Exclusiv Cine a gresit in cazul Piedone - Colectiv? "Nu vad cum puteam pune presiune pe judecator. Nu suntem supra-instanta!" Interviu cu seful Inspectiei judiciare

Verificarile Inspectiei Judiciare in cazul Colectiv - Piedone nu l-au vizat numai pe judecatorul care a decis eliberarea din arest preventiv a fostului primar, ci "intregul parcurs procesual al cauzei, de la data inregistrarii la nivelul parchetului", deci inclusiv pe procurori si pe judecatorul care a decis arestarea preventiva.

Inspectorii nu verifica solutia pronuntata de judecator, corecta sau nu, ci doar felul in care judecatorul a respectat normele procesuale si de drept material, spune inspectorul sef al IJ, judecatorul Lucian Netejoru.

Intr-un interviu acordat in exclusivitate Ziare.com, Lucian Netejoru a respins acuzatiile de incalcare a independentei sistemului judiciar si a explicat ca in momentul sesizarii din oficiu inspectorul sef al IJ nu are indicii cu privire la savarsirea unei fapte, identificarea lor fiind exact scopul verificarilor prealabile.

El a aratat ca numarul sesizarilor depuse la Inspectia Judiciara impotriva magistratilor este in crestere de la an la an si ne-a vorbit despre principalele deficiente ale sistemului judiciar.

UNJR si sectia penala a ICCJ au acuzat Inspectia Judiciara (IJ) ca pune presiune pe judecatori si incalca independenta Justitiei, dupa ce v-ati sesizat din oficiu in baza relatarilor din presa in cazul Colectiv. Care e punctul dvs de vedere?

Inspectia Judiciara a formulat un punct de vedere si l-a transmis CSM cu privire la cererile de aparare a independentei sistemului judiciar. Procedura e in curs, urmeaza ca membrii CSM sa se pronunte.

Noi suntem nedumeriti de aceste acuzatii. Practica IJ in ceea ce priveste sesizarea din oficiu nu este noua. Sesizarea din oficiu a fost, inca de la infiintarea IJ, una dintre modalitatile de sesizare. Aceasta poate fi ca urmare a relatarilor din presa sau ca urmare a constatarilor inspectorilor judiciari in cadrul unor controale, verificari sau cercetari disciplinare.

Anul acesta, din 362 de sesizari din oficiu, numai 40 au fost ca urmare a relatarilor din mass media.

Si a avut presa dreptate? In cate din sesizarile ca urmare a relatarilor din presa ati gasit abateri?

In unele cazuri da, in cele mai multe nu, insa eu cred ca problema nu trebuie pusa astfel. Important pentru IJ este semnalul transmis de presa cu privire la ce ii preocupa in mod deosebit pe oameni in privinta actului de justitie.

Cercetand aspectele semnalate, IJ nu impune corpului de magistrati punctul de vedere exprimat de opinia publica, ci uzeaza de prerogativele sale legale, asa cum o va face si pe mai departe, efectuand verificari independente si impartiale.

Dar sesizarea din oficiu nu este singura modalitate de sesizare a IJ. Cele mai multe sesizari sunt la cererea diferitilor petenti, persoane fizice sau juridice.

Sectia penala a ICCJ spune ca asemenea sesizari din oficiu in baza relatarilor din presa pot reprezenta o modalitate de a-i presa pe judecatori sa ia decizii pe placul opiniei publice.

Nu putem sa fim de acord cu un astfel de punct de vedere din doua motive. Pe de-o parte, la momentul sesizarii din oficiu inspectorul sef al IJ nu are in vedere indicii cu privire la savarsirea unei fapte, acestea urmand sa fie, eventual, descoperite in cursul verificarilor prealabile.

In al doilea rand, potrivit reglementarii actuale, IJ poate declansa verificari in orice stadiu s-ar afla un proces. In cazul "Colectiv", IJ s-a autosesizat dupa pronuntarea unei solutii intr-o contestatie impotriva unei masuri preventive si inainte de motivarea hotararii. Avand in vedere ca sesizarea IJ a fost ulterioara pronuntarii, nu vad cum puteam pune presiune pe judecator.

Pe ceilalti judecatori, ca sa nu mai existe pe viitor hotarari contrare vointei opiniei publice.

IJ s-a mai sesizat in astfel de cazuri si nu a existat nicio reactie, nu s-a afirmat in spatiul public ca s-ar pune presiune pe magistrat, lucru pe care IJ nici nu l-a facut, nu-l face si nu-l va face.

Spuneti ca in momentul sesizarii din oficiu ca urmare a relatarilor din presa nu trebuie sa existe indicii ale unei abateri disciplinare. Atunci de ce va mai autosesizati?

Se analizeaza, si asa a fost si in cazul "Colectiv", materialele din presa, interesul public exprimat de ele si ingrijorarile semnificative cu privire la modul in care o anumita cauza a fost instrumentata.

