupa care urmarirea isi continua cursul. Potrivit modificarilor, impotriva ordonantei se poate face plangere la judecatorul de drepturi si libertati.

Asta presupune trimiterea dosarului, fixarea termenului, citarea partilor si o audiere. Adica se poate amana sine die. Daca ai o cauza complexa cu 10 inculpati, fiecare avocat iti va face o cerere de recuzare, iar cererile vor fi judecate pe rand. Vor trece luni de zile doar pentru a trece de etapa recuzarilor succesive.

Cei care am prins o anumita perioada in magistratura stim ca a existat o practica in randul inculpatilor de a tergiversa cauzele prin nesfasite cereri de recuzare pana la prescriptie, ceea ce a impus o interventie legislativa de eliminare a acestei practici. O reintroducem acum in faza de urmarire penala? Nu stiu care e ratiunea cat timp acest text nu a fost amendat de CCR.

Asta in conditiile in care si termenele de prescriptie au fost substantial reduse pentru anumite infractiuni. Aceasta reducere de prescriptie va functiona ca lege penala mai favorabila?

Da.

O alta modificare va fi ca la audierea oricarei persoane organul judiciar e obligat sa il instiinteze pe aparatorul inculpatului despre datele personale ale persoanei audiate, martor, persoana vatamata sau co-inculpat, cu cel putin 24 de ore inainte de efectuarea audierii.

Ce faci cand audiezi parti vatamate minore sau care au fost supuse abuzurilor, martori care se simt amenintati? Pun la dispozitia avcatului inculpatului datele de identificare ale acestora. Imi garanteaza mie cineva siguranta acelei persoane? Nu mai am posibilitatea sa protejez persoana respectiva si, repet, vorbim de infractiuni grave.

Tot in ceea ce priveste situatiile extrem de grave, ne referim la diminuarea valorii probante a unor probe, ceea ce nu s-a mai intamplat niciodata si niciunde in Europa.

Ce probe?

Articolul 103 spune ca hotararea de condamnare, de renuntare la aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicarii pedepsei nu se poate intemeia in masura determinanta pe declaratiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejati. De asemenea, aceasta nu se poate intemeia pe declaratiile inculpatilor din acea cauza, ale martorilor care beneficiaza de exonerare de raspundere pentru faptele denuntate sau pe declaratiile celor care beneficiaza de dispozitii legale de favoare pentru declaratiile date in fata organelor judiciare.

Si ce ramane?

Exact, ce mai ramane? Pentru ce mai facem livrari supravegheate in cazul traficului de droguri? De ce sa mai cheltuim bani cu investigatori acoperiti? In traficul cu migranti daca nu poti folosi investigatori sub acoperire trebuie sa dispui achitare.

Fac aici trimitere, de exemplu, la condamnatii din "Academia infractorilor". Vor face cereri de revizuire care in lumina acestui text pot deveni admisibile?

Academia infractorilor?

A fost o grupare infractionala de la Neamt care asa se intitula. Era chiar o academie de hoti, talhari, trafic de persoane. Trebuia sa dai examen ca sa intri in academie, daca reuseai urmai un cod de reguli fixat de rector.

Caz care nu a putut fi rezolvat decat cu investigatori sub acoperire care au trecut examenul?

Evident. Numai asa. Despre asemenea cazuri vorbesc. Aceasta propunere nu numai ca apare ca element de noutate legislativa in materia valorii probante a mijloacelor de proba, dar poate fi extrem de nociva in privinta posibilitatii statului de a destructura retele de infractionalitate foarte grava. Si nu exagerez deloc.

Exista si situatia reglementarii perchezitiilor. Probele descoperite care nu au legatura cu mandatul de perchezitie nu pot fi folosite asa cum era in varianta din iarna?

In noua propunere apare o nuantare. Daca gasesti o serie de bunuri sau alte informatii in cazul perchezitiilor informatice, poti sa ceri un nou mandat. Dar pana te duci dupa noul mandat ce faci?

Sigur ca acest tip de reglementare pentru efectuarea perchezitiilor va ingreuna mult desfasurarea acestora, va conduce la pierderea de probe importante si pe cale de consecinta la netragerea la raspundere a persoanelor care se pot face vinovate de fapte grave.

Sa zicem ca in cadrul unei perchezitii informatice pentru evaziune se descopera pe un hard disc probele unui omor. Ce se intampla?

Ar trebui cerut un nou mandat pentru ceva. Fara el, nu pot folosi proba. Ceea ce inseamna pierdere de timp, mai ales daca am descoperit ca se pregateste comiterea infractiunii. Nu pot interveni imediat, trebuie sa fac un nou dosar, sa cer o noua perchezitie a unui aparat pe care deja l-am perchezitionat. Sa fac o noua perchezitie a aceleiasi perchezitii, timp in care persoanele care pot fi in executarea infractiunii isi vad de treaba.

Sau poate ca proba, initial, nu-mi spune nimic, dar pe parcurs pot afla ceva. Pe noua dispozitie e din ce in ce mai greu.

Este redus la 6 luni termenul in care denuntarea unei fapte este o cauza de impunitate. Se justifica?

Daca termenul era rezonabil, cativa ani, as mai fi inteles. Dar nu 6 luni. Putem fi in situatia in care in acele 6 luni denuntatorul sa fie intr-o situatie in care, daca ar face denuntul, s-ar expune unor consecinte foarte grave pentru el si familia lui. Din acest motiv trebuie o perioada mai lunga.

Daca termenul e atat de scurt, vom ajunge in situatia in care nicio persoana sa nu mai faca denunt.

Acestea sunt doar cateva dintre situatiile cele mai grave pe care le-am identificat si care pot afecta viata si siguranta noastra de cetateni. Daca ne va fi acceptata, noi vom trimite comisiei parlamentare o analiza pe fiecare propunere in parte. Este decizia suverana a puterii legislative daca va tine cont de punctul de vedere al unor profesionisti.

Citeste si:

A început votul pentru preşedinţia USR. Cine sunt candidații înscriși în cursa internă

Miercuri, la ora 10:00, a început votul online pentru preşedinţia USR. Preşedintele USR este ales prin votul tuturor membrilor, iar primul tur de scrutin se desfăşoară în perioada 6-10...

Dubla măsură a lui Iohannis: Plagiatul lui Ponta versus plagiatul lui Ciucă. Ce spunea președintele în 2014 VIDEO

Klaus Iohannis, președintele României, a fost extrem de critic în anul 2014 față de lucrarea de doctorat plagiată a lui Victor Ponta, comparativ cu reacția pe care a avut-o în cazul...