Falimentul scandalos al Sectiei Speciale: 15 milioane de lei tocati de la infiintare, niciun magistrat trimis in judecata pentru coruptie

Vineri, 22 Ianuarie 2021, ora 00:02
30103 citiri
Falimentul scandalos al Sectiei Speciale: 15 milioane de lei tocati de la infiintare, niciun magistrat trimis in judecata pentru coruptie
Gheorghe Stan, primul sef al SIIJ, acum judecator CCR si Adina Florea

Exact 15.079.946 de lei este suma totala alocata functionarii Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie (SIIJ) de la operationalizarea ei, in 22 octombrie 2018, timp in care nu a reusit sa trimita in judecata niciun magistrat pentru fapte de coruptie.

Chiar daca guvernul a aprobat miercuri, 20 ianuarie, memorandumul pentru desfiintarea SIIJ, expertii in Drept sustin ca in ceea ce priveste Sectia Speciala costurile cu adevarat semnificative sunt cele de imagine aduse Romaniei, in special dupa dosarul deschis pe numele lui Timmermans, si justitiei din tara noastra prin faptul ca sute de dosare au stat nelucrate.

Insa bugetul alocat Sectiei Speciale nu este unul de ignorat, in contextul in care zeci de parchete din tara opereaza in spatii improprii, SIIJ a primit de la Ministerul Public o superba vila de protocol din strada Modrogan, unde doar anul trecut costul chiriei a fost de 420.786 de lei.

Bugetul de salarii la Sectia Speciala

Cheltuielile salariale brute din octombrie 2018 si pana la finalul anului 2020 au fost de 12.202.051 de lei, din care 6.847.306 lei reprezinta doar salariile nete pe anul trecut, potrivit unui raspuns al Parchetului General (PICCJ). La aceste costuri se adauga drepturile nete ale personalului, adica diurnele, trei calatorii/anual, costurile de transport/naveta plus o calatorie pe an pentru concediu de odihna si alte patru calatorii lunare. Per total de la infiintare aceste costuri se ridica la suma de 1.760.800 de lei, din care, doar pentru anul trecut, costurile au fost de 968.476 de lei.

La aceste costuri se adauga chiria sediului din Modrogan, 420.786 de lei pentru anul trecut, plus decontarea chiriilor procurorilor si politistilor din cadrul SIIJ 1.117.095 lei, costul total de la infiintare.

La inceputul anului 2020, Sectia Speciala avea doar sapte procurori de executie, veniturile lunare ale celor sapte magistrati fiind de aproape 200.000 de lei, ceea ce inseamna o medie de circa 27.000 de lei net pe luna de procuror.

Costurile aduse Justitiei prin operationalizarea SIIJ

Expertii in Drept vorbesc insa si de un cost adus Justitiei din tara noastra prin operationalizarea Sectiei Speciale. Procurorul Bogdan Pirlog, co-presedintele asociatiei Initiativa pentru Justitie, este de parere ca infiintarea SIIJ a dus la reactivarea retelelor de coruptie din magistratura, retele ce in ultimii ani fusesera tinute sub control de catre activitatea DNA.

"Costurile cu chiria sediului de exemplu nu ar fi neaparat cea mai mare tragedie. Pana la urma este o cladire tot a statului.

Pentru actul de justitie insa, operationalizarea SIIJ a reprezentat un cost enorm. In primul rand, avem suspiciunea ca s-au reactivat retelele de coruptie din anii 90 din magistratura, care de bine de rau erau inhibitate de activitatea DNA-ului. Acum insa nu mai au nicio frica. Imaginea de protectie cu privire la orice deviatie daca apartii grupului de interese potrivit, pe care a proiectat-o SIIJ-ul, este ceea ce a facut cel mai mult rau.

Restul, tentativele lor penibile si abuzive de anchete, ne-au facut praf imaginea in toata Europa. Cercetarea lui Frans Timmermans pentru constituire de grup infractional organizat avand ca obiect intocmirea raportului MCV constituie un abuz si a facut un rau imens Romaniei. Initiativa pentru Justitie a cerut atunci public ca Adina Florea sa fie dusa la expertiza psihiatrica. Pana in prezent nu avem date ca aceasta verificare sa fi fost efectuata.

Si dupa cum se vede mai nou, par ca actioneaza efectiv ca la o comanda. Va marturisesc ca in sistemul judiciar au aparut tot mai multe intrebari cu privire la procuroii SIIJ si posibilitatea favorizarii unor faptuitori in schimbul unor foloase materiale necuvenite. Spre exemplu, in cazul continuarii urmaririi penale fata de judecatorul Tudoran, aceasta pare facuta ca sa-l ajute direct pe Puiu Popoviciu. Practic sesizarea se muleaza pe concluziile puse si apararile din fata instantei britanice. Oricum, ilicitul unor astfel de acte nu ar avea cine sa il cerceteze, pentru ca ar trebui sa se cerceteze ei pe ei.