Scopul primei etape a procedurii disciplinare, a verificarilor prealabile, este tocmai cautarea de catre inspectori a eventualelor indicii de savarsire a abaterii sau, dimpotriva, a lipsei de temeinicie a suspiciunii. Daca indiciile apar, se trece la o cercetare aprofundata a cauzei, in faza cercetarii disciplinare propriu-zise, cand se administreaza intreg probatoriul.

In cursul procedurii, noi putem solicita informatii utile de la orice institutie, putem lua de la orice persoana declaratii pe care magistratul vizat sau inspectorii judiciari le apreciaza necesare. Pe tot parcursul cercetarii disciplinare si ulterior, in fata CSM, magistratul in cauza poate formula aparari, poate propune probe, are toate garantiile procesuale.

Dar petentul?

El nu e parte a cercetarii disciplinare. Dar daca sesizarea e clasata sau respinsa in faza verificarilor prealabile sau in faza cercetarii disciplinare, petentul poate sa atace solutia in contencios administrativ.

In cazul Colectiv ati clasat cazul judecatorului care l-a eliberat pe Piedone fara sa ii aplice nicio alta masura de siguranta. Deci nu ati gasit o abatere disciplinara. L-ati verificat si pe judecatorul care a dat solutia diametral opusa, deci arestarea?

Verificarile prealabile au avut in vedere intregul parcurs procesual al cauzei, de la data inregistrarii la nivelul parchetului. Lucrarea a fost inregistrata si la Directia pentru judecatori si la cea pentru procurori. S-a finalizat doar pentru judecatori, cu clasare, la procurori e inca in desfasurare.

Avem totusi doua hotarari diametral opuse, cum e posibil sa nu fi gresit nimeni?

IJ nu se poate pronunta cu privire la legalitatea si temeinicia niciuneia dintre cele doua hotarari care cuprind solutii diametral opuse.

As vrea sa fie foarte bine inteles un lucru. Stiu ca uneori publicul ne percepe ca pe o supra-instanta. Multi dintre petenti ni se adreseaza tocmai pentru ca sunt nemultumiti de solutiile pronuntate, dar noi nu le putem cenzura. Nu suntem supra-intanta, extra-instanta, nu suntem nici CSM.

Deci, si in cazul Colectiv, la fel ca in toate celelalte cazuri, verificarile nu au vizat solutia pronuntata in cauza, ci numai felul in care judecatorul a respectat normele procesuale si de drept material. Asta inseamna sintagma "modul de solutionare", folosita in comunicatele noastre.

Deci daca ne spuneti ca nu e abatere disciplinara, nu ne spuneti automat si ca solutia pronuntata in acel caz e corecta?

Exact. Inspectia Judiciara nu spune daca solutia pronuntata de judecator e corecta sau nu. IJ nu verifica rationamentul logico-juridic si nici interpretarea probelor. Acesta este atributul exclusiv al judecatorilor si procurorilor. Instantele de control judiciar sunt singurele abilitate de lege sa se pronuntate asupra solutiei.

Care sunt abaterile disciplinare posibile?

Legea 303/2004 prevede in art.99 o serie de abateri pe care magistratii le pot savarsi. Ele vizeaza in primul rand conduita magistratilor, atat in timpul exercitarii profesiei, cat si in afara acesteia. Vizeaza activitatea propriu-zisa, de natura administrativa, a magistratului.

Nu toate abaterile au aceeasi frecventa in practica noastra. Cele mai frecvente privesc tergiversarea solutionarii cauzelor sau tergiversarea redactarii hotararilor. Apoi sunt abaterile privind conduita judecatorilor.

Ati gasit adesea indicii de coruptie pe parcursul anchetelor disciplinare?

Lipsa de impartialitate gasim, dar nu neechivoc ca urmare a unor acte de coruptie. Daca exista, este sesizat DNA. Recent in urma unui control de fond la instantele de pe raza unei curti de apel a fost gasit un caz in care exista o suspiciune de coruptie avand in vedere circumstantele concrete.

Partile pot sustine in sesizarea IJ existenta unei fapte de coruptie si noi le indrumam sa se adreseze organelor competente pentru ca in cadrul unei proceduri disciplinare ar fi si foarte greu ca noi sa gasim astfel de indicii. Procedura pentru descoperirea faptelor de coruptie presupune desfasurarea unor activitati care exced celor din procedura IJ.

Si daca gasiti o abatere disciplinara cine aplica sanctiunea?

IJ nu este organ decizional, deci nu decide daca o fapta exista si daca intruneste elementele constitutive ale abaterii disciplinare, nu aplica sanctiunea. CSM este instanta disciplinara, prin sectiile sale, pentru procurori si judecatori.

