Fost sef DIICOT: Magistratii nu sunt instrumente decerebrate care aplica orice li se cere, oricand, referitor la oricine.Tragem semnalul de alarma! Interviu

Luni, 25 Februarie 2019, ora 10:08
14441 citiri
Fost sef DIICOT: Magistratii nu sunt instrumente decerebrate care aplica orice li se cere, oricand, referitor la oricine.Tragem semnalul de alarma! Interviu

Magistratii s-au maturizat si reactioneaza foarte energic la orice tentativa de restauratie. Raportul umilinta-toleranta a fost complet depasit in ultimele luni, iar in sistemul judiciar exista o stare de nervozitate ajunsa la saturatie, afirma procurorul Daniel Horodniceanu, fost sef DIICOT.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Daniel Horodniceanu a explicat care sunt cele mai mari probleme din OUG care modifica Legile Justitiei, dar si motivul pentru care nu e doar o chestiune a breslei magistratilor: "afectarea independentei procurorilor, deci a Justitiei, e importanta pentru toata societatea".

Daniel Horodniceanu ne-a dezvaluit, in premiera, ca ministrul Justitiei i-a propus initial un nou mandat in fruntea DIICOT, dupa care, fara explicatii, l-a inlaturat. Intre timp, fostul sef DIICOT se exprimase impotriva modificarii Legilor Justitiei.

Privite din afara, nervozitatea si furia din sistemul judiciar au atins cote foarte inalte. Este asa si in realitate sau ne pacaleste ineditul situatiei?

As incepe cu o precizare: situatia nu e neaparat inedita. Cei cu 20 de ani vechime sau mai mare stiu ca lucrurile astea se mai intamplau si inainte de 2003-2004, mai putin dupa. Diferenta este ca, intre timp, magistratii s-au maturizat si reactioneaza foarte energic la orice tentativa de restauratie.

Raspunzand punctual la intrebare, cred ca exista o stare de nervozitate ajunsa la saturatie, raportul umilinta-toleranta fiind complet depasit in ultimele luni.

Cand au fost modificate Legile Justitiei au existat unele tensiuni, a existat un protest scris initiat de AFJR, dar si organizatii, precum UNJR, care sustineau demersul legislativ. Acum pare ca nimeni nu sustine OUG-ul dlui Toader. De ce aceasta radicalizare, de ce se tem magistratii sau ce-i enerveaza? Este vorba doar despre OUG sau ea doar a umplut paharul?

Cred ca din toate cate mai mult sau mai putin. Romania e campioana la ratificari de conventii europene, la directive europene, la legislatie europeana in general, dar are probleme in momentul in care le transpune in legislatia nationala.

La fel se intampla si cu strategiile nationale: odata adoptate, se initiaza legislatie specifica, seturi de masuri, protocoale, dupa care, neasteptat, totul se opreste, se taie finantari, se adopta o altfel de legislatie, chiar daca strategia nu a ajuns la maturitate.

Revenind la cazul de fata, unul dintre pilonii fundamentarii modificarii Legilor Justitiei era separarea carierelor judecatorilor si procurorilor, ceruta in special de o parte dintre judecatori in anul 2017. Noua OUG vine si contrazice exact acest reper fundamental al modificarii legislative din vara anului trecut. La fel se intamplase si cu OUG 77/2018.

Care sunt si de ce prevederile cele mai grave din OUG de modificare a Legilor Justitiei?

Opinia asociatiei din care fac parte (Asociatia miscarea pentru apararea statutului procurorilor) este ca principalul neajuns al OUG este lipsa de predictibilitate a actului normativ: Care era urgenta legiferarii? Ce gol legislativ umple Guvernul? Discutam totusi de legi organice care au necesitat pentru adoptare consultari, discutii cu asociatiile de magistrati, votari in adunarile generale, noi consultari in comisia comuna de la Parlament.

In primele 6 luni dupa adoptare, exista deja 3 ordonante de urgenta care modifica Legile Justitiei referitor la articole care fusesera intens discutate in comisii. Inclusiv articolul referitor la pensia de serviciu pe care ar primi-o orice persoana ajunsa la 60 de ani care a fost in trecut judecator sau procuror pare un cadou, in conditiile in care magistratii au solicitat in repetate randuri ca vechimea efectiva in profesia de judecator sau procuror sa fie unicul reper al pensiei speciale.

La fel, modificarile conditiilor de accedere in functia de judecator la ICCJ sau de procuror general al PICCJ, respectiv procuror sef al Directiilor din PICCJ, eludeaza complet nota de fundamentare a modificarilor aduse Legilor Justitiei in 2018.

Ordonantele de urgenta sunt cea mai agresiva interventie a executivului in autoritatea judecatoreasca.

Mie mi se pare ca modificarile in privinta procedurii si a conditiilor necesare pentru a fi sef de parchet seamana cu un caiet de sarcini cu dedicatie. Si procurori si judecatori, fara conditii de vechime. Gresesc?

