Exclusiv Vicepresedintele CSM: Republica procurorilor s-ar putea transforma in regatul hotilor

Marti, 07 Noiembrie 2017, ora 10:41
19251 citiri
Exclusiv Vicepresedintele CSM: Republica procurorilor s-ar putea transforma in regatul hotilor

Propunerile de modificare a Legilor Justitiei sunt de natura a afecta grav independenta judecatorilor si procurorilor, lupta impotriva marii coruptii. Infiintarea unei Inspectii Judiciare sub control politic si a unui Parchet special sub control politic creeaza premisele exercitarii de presiuni asupra magistratilor care vor "deranja". Propunerea reflecta intentia politicului de infiintare a unui Parchet controlabil, afirma vicepresedintele CSM, procurorul Cristian Ban.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Cristian Ban a aratat ca CSM va discuta avizarea noilor proiecte de modificare a Legilor Justitiei in sedinta plenului din 9 noiembrie.

Desi termenul fixat de Parlament a fost foarte scurt, deciziile adunarilor generale ale magistratilor trimise la CSM sunt, in imensa majoritate, in sensul avizarii negative a proiectului de lege.

Iata principalele declaratii ale vicepresedintelui CSM:

- Un magistrat nu poate fi obligat sa se prezinte in fata unei comisii parlamentare in virtutea functiei detinute, indiferent de obiectul acestor comisii. Rationanad altfel, s-ar crea premisele incalcarii principiului separatiei puterilor in stat, rolul comisiilor parlamentare deturnandu-se intr-unul de presiune asupra magistratilor.

- In ritmul atacurilor mediatice si al presiunilor la care sunt si vor fi supusi magistratii, asa-zisa "republica a procurorilor" se va transforma in "regatul hotilor".

- Demersul Forumului Judecatorilor de a se adresa Comisiei Europene este unul legitim.

- Anumite institutii publice par a fi folosite de mediul politic in atacurile indreptate impotriva sistemului judiciar si, in special, impotriva DNA si procurorilor.

- Inregistrarea si divulgarea catre mass-media a unei sedinte de la DNA, inregistrare care se pare ca a fost ulterior modificata si trunchiata, constituie infractiune sau abatere disciplinara, ridicand totodata semne de intrebare despre cat de lunga este mana politicului.

- Procurorul Negulescu nu poate fi perceput ca fiind imaginea procurorului roman.

- Nu exista o impartire pe tabere, judecatori-procurori, in cadrul CSM, in ciuda incercarilor politicului de a dezbina cele doua categorii de magistrati si de a scoate procurorii din randul magistratilor.

- Dezinformarea concertata care se desfasoara prin mass-media afecteaza in mod grav credibilitatea si independenta sistemului judiciar in ansamblul sau.

Vedem o mare preocupare si o mare graba pentru modificarea Legilor Justitiei. Ce justifica aceasta urgenta?

Initiativa de modificare a Legilor Justitiei a apartinut CSM-ului in componenta sa anterioara si sistemului judiciar, in vederea corectarii si adaptarii legislatiei la situatiile care au generat dificultati de interpretare ori nemultumiri in sistem.

Scopul modificarii legislatiei a fost clar unul de reformare a unor institutii si prevederi legale care si-au aratat limitele.

In acest sens, in urma consultarii sistemului judiciar si a unor dezbateri intense in cadrul CSM, s-a conturat o propunere de modificare a Legilor Justitiei care a fost inaintata la Ministerul Justitiei (MJ) in primavara acestui an.

Dar nici proiectul MJ, nici cel al Parlamentului nu si-au insusit propunerile sistemului judiciar decat intr-o mica masura si in domeniile nesemnificative.

Mai mult, profitand de promovarea proiectului legislativ, au venit cu propuneri de modificare care sunt de natura a afecta grav independenta judecatorilor si procurorilor, lupta impotriva marii coruptii, organizarea sistemului judiciar si caracterul ireversibil al reformelor inregistrate in ultimii ani in Justitie, obiectiv esential in cadrul MCV.

Ce a propus CSM?

CSM a trimis la MJ, printre altele, propuneri concrete de reformare a sistemului de admitere in magistratura, de schimbare a filosofiei de promovare in functii de executie, de flexibilizare a procedurii de numire in functii de conducere, de crestere a obiectivitatii in procedura de evaluare profesionala, de crestere a eficientei apararii independentei sistemului judiciar si reputatiei profesionale a magistratilor, de stabilire a unei proceduri transparente de revocare a membrilor CSM si de numire in functie a sefilor marilor parchete, precum si de stabilire a unei proceduri obiective si transparente de numire si revocare in si din functie a inspectorilor judiciari cu functii de conducere si de executie.