Cat despre activitatea efectiva a Sectiei Speciale o stim, in 2019, au lucrat doua rechizitorii si au avut doua achitari. Acum cred ca au ajuns la trei rechizitorii si doua achitari, una este a procurorului Eugen Stoina cu alcoolemia, deci nu au fost in stare sa faca un dosar de alcolemie si dosarul cu procurorul de la Slobozia ce amendase un politist. Asta este rezultatul final al Sectiei Speciale", a declarat Bogdan Pirlog.

De altfel, raportul Ministerului Public pentru anul 2019 arata ca din cele 417 dosare pe rolul SIIJ, procurorii sectiei au clasat 415.

Spre comparatie, recent, DNA arata intr-un comunicat de presa ca in perioada in care a avut in competenta fapte de coruptie si asimilate coruptiei savarsite de magistrati (2002 - octombrie 2018), parchetul anticoruptie a trimis in judecata 161 de magistrati, fiind condamnati 100 de magistrati. "In acelasi timp, dupa pierderea de catre D.N.A. a competentei privind infractiunile de coruptie savarsite de magistrati (octombrie 2018) si pana la finalul anului 2020, niciun magistrat nu a mai fost trimis in judecata pentru coruptie", sublinia DNA.

Erorile structurale au asigurat ineficienta SIIJ

Judecatorul Dragos Calin, co-presedintele Asociatiei Forumul Judecatorilor, sustine ca modul in care a fost gandita Sectia Speciala a dus la crearea unei structuri centralizate cu un volum imens de munca, erori structurale ce explica bilantul dezastruos al SIIJ.

"Vorbim de o sectie care nu a trimis pe nimeni in judecata pentru fapte de coruptie. Sunt aspecte pe care Comisia Europeana, Comisia de la Venetia si ulterior Avocatul General de la CJUE le-au observat deja - o structura de parchet nefunctionala structural. Asa cum a fost creata este imposibil sa functioneze. S-a incercat ulterior remedierea unor aspecte prin mai multe ordonante de urgenta in 2018 si apoi in 2019, ne amintim de celebra OUG7, prin care au incercat sa operationalizeze cumva SIIJ, pentru ca infiintarea acesteia s-a facut prin adoptarea unei legislatii gandite peste noapte si votate la fel. Fara studii de fezabilitate, fara nimic. E foarte complicat ca intr-o astfel de situatie legea sa permita functionarea unei institutii de o asemenea amploare la un nivel responsabil.

Sa ne gandim obiectiv la procurorii acestei sectii. Este imposibil si pentru ei, si daca ar fi super oameni ar trebui sa lucreze 24/24 de ore. Cred ca este volumul de munca cel mai mare dintre toate parchetele din tara. Modalitatea in care functioneaza o institutie de tipul acesta centralizat cu privire la anchetarea magistratilor e practic in sine o eroare functionala. Inainte erau impartite catre 15 parchete de la curtile de apel, DNA, DIICOT, PICCJ, - erau peste 200 de procurori care se ocupau de dosarele respective. Existau politisti, logistica - exista posibilitatea de a efectua in mod real anchete efective in cauzele respective. Iar acum la SIIJ sunt cinci sau sase procurori. De aceea se si impune revenirea la forma anterioara. Altfel vorbim de dosare care nu sunt lucrate si care eventual se vor prescrie", a explicat magistratul.

Marile dosare deschise de catre Sectia Speciala

Cele mai mediatizate dosare ale Sectiei Speciale sunt cele deschise fostei sefe DNA, Laura Kovesi si dosarul fostilor procurori de la DNA Ploiesti, toate conduse de Adina Florea. Evident cea mai mediatizata cauza a fost punerea sub control judiciar a Laurei Kovesi, acuzata ca ar fi luat mita de la Sebastian Ghita pentru aducerea in tara a fugarului Nicolae Popa. Masura controlului judiciar, dispusa chiar in perioada negocierilor pentru functia de procuror general european a fost desfiintata de Inalta Curte care a aratat ca "nu sunt indeplinite conditiile necesare inceperii urmaririi penale", plus faptul ca ordonanta impunerii masurii nu a fost motivata, asta pe langa faptul ca unele obligatii nu erau prevazute de lege.

Al doilea dosar deschis pe numele lui Kovesi in martie 2019 vizeaza coordonarea unui grup organizat in DNA cu procurori de la Ploiesti care au dispus trimiteri in judecata. In acest caz nu a fost luata nicio masura restrictiva. De atunci nu s-a mai auzit nimic de cele doua cazuri. La inceputul acestui an Kovesi a deschis chiar un proces la Inalta Curte unde reclama durata prea mare a dosarului.

Intr-un caz similar, la inceputul acestui an Curtea Suprema a facut praf dosarul Adinei Florea impotriva fostilor procurori de la DNA Ploiesti, Mircea Negulescu si Alfred Savu, acuzati de mai multe infractiuni precum represiune nedreapta sau influentarea declaratiilor privind modul in care au anchetat dosarul Ponta-Blair.

In motivarea prin care Inalta Curte a ridicat controlul judiciar impus procurorului Alfred Savu, judecatorul de drepturi si libertati arata ca Adina Florea a incalcat dreptul la aparare al inculpatului, prin plasarea acestuia sub control judiciar inainte de a fi audiat, dar si ca aceasta masura a fost dispusa fara probe ci doar pe baza unor indicii si banuieli rezonabile.

In acest dosar, Sectia Speciala a reusit cel putin la finalul anului trecut trimiterea in judecata a fostului procuror, Mircea Negulescu, acuzat ca ar fi fabricat probe in doua cauze printre care si dosarul Tony Blair, care ii viza pe fostul deputat Sebastian Ghita si pe fostul premier Victor Ponta.

O alta reusita recenta a SIIJ o reprezinta punerea sub acuzare a fostului judecator Corneliu-Bogdan Ion-Tudoran de la Curtea de Apel Bucuresti (CAB) pentru abuz in serviciu si represiune nedreapta in legatura cu condamnarea omului de afaceri Puiu Popoviciu in dosarul Baneasa. Fostul magistrat, acum pensionat, este cel care l-a condamnat pe Popoviciu la 9 ani de detentie cu executare in dosarul privind instrainarea frauduloasa a terenului de 220 de hectare din Baneasa. Judecatorul Todoran a judecat si latura civila a procesului si a decis confiscarea celor 220 de hectare obtinute de Popoviciu. Ulterior, Inalta Curte a casat decizia de confiscare si a trimis dosarul privind latura civila la rejudecare, la CAB.

Un alt dezastru pentru Sectia Speciala a fost si cazul micutei Sorina Sacarin, fata de 8 ani data spre adoptie unei familii de romani din SUA. Anul trecut, Instanta Suprema a hotarat, definitiv, ca procurorarea Mihaiela Moraru de la SIIJ a incalcat dreptul la libera circulatie a minorei. Acest lucru s-a intamplat dupa ce Moraru a retinut ilegal pasaportul minorei, lucru ramas fara urmari pentru procuroare care ar fi trebuit anchetata de catre colegii din SIIJ.

Anchetarea lui Timmermans, in vizorul MCV

La inceputul anului 2019, Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie a anuntat ca il cerceteaza pe Frans Timmermans, prim-vicepresedinte al Comisiei Europene, pentru falsificarea raportului MCV, acuzatiile aduse de catre site-ul luju.ro fiind de constituire de grup infractional si abuz in serviciu.

"Prim-vicepresedintele Comisiei Europena Frans Timmermans si Procurorul General al Romaniei Augustin Lazar vor trebui sa se prezinte la Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ) ca sa dea cu subsemnatul. Nu singuri, ci impreuna cu sefa reprezentantei Comisiei Europene in Romania Angela Cristea si comisarul european pe Justitie Vera Jourova", anunta in 20 februarie publicatia Luju.ro.

Notificarea SIIJ catre publicatia Lumea Justitiei, in care se anunta ca a fost format dosarul impotriva lui Timmermans este semnata de procuroarea Adina Florea.

In plangerea formulata Luju.ro sustine ca: "Raportul MCV a fost intocmit prin alterarea unor fapte sau imprejurari, prin omisiunea de a insera date si imprejurari esentiale in legatura directa cu obiectivele Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV), precum si folosirea de tehnici infractionale de distorsionare a realitatii si adevarului despre starea justitiei in Romania, in scopul folosirii Raportului impotriva intereselor statului roman".

Ancheta deschisa de procurorul Adina Florea in cazul vicepresedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, nu a trecut insa neobservata de catre oficialii europeni care au realizat raportul MCV din acel an.

Functionarea Sectiei Speciale a confirmat temerile exprimate atat in Romania, cat si in exterior ca sectia respectiva ar putea fi utilizata ca instrument de presiune politica, se arata in raportul MCV, publicat in octombrie 2019 de Comisia Europeana.

Ministrul Mediului anunta lansarea unui nou sistem informatic integrat de urmarire a materialului lemnos

Stelian Ion si comisarul Uniunii Europene pentru justitie au discutat despre desfiintarea Sectiei speciale

Procurorii cer prelungirea arestului la domiciliu în cazul lui Cornel Dinicu, patronul Fermei Dacilor
Procurorii cer prelungirea arestului la domiciliu în cazul lui Cornel Dinicu, patronul Fermei Dacilor
Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova cer prelungirea măsurii preventive a arestului la domiciliu faţă de patronul complexului turistic Ferma Dacilor, Cornel Dinicu, acuzat de...
ANRE demontează declarațiile ministrului Burduja privind energia alternativă: "Să se liciteze pentru aceste capacități"
ANRE demontează declarațiile ministrului Burduja privind energia alternativă: "Să se liciteze pentru aceste capacități"
Declarațiile ministrului Energiei, Sebastian Burduja, referitoare la ritmul extraordinar de instalare a fotovoltaicelor și eolienelor, au fost contrazise de președintele ANRE (Autoritatea...
#sectia speciala Adina Florea, #Ministerul Public, #procurori, #justitie Romania , #justitie