Doi medici au fost condamnati la inchisoare cu suspendare si o clinica privata a primit o amenda de 500.000 de lei intr-un dosar de ucidere din culpa deschis in 2010, dupa ce o tanara care a platit 4.000 de euro pentru o operatie de ridicare a sanilor a murit la scurt timp dupa interventie.
Curtea de Apel Bucuresti a pronuntat, in 7 iulie 2021, sentinta finala intr-un dosar de ucidere din culpa in care au fost trimisi in judecata un medic chirurg, un medic anestezist, un medic rezident la data faptelor si un spital privat.
Dosarul a fost deschis in 2010, dupa ce o tanara, mama a unui copil de sase ani, care a slabit 35 de kg in sase luni, a murit dupa o operatie estetica de mastopexie verticala (ridicare a sanilor). Potrivit datelor din dosar, operatia estetica a costat patru mii de euro, dar in urma interventiei, tanara a suferit complicatii si ulterior a murit.
Prin rechizitoriu, medicul chirurg a fost acuzat ca nu ar fi luat toate masurile de prudenta si diligenta pentru efectuarea in siguranta cat mai deplina a actului chirurgical. Acuzatiile concrete aduse medicului:
- desi nu reprezenta o urgenta chirurgicala, a acceptat efectuarea unei operatii de mastopexie cu risc mare de tromboza venoasa (risc calculat conform conform Ghidului de preventie a tromboembolismului venos - Anexa 1), la doar 10 zile de la oprirea de catre pacienta a anticonceptionalelor orale pe baza de estrogen, termenul de intrerupere recomandat fiind de 4 saptamani, medicamente care, in caz de interventie chirurgicala majora, sunt recunoscute (inclusiv de producatorul lor) ca reprezentand factor crescut de risc pentru tromboza venoasa si arteriala comparativ cu alte pilule contraceptive si, astfel, ar fi riscat viata pacientei;
- acceptand efectuarea operatiei in aceste conditii, inculpata nu a administrat preoperator heparina/alt anticoagulant cu masa moleculara mica, astfel cum recomanda Ghidul de preventie a tromboembolismului venos in situatiile in care riscul TEV este mare, lipsind astfel pacienta de o sansa majora in a nu avea complicatiile postoperatorii care i-au cauzat decesul;
- desi nu avea suficienta experienta in tehnica de mastopexie verticala, medicul specializandu-se in aceasta procedura cu putin timp inainte de a o opera pacienta, inculpata a ales sa aiba ca "ajutor", "medic operator 2", pe inculpatul C.C.C., medic rezident, deci fara experienta clinica, dar mai ales, un medic care nu avea dreptul sa efectueze niciun fel de manevra medicala, cu atat mai putin sa fie membru al echipei operatorii, intr-un spital neacreditat in scopul desfasurarii programelor de rezidentiat.
Procurorii au aratat ca tocmai din aceste motive, operatia s-a prelungit foarte mult (a durat 7 ore), durata normala fiind de 3-4 ore, "ceea ce a presupus o trauma suplimentara in sine pentru organismul pacientei".
Medicul anestezist care a participat la operatie a fost trimis in judecata cu aproximativ acelasi acuzatii ca in cazul medicului chirurg, iar medicul rezident a fost acuzat ca "a participat fara drept la interventia de mamoplastie asupra pacientei, intr-un spital neacreditat pentru desfasurarea programelor prin rezidentiat, echipa astfel constituita fiind practic incompleta, ceea ce a condus la prelungirea operatiei, ceea ce a reprezentat un risc suplimentar de producere a tromboemboliei".
Prin rechizitoriul de trimitere in judecata, spitalul privat la care s-a efectuat operatia a fost acuzat ca "a permis ca din echipa operatorie care a efectuat interventia chirurgicala asupra pacientei la data de 22.12.2010, sa faca parte inculpatul C.C.C., medic rezident care nu era angajat cu contract de munca al spitalului Euroclinic si nu-si desfasura rezidentiatul in cadrul acestui spital".