Din pacate, niciuna dintre aceste propuneri nu a fost insusita.

Ce probleme ati identificat in aceste noi proiecte?

Exista si propuneri neconstitutionale, cum ar fi cea privind posibilitatea ocuparii de catre magistrati a unor functii alese sau numite de demnitate publica, functii cu un evident statut politic.

Ambele proiecte inaintate spre avizare la CSM propun modificari in modul de admitere in magistratura, care vor avea un impact negativ asupra functionarii INM si asupra calitatii umane recrutate.

Aspecte foarte grave se refera la infiintarea unei Inspectii Judiciare, sub control politic, si a unui Parchet special, sub control politic, prin intermediul carora se vor realiza atat cercetarea disciplinara, cat si cea penala a magistratilor.

Evident, aceste instrumente creeaza premisele, pe de-o parte, pentru exercitarea de presiuni asupra magistratilor si membrilor CSM care vor "deranja", iar pe de alta, pentru a-si asigura o imunitate reciproca.

Cum adica?

Daca reclami un abuz penal al inspectorilor judiciari, competenta va apartine noii directii si invers, daca reclami o abatere disciplinara a procurorilor noii directii, competenta revine inspectiei. Ambele institutii fiind controlate de acelasi politic.

Nu exista o justificare rezonabila pentru trecerea IJ sub controlul MJ sau al unei alte entitati nou create si nestiute, reglementata prin lege speciala, si nici de creare a unui Parchet (Directii) independent pentru anchetarea magistratilor.

Propunerea de infiintare a unei asemenea structuri la acelasi nivel cu DNA si DIICOT, o structura independenta de celelalte, este total neserioasa si nu face altceva decat sa reflecte intentia politicului de infiintare a unui Parchet controlabil.

Cum anume sa fie controlabil?

Propunerea CSM de numire a sefilor marilor parchete la propunerea Sectiei pentru procurori cu avizul conform al ministrului Justitiei, in oglinda cu propunerea presedintelui ICCJ de catre Sectia pentru judecatori, nu a fost insusita in vreunul din cele doua proiecte inaintate spre avizare de catre MJ si Parlament.

Ca urmare, propunerea de numire inclusiv la conducerea acestei noi Directii se face de catre ministrul Justitiei, cu avizul consultativ al Sectiei pentru procurori.

Cand va fi dat avizul CSM pe noile proiecte initiate in Parlament?

Termenul impus de catre Parlament a fost unul de 8 zile, astfel incat, daca nu se modifica, avizarea va fi discutata in sedinta plenului CSM din 9 noiembrie.

Aici as avea o critica, in sensul ca termenul este unul extrem de scurt pentru consultarea colegilor judecatori si procurori. Cu toate acestea, pana la aceasta ora, in imensa majoritate, deciziile adunarilor generale ale magistratilor trimise la CSM sunt in sensul avizarii negative a proiectului de lege inaintat de Parlament.

Forumul Judecatorilor a cerut chiar interventia CE. Cum apreciati acest demers?

Orice solicitare de acest gen este binevenita. Prin mecanismul MCV, Romania nu este supusa doar monitorizarii, ci are si raporturi de cooperare pe domeniul Justitiei cu Comisia Europeana.

Astfel, demersul Forumului Judecatorilor, de a se adresa Comisiei si "a cere ca viitorul raport ce va fi facut public in noiembrie 2017 sa analizeze posibilitatea de a recomanda autoritatilor romane ca toate modificarile propuse in prezent si in viitor sa nu afecteze independenta Justitiei", este unul legitim si are ca suport atat avizul negativ al CSM, cat si larga sustinere a majoritatii magistratilor prin pozitia adoptata recent.

De altfel, avizul negativ al CSM pe proiectul MJ a fost confirmat de un numar de aproximativ 4.000 de magistrati care au solicitat retragerea acestuia.

Abuzul in serviciu este si el in curs de modificare, cel putin prin introducerea unui prag, dar se vorbeste si despre o posibila reconfigurare. Cum ar trebui sa arate aceasta infractiune?

Despre reconfigurarea abuzului in serviciu nu am cunostinta, iar in ceea ce priveste stabilirea unui prag valoric al prejudiciului de la care fapta sa constituie infractiune, exista mai multe controverse.