Articolul 1 alineatul 5 din Constitutie consacra suprematia legii. Acest articol obliga legiuitorul sa legifereze prin norme clare, textul de lege trebuie sa fie predictibil si accesibil daca nu tuturor, cat mai multor cetateni. Conduita cetateanului trebuie sa fie data de precizia normei. In momentul in care magistratii nu inteleg norma - si aici ma refer si la OUG - cu atat mai putin o vor intelege cetatenii.

Noi am cerut de mai multe ori ca la aceste concursuri pentru posturi de conducere sa fie solicitat un profil de candidat. In acest fel se face selectia la orice institutie serioasa din Europa: Europol, mult-discutatul Parchet European, reprezentant la Eurojust etc.

Fiecare conditie solicitata reprezinta un filtru. Nu numai ca nu s-a facut acest profil, dar iata ca ordonanta largeste baza de selectie pentru aceste posturi.

Pe de alta parte, de ce ar fi asa de grav ca un judecator sa fie sef de parchet, iar avizul sa fie dat de plenul CSM?

Eu n-as ataca aceasta problema pe fond, pentru ca, daca este profesionist si integru, cu bogata experienta manageriala si consiliere corecta, exista posibilitatea ca un judecator sa conduca un parchet sau un procuror o instanta. Dar cu siguranta un judecator ar conduce mai bine instanta si un procuror ar conduce mai bine un parchet, macar pentru ca stie mai bine ce necesitati sunt si ce instrumente poate folosi.

Mai mult decat atat, nu exista timp nici la parchete, nici la instante, sa asteptam pana cand seful institutiei intelege, la jumatatea mandatului, ce are de facut.

In prima teza, insa, nu avem decat varianta ca judecatorii sa poata conduce parchete, nu si invers. Legea apare ca impartind lucrurile cu dubla masura, ceea ce pentru o persoana cu simtul justitiei este greu de acceptat. Este de apreciat, era si de asteptat, ca si o parte consistenta dintre judecatori a inteles lucrurile la fel ca si noi.

De remarcat, totusi, faptul ca, pana acum cel putin, protestul este mai mult la nivel de judecatorii si tribunale. Curtile de Apel sunt tacute, la fel ICCJ. Pare ca protesteaza mai mult procurorii decat judecatorii. De ce aceste diferente?

Este adevarat, am remarcat si eu acest lucru. Poate ca tineretea e un atu in astfel de situatii. Pe de alta parte, e firesc ca procurorii sa fie mai activi in situatia data. Ei au fost categoria cea mai atacata in ultimii ani.

Din pacate, Asociatia procurorilor din Romania nu a fost convingatoare in nicio perioada dupa infiintare. Acest fapt, dar si exemplul AFJR au determinat infiintarea unei noi asociatii de procurori, capabila sa reactioneze prompt la atacurile de orice fel impotriva procurorilor.

Fara a minimaliza derapajele din sistem, precum si, cateodata, lipsa de reactie sau reactia intarziata a factorilor de decizie din Ministerul Public, presiunea creata atat prin modificarile legislative, cat si prin unele canale media a fost cert disproportionata pe magistrati.

Unde poate duce acest protest? Cum poate evolua? Magistratii nu au, totusi, voie sa faca greva.

Magistratii nu fac greva, magistratii nu intrerup lucrul, magistratii isi exprima dezacordul si trag semnale de alarma fata de modul in care se legifereaza referitor la activitatea lor.

Procurorii si judecatorii inteleg foarte bine separarea puterilor in stat, respecta suprematia legii, dar nu sunt niste instrumente decerebrate care aplica orice li se cere, oricand, referitor la oricine. Intelegem legea mai bine decat oricine altcineva, iar atunci cand implica dubla masura, cand nu este clara sau previzibila, tragem semnale de alarma.

Nu e o iesire putin intarziata? Am tot auzit oameni spunand: bine ca iesim noi in strada pentru magistrati, iar ei tac.

Cred ca magistratii nu au tacut, doar ca au comunicat mai discret, tocmai pentru ca intreaga activitate a magistratului implica putina publicitate si multa rezerva. Este clar ca ceea ce transmit magistratii, in special prin asociatiile din care fac parte, nu este preluat de cele mai multe ori de presa, cu exceptia cazurilor cand se poate desprinde din comunicare o nota de conflict. Iata ca acum am fost preluati de presa sau de o parte a acesteia.

Cum apreciati inceputul activitatii Sectiei pentru investigarea magistratilor?

Este notoriu ca la momentul la care Sectia (initial in proiect era trecuta drept directie, pe model DNA/DIICOT) a fost consacrata prin lege, adunarea generala a procurorilor pe care o conduceam la acel moment a fost impotriva crearii acesteia, deoarece nu parea corect ca o sectie/directie sa cerceteze doar infractiuni savarsite de o anumita categorie profesionala.