IJ este unul dinte titularii actiunii disciplinare, alaturi de ministrul Justitiei, presedintele ICCJ si procurorul general al PICCJ. Deci noi sesizam CSM si acesta poate aplica una dintre sanctiunile stabilite de Legea 303 /2004. Ele pot merge de la avertisment pana la excluderea din magistratura.

Ce se intampla cu o hotarare judecatoreasca pronuntata de un magistrat aflat in abatere disciplinara? Ramane valabila?

In actuala reglementare este posibila revizuirea unei hotarari in materie civila ca urmare a imprejurarii ca un judecator a fost sanctionat disciplinar definitiv pentru exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta. Trebuie precizat insa ca exercitarea functiei in acest mod trebuie sa fi influentat solutia pronuntata in cauza pentru ca sanctionarea judecatorului sa constituie un motiv de revizuire.

Cate sesizari ati avut anul acesta si cu ce s-au soldat ele?

De la inceputul anului, am inregistrat pe rolul IJ 4.178 de sesizari pentru judecatori si 1.816 pentru procurori, cu mentiunea ca din punct de vedere numeric corpul procurorilor este mai mic decat al judecatorilor.

IJ a promovat catre sectiile CSM 40 de actiuni in cazul judecatorilor, au fost admise 19, respinse 7, restul fiind in curs. Pentru procurori au fost exercitate 9 actiuni, 5 admise, 2 respinse si 2 in curs de solutionare.

As vrea sa subliniez ca numarul de cazuri in care IJ promoveaza actiunea disciplinara la CSM sau, dimpotriva, constata ca nu exista abatere disciplinara nu constituie un succes, respectiv un esec al IJ.

Toate solutiile pronuntate de IJ sunt supuse controlului judiciar. Va spuneam mai devreme ca petentul poate ataca solutiile IJ, de clasare ori de respingere a sesizarii, in contencios administativ. Daca actiunea a fost promovata si CSM a decis intr-un anume fel, decizia poate fi atacata cu recurs atat de catre IJ, cat si de catre magistratul vizat, la completul de cinci judecatori al ICCJ.

Numarul sesizarilor e in crestere?

Da. Trendul este crescator. De exemplu, anul trecut am avut cu o mie mai putine ca anul acesta. Pe masura cresterii numarului de sesizari a crescut si numarul actiunilor promovate de IJ la CSM: in 2012 au fost numai 11 actiuni in total, in anul urmator au fost 25 de actiuni, in 2014 36 de actiuni, iar anul acesta 49.

Ne-ar bucura ca sesizarile pe care le primim sa fie mai clar formulate, sa respecte conditiile prevazute de lege si, in acest sens, ii invit pe cei care doresc sa sesizeze eventuale abateri disciplinare sa consulte ghidul de pe site-ul IJ sau sa citeasca pagina de Facebook a IJ.

In urma verificarilor pe care le faceti care sunt pricipalele deficiente ale sistemului judicar pe care le-ati constatat?

In foarte multe dintre cazurile care ne-au fost sesizate, pe tergiversare cel putin, IJ a constatat ca principalul motiv al solutionarii cauzei intr-un termen pe care partea este indreptatita sa nu-l considere rezonabil este supraincarcarea magistratilor.

O mare deficienta a sistemului judiciar este modul de recrutare si promovare a judecatorilor si procurorilor. Sunt judecatori foarte tineri si foarte bine pregatiti profesional, care insa nu au experienta necesara pentru a face fata tuturor situatiilor care pot aparea in proces. De aici si derapaje neintentionate. Dar trecerea timpului va regla probabil aceste probleme.

Periodic CSM constata incalcarea independetei Justitiei in urma unor rapoarte ale IJ. Dar consecintele unor astfel de incalcari nu exista. Credeti ca s-ar impune o modificare a legislatiei care sa ataseze sanctiuni normei?

Aceasta chestiune excede, desigur, competenta IJ, dar eu cred ca se impune o modificare. Acel simplu comunicat de presa nu stiu daca este in masura sa schimbe ceva in atitudinea celor care incalca independenta Justitiei. Nu este o sanctiune, ci doar o atentionare.

Mesajul lui Nicușor Dan pentru Gabriela Firea: ”Nu ar mai trebui să deschidă gura, darămite să vrea să mai fie primar”

Intrarea Gabrielei Firea în cursa pentru Primăria Capitalei nu-l afectează pe actualul edil. Nicuşor Dan a declarat marţi, 23 aprilie, că lupta se va da între el şi Cristian Popescu...

Lovitură puternică pentru Piedone. Cât de multe voturi poate pierde după ce PSD a aruncat-o în cursa pentru Primăria Capitalei pe Firea

PSD și PNL au renunțat să-l mai susțină pe medicul Cătălin Cîrstoiu la alegerile pentru Primăria Capitalei. Cele două mari partide i-au aruncat în luptă Gabriela Firea (PSD) și pe...