Prima consta in obligativitatea stabilirii acestuia fata de imprejurarea ca acele considerente in care se prevede obligativitatea stabilirii lui nu sprijina dispozitivul hotararii CCR.

In al doilea rand, daca e obligatoriu, cum se poate stabili un prag cuantificabil in bani in ipoteza in care abuzul in serviciu are ca urmare vatamarea intereselor legale ale unei persoane?

Si in al treilea rand, care ar fi acel prag valoric? In opinia mea, daca se trece peste primele doua intrebari si trebuie determinat un prag, apreciez ca acesta trebuie orientat dupa practica judiciara in care s-au pronuntat solutii de renuntare la urmarirea penala sau la judecata potrivit principiului oportunitatii.

Considerati ca ne aflam in prezenta unui asalt politic asupra Justitiei?

De aproximativ un an de zile se constata o crestere a atacurilor asupra Justitiei, cu predilectie asupra DNA si a procurorilor, atat din partea unor oameni politici, cat si din partea unor persoane din diverse medii, condamnate penal ori aflate in diverse stadii procesual penale, precum si din partea unor trusturi de presa.

Un alt element ingrijorator care se constata in ultimul timp este cel prin care anumite institutii publice par a fi folosite de mediul politic in atacurile indreptate impotriva sistemului judiciar si, in special, impotriva DNA si procurorilor.

A existat in cursul acestui an in interiorul DNA un incident reprobabil, constand in inregistrarea si divulgarea catre mass-media a unei sedinte de lucru, inregistrare care se pare ca a fost ulterior modificata si trunchiata, in scopul discreditarii conducerii structurii de parchet.

Astfel de practici constituie infractiune sau abatere disciplinara, ridicand totodata semne de intrebare despre cat de lunga este mana politicului.

Dupa care a urmat controlul IJ care s-a lasat cu un imens scandal in chiar echipa de inspectie. Cine a avut dreptate dintre cele doua tabere din IJ?

Nu putem vorbi de cine a avut dreptate, au fost trei echipe care au controlat fiecare cate o sectie a DNA, iar ulterior s-au prezentat doua seturi de concluzii, fiecare de catre trei inspectori. Sectia pentru procurori a aprobat partial ambele seturi de concluzii, cat si obiectiunile DNA, venind totodata cu propuneri proprii.

Se ridica, insa, unele semne de intrebare cu privire la modul neunitar de efectuare a controlului, fiind reclamat faptul ca o parte dintre inspectori ar fi actionat cu scopul vanarii cu orice pret a unor erori punctuale administrative, de natura sa distorsioneze realitatea.

Ramane ca acest aspect sa fie clarificat in urma verificarilor ulterioare dispuse si prin verificarile prealabile disciplinare, care se afla in derulare privind sesizarile din oficiu facute de IJ pe parcursul controlului.

Aveau ce sa caute inspectoarele prin dosare, cu sau fara biletelul invocat de dna Kovesi?

Sectia pentru procurori a dispus verificarea acestui aspect, urmand ca in functie de rezultatul verificarilor sa fie trasa o concluzie. Potrivit procedurii, inspectorii judiciari pot verifica orice dosar, nu pot insa divulga informatii din dosarele verificate.

Imi spuneti ca urmeaza verificari. Adica IJ se va autoancheta?

IJ este singura autoritate competenta a efectua verificarile dispuse de catre CSM.

Ce solutii exista, totusi, pentru situatia exploziva din IJ, situatie folosita ca motiv pentru mutarea ei de la CSM?

Inspectia Judiciara este in actuala reglementare o institutie total independenta functional. Potrivit dispozitiilor legale in vigoare, numirea in functie a inspectorilor judiciari se face in baza unui regulament de catre o comisie numita de inspectorul-sef din randul inspectorilor judiciari in functie chiar si in situatia in care printre candidati se afla colegi ai acestora.

De asemenea, revocarea inspectorilor-sefi nu se poate face decat in baza unui raport de audit care se intocmeste anual, iar procedura de alegere a auditorului si plata acestuia se fac de cel verificat, respectiv de IJ.

Ambele reglementari sunt criticate de colegii judecatori si procurori. Pentru corectarea acestor situatii, in cursul acestui an a fost modificat regulamentul privind numirea in functie a inspectorilor judiciari, in ciuda opozitiei inspectorului-sef.

Modificarea prevedea ca numirea inspectorilor sa fie facuta in baza unei probe scrise desfasurate la INM si a unui interviu in fata plenului CSM. Regulamentul a fost ulterior contestat de IJ si desfiintat de instanta in fond, pe considerentul ca s-a facut fara aprobarea inspectorului-sef, adica exact a celui care s-a opus modificarii.

Ulterior, CSM a propus in proiectul inaintat la MJ modificarea acestor dispozitii aberante din Legea 317/2004, in vederea reglementarii unei proceduri transparente si obiective de numire in functie a inspectorilor judiciari (prin INM) si de revocare a inspectorilor-sefi.

Schimbarile incercate in acest an, insusite de cea mai mare parte a inspectorilor judiciari, dar si rezistenta la schimbari a conducerii institutiei si a unor inspectori au determinat unele sincope in comunicarea dintre acestia.

Acest aspect, insa, nu trebuie folosit ca pretext pentru infiintarea unei inspectii judiciare sub control politic, singura modalitate de reformare adevarata a acestei institutii este in actuala forma de organizare in coordonarea CSM.

In acest sens, nu este de neglijat nici pozitia cvasi-unanimitatii inspectorilor judiciari care, in sens contrar pozitiei initiale a conducerii IJ, s-au pronuntat pentru ramanerea in coordonarea CSM. De altfel, pozitia initiala a conducerii IJ de trecere a institutiei sub controlul politic al MJ este una surprinzatoare si interesanta.

Exista un raport de audit controversat privind actuala conducere a IJ. Cand veti lua o decizie privind conducerea IJ?

Am formulat o cerere de completare a raportului de audit al IJ pe segmentul de comunicare, impartire aleatorie a lucrarilor si asumarea responsabilitatilor, urmand ca saptamana acesta sa fie luata in discutie cererea, dupa care cel mai probabil se va trece la discutarea pe fond a acestui raport, care din nefericire este unul strict tehnic, nefiind intocmit de catre persoane de specialitate juridica.

Vorbeati de atacuri impotriva DNA si a procurorilor in general. Exista insa si multe acuzatii de abuz la adresa procurorilor. Este un nivel ingrijorator?

Magistratii raspund penal, disciplinar si material asemenea oricarei categorii profesionale, fara imunitati sau privilegii.

Nu s-a constatat o crestere a infractionalitatii in randul magistratilor mai mare decat la nivelul altor categorii profesionale, astfel incat crearea unui Parchet numai pentru cercetarea magistratilor nu este bazata pe nicio realitate faptica.

Nu exista nicaieri in Europa structuri de parchet care sa ancheteze o anumita categorie profesionala.

Si, totusi, exista situatia dlui procuror Negulescu, devenit linie constanta de atac, ca un fel de imagine a procurorilor. De ce nu a fost ea rezolvata mai repede?

Procurorul Negulescu nu poate fi perceput ca fiind imaginea procurorului roman. Pe rolul Sectiei pentru procurori s-a inregistrat un prim dosar undeva prin martie, dupa care pe parcursul a 3 luni de zile sectia a mai fost sesizata cu alte doua dosare privind mai multe abateri imputate, astfel incat, pentru inceput, respectand termenele minime legale in care se desfasoara procedura de judecata, sectia a trebuit sa procedeze la conexarea acestor cauze.

In cauzele reunite, volumul probelor propuse in acuzare si aparare este unul ridicat, fiind necesara spre pilda audierea unui numar ridicat de martori. In prezent, dosarul se afla in lucru, administrarea probelor facandu-se cu respectarea tuturor drepturilor si garantiilor procesuale.

Exista in CSM tabara procurorilor si tabara judecatorilor, antagonice?

Cu siguranta nu exista o impartire pe tabere, judecatori-procurori in cadrul CSM, in ciuda incercarilor politicului de a dezbina cele doua categorii de magistrati si de a scoate procurorii din randul magistratilor.

De ce spuneti ca exista aceasta intentie?

Aceasta incercare a inceput in primavara, odata cu adoptarea legii de salarizare, cand fara nicio justificare, discriminatoriu si neconstitutional, procurorii au fost prevazuti a fi salarizati mai putin decat judecatorii.

Din pacate, "proclamatia privind separarea carierelor" aparuta ca urmare a initiativei unor membrii CSM a fost speculata in acelasi sens la unele trusturi media.

Multi spun ca nu e normal ca procurorul sa fie magistrat, deci in rand cu judecatorul, ci ar trebui sa fie in rand cu avocatul, astfel incat partile procesului sa fie egale.

Consider ca nu putem avea o justitie independenta fara un judecator si fara un procuror independent. Or, independenta nu o poate oferi decat statutul constitutional de magistrat.

Principiul separarii carierelor, desi pare unul firesc, devine periculos dincolo de o anumita limita, intrucat tinde la crearea a doua CSM-uri si ulterior creeaza premisele pierderii statutului de magistrat al procurorilor.

In acest sens, ultimul proiect initiat de catre Parlament goleste de continut institutia in sine, plenul nemaiavand practic prea multe atributii.

Din acesta perspectiva, trebuie vazut daca acest separatism este benefic sistemului judiciar sau ascunde anumite interese conjuncturale determinate de formarea unor majoritati in sectii si plen.

La comisiile din Parlament se lanseaza acuzatii extrem de grave privind "binomul", implicarea SRI in anchete, dosare la comanda. Ca actual membru CSM, dar pana anul trecut procuror in activitate, cum le priviti?

De o perioada de timp in spatiul public au fost lansate tot felul de acuzatii privind interceptari nelegale, dosare fabricate, dosare politice, fara a exista un singur caz dovedit in acest sens.

Sunt rostogolite anumite clisee gen "binom, trinom, camp tactic, republica procurorilor" si mai nou "statul paralel, securistii, pucistii", care repetate obsesiv si amestecate cu unele cazuri reale, au scopul de a inocula opiniei publice ideea ca toate anchetele procurorilor si hotararile judecatorilor sunt abuzive si nu se bazeaza pe probe administrate legal.

Aceasta dezinformare concertata care se desfasoara prin institutii mass media afecteaza in mod grav credibilitatea si independenta sistemului judiciar in ansamblul sau.

Tare ma tem ca in ritmul acesta al atacurilor mediatice si al presiunilor la care sunt si vor fi supusi magistratii ca urmare a cresterii rolului politicului asupra Inspectiei Judiciare si directiei de parchet nou infiintate, asa zisa "republica a procurorilor" se va transforma in "regatul hotilor".

Este dna Kovesi obligata sa se prezinte in fata comisiei parlamentare de ancheta a alegerilor din 2009, conform recentei decizii CCR?

In functie de calitatea in care este solicitata si obiectul comisiei parlamentare, prezenta acesteia este obligatorie sau facultativa conform deciziei CCR.

Adica? Este invocat principiul loialitatii intre institutii.

Principiul loialitatii inter-institutionale este invocat in hotarari ale CCR din ultima perioada. Evident, este un principiu care va fi avut in vedere de toate institutiile si autoritatile publice, fiind limitat de principiul separatiei puterilor in stat.

In acest sens, un magistrat nu poate fi obligat a se prezenta in fata unei comisii parlamentare in virtutea functiei detinute indiferent de obiectul acestor comisii. In calitate de simplu cetatean, ramane la latitudinea fiecarei persoane de a se prezenta sau nu in fata acestor comisii.

In ceea ce priveste magistratii conducatori de institutii, acestia sunt obligati a se prezenta in fata comisiilor parlamentare numai pentru lamurirea sau in legatura cu aspecte care tin de organizarea si buna functionare a activitatii instantei sau structurii de parchet pe care o conduc.

Rationand altfel, s-ar crea premisele incalcarii principiului separatiei puterilor in stat, rolul comisiilor parlamentare deturnandu-se intr-unul de presiune asupra magistratilor.

CSM poate apara magistratii de o asemenea presiune?

Este o situatie noua cu care CSM nu s-a confruntat pana in prezent, determinata de schimbarea modului de abordare al CCR. CSM nu are parghii pentru impiedicarea constituirii acestor comisii parlamentare. Dar nu este clar care ar fi sanctiunea neprezentarii la aceste comisii parlamentare.

Citeste si:
Eugen Tomac, reacție dură în legătură cu fuziunea PMP cu PNL. „Câteva minciuni care circulă în aceste zile”
Eugen Tomac, reacție dură în legătură cu fuziunea PMP cu PNL. „Câteva minciuni care circulă în aceste zile”
Fostul președinte al PMP Eugen Tomac a transmis luni, 17 ianuarie, un mesaj în legătură cu subiectul fuziunii PMP și PNL. Europarlamentarul a dezmințit „câteva minciuni care circulă...
Cum golește Iohannis de importanță funcția de președinte al României
Cum golește Iohannis de importanță funcția de președinte al României
Președintele Klaus Iohannis rămâne la un minim al încrederii românilor, conform unui sondaj de la finalul anului trecut acesta având doar 20%, fiind în spatele premierului Ciucă și a...