Un dosar finalizat in cursul anului 2020 la Curtea de Apel Cluj-Napoca scoate la iveala modul in care un medic de familie a primit o condamnare de opt luni inchisoare cu suspendare dupa ce a incecat sa il ajute pe un elev dat afara din examenul de bacalaureat pentru frauda.
O doctorita de familie trimisa in judecata pentru fals intelectual a fost condamnata la opt luni de inchisoare cu suspendare dupa ce a eliberat in fals o adeverinta medicala pe care finul sau, eliminat din examenul de bacalaureat, a folosit-o in instanta pentru anularea masurii de eliminare din examen.
Povestea dosarului penal deschis pe numele doctoritei incepe in vara anului 2017. Un elev care dadea BAC-ul la Biologie a cerut voie de doua ori sa mearga la toaleta, iar dupa ce elevul a fost la toaleta a doua oara, in WC a intrat un alt coleg. In acel moment