Pe acelasi model, putea fi creata o sectie care sa investigheze infractiunile savarsite de parlamentari, de membrii Guvernului, de politisti, de medici si asa mai departe.

Pe de alta parte, 15 procurori, cu toata dorinta de a propasi sectia si cu toata puterea de munca din lume, nu pot gestiona cateva mii de dosare anual. Ce este simptomatic, am putea spune, este ca nu au fost multi procurori interesati de interviul de accedere in functii de conducere sau in functii de executie la aceasta sectie.

De asemenea, sunt voci care pun la indoiala legalitatea concursurilor in lipsa unui membru al sectiei de procurori.

Referitor la modificarea suferita prin ultima OUG, pare ca sectia - daca s-a inteles corect litera legii - este scoasa de sub controlul ierarhic al Procurorului general al PICCJ. Asta desi art 132 din Constitutie consacra controlul ierarhic drept unul dintre principiile care guverneaza activitatea ministerului public.

Este exagerat sa consideram ca orice dosar, indiferent de continutul sau real, poate ajunge sa fie revendicat de SIIJ, pe modelul dosarului Tel Drum?

Si aici legea este foarte clara, stabilind competente exacte pentru toate parchetele. In caz de competenta alternative, pe conflicte de competenta, procurorul general al PICCJ este regulator de competenta.

Cum apreciati atitudinea CSM in raport cu situatia din Justitie?

CSM este, trebuie sa fie, garantul independentei Justitiei. Asociatia de procurori din care fac parte si-a exprimat satisfactia pentru ultima pozitie adoptata de Sectia de procurori a CSM fata de OUG de saptamana trecuta. De asemenea, este important ca sectia a dat un semnal si a convocat adunarile generale ale procurorilor.

In ceea ce priveste plenul, nu am relationat cu acesta decat o singura data, cand, pentru singura oara in cariera, am solicitat apararea reputatiei profesionale fata de unele amenintari fatise la adresa mai multor procurori din directia din care fac parte, plenul respingandu-mi solicitarea.

Dar de ce sunt toate acestea importante pentru omul de pe strada? De ce ar reactiona, de ce ar fi interesat de problemele breslei?

Afectarea independentei procurorilor, deci a Justitiei, e importanta pentru toata societatea.

Sunteti iesean, presupun ca il cunoasteti pe Tudorel Toader. De ce credeti ca actioneaza in acest fel, cu atata lipsa de respect, pana la urma, pentru sistemul judiciar?

Sunt iesean prin adoptie, ca sa zic asa, dar nu am fost studentul domnului ministru. L-am cunoscut pe dl ministru cand era judecator al CCR si am apreciat atunci cateva decizii pe care le lucrase ca judecator raportor. Am avut o relatie profesionala corecta cu dumnealui pana in primavara trecuta, cand, din motive care imi sunt straine, raporturile s-au racit.

Ca amanunt, cu circa o luna si jumatate inainte de interviul pentru un mandat de procuror-sef, dl ministru mi-a propus reinvestirea. Constient de discutiile existente in spatiul public cu un an inainte, prin reinvestirea procurorului-sef de la cealalta directie - DNA, am convenit sa fie anuntata o noua procedura. Ce a urmat se cunoaste.

V-a respins si l-a propus pe dl Banila. De ce?

S-a speculat ca ar fi fost rezultatul opiniilor mele referitoare la modificarea Codurilor si Legilor Justitiei. Sunt doar speculatii.

Eu reprezentam o structura a Ministerului Public, iar opinia mea era opinia adunarii generale a procurorilor din structura. Ca procuror sef la acest nivel, nu te mai reprezenti pe tine in public, ci exclusiv opinia majoritara a procurorilor al carui reprezentant esti. Desigur, opinia mea personala a coincis cu aceasta opinie majoritara din DIICOT.

Citeste si:
Secretarul general adjunct al PNL, după ce a „cercetat povestea demisiilor” din filiala Sectorului 3: „Pare să fie o furtună într-un pahar cu apă”
Secretarul general adjunct al PNL, după ce a „cercetat povestea demisiilor” din filiala Sectorului 3: „Pare să fie o furtună într-un pahar cu apă”
Deputatul liberal Gheorghe Pecingină şi secretar general adjunct al PNL a anunţat sâmbătă, 27 noiembrie, că va prelua patrimoniul organizaţiei PNL Sector 3. El a adăugat că povestea...
AUR, acuzații la adresa guvernului după ce furnizorii de energie electrică au anunţat o creştere a preţurilor de la 1 ianuarie 2022 pentru clienţii casnici
AUR, acuzații la adresa guvernului după ce furnizorii de energie electrică au anunţat o creştere a preţurilor de la 1 ianuarie 2022 pentru clienţii casnici
AUR acuză că, a doua zi după învestirea Guvernului Ciucă, cel mai mare furnizor de energie electrică pentru clienţii casnici din România, ELECTRICA SA, a anunţat creşterea substanţială,...