"In plus, la data savarsirii faptei, inculpata (n.a. spitalul) nu detinea aparatura necesara pentru desfasurarea in siguranta a actului medical in situatia producerii complicatiilor posibile, asociate unei interventii chirurgicale majore, cu risc mare de tromboembolism venos. Astfel, postoperator, dupa resuscitare, pacienta a primit tratament incomplet, fiind investigata incomplet, lipsind un computer tomograf, necesar pentru evaluarea neurologica; totodata, desi pacienta a avut indicatie de dializa imediat poststoperator, spitalul Euroclinic nu efectua asemenea proceduri. Din aceasta cauza, pacienta a dezvoltat edem cerebral malign, insuficienta renala si, in final, insuficienta multipla de organe, dupa care a intervenit decesul", au mai aratat procurorii.
In urma procesului judecat in prima instanta la Judecatoria Sectorului 1 si in apel la Curtea de Apel Bucuresti, medicul anestezist a primit trei ani de inchisoare cu suspendare, medicul chirurg doi ani si sase luni cu suspendare, iar medicul anestezist a fost achitat pe motiv ca "desi a intervenit in lantul tanato-generator al decesului, fiind cel care a inmanat si a tamponat plaga, nu exista probe din care sa rezulte ca datorita modalitatii in care el si-a exercitat atributiile operatia s-a prelungit peste sapte ore si ca un medic specialist ar fi putut scurta durata operatiei prin ajutorul pe care l-ar fi dat medicului chirurg".
De asemenea, in urma procesului, spitalul privat la care a avut loc operatia a fost condamnat la plata unei amenzi penale de 500.000 de lei.
"Atitudinea inculpatei (n.r. spitalul) fata de victima din momentul in care a fost evident ca problemele acesteia de sanatate sunt grave si ireversibile a fost una care a constat in primul rand in ascunderea gravitatii situatiei familiei victimei, incercarea de a pasa problema la alte spitale, neasumarea sustinerii materiale a familiei in scopul transferului catre Spitalul din Viena si, ceea ce este cel mai grav din punctul de vedere al bunei desfasurari a procesului penal, neconservarea inregistrarilor video in vederea punerii lor la dispozitia organelor de cercetare penala.
Dat fiind ca de la momentul interventiei chirurgicale, 22.12.2010, pana la momentul decesului, 31.12.2010, nu au trecut mai mult de 30 zile, este evident ca la momentul decesului inculpata era in posesia acelor inregistrari si, in cazul in care totul ar fi decurs perfect, ar fi avut tot interesul sa conserve acele inregistrari. Or, dimpotriva se constata ca inculpata a considerat ca este in favoarea sa sa nu conserve acele inregistrari pentru a le pune la dispozitia organelor de urmarire penala", au aratat judecatorii Curtii de Apel Bucuresti in sentinta definitiva pronuntata in 7 iulie.
Curtea de Apel Bucuresti a obligat firma de asigurari, medicii condamnati si firma de asigurari la plata urmatoarelor sume:
- 23.910 lei si 24.270 euro (echivalentul in lei la cursul BNR de la data platii), reprezentand daune materiale
- 15.800 euro (echivalentul in lei la cursul BNR de la data platii) si 350 Euro (echivalentul in lei la cursul BNR de la data platii) sub forma de prestatie periodica lunara de la data pronuntarii primei instante pana la implinirea varstei de 18 ani, respectiv de 26 de ani, daca se afla in continuarea studiilor, dar nu mai tarziu de intervenirea unei cauze legale de stingere a obligatiei, acordate partii civile J.J. (n.r. fiul femeii decedate)
- 200.000 euro (echivalentul in lei la cursul BNR de la data platii), reprezentand daune morale acordate partii civile J.J.
- 100.000 euro (echivalentul in lei la cursul BNR de la data platii), reprezentand daune morale acordate partii civile L.L.L.
- 50.000 euro (echivalentul in lei la cursul BNR de la data platii), reprezentand daune morale acordate partii civile B.B.
- 50.000 euro (echivalentul in lei la cursul BNR de la data platii), reprezentand daune morale acordate partii civile F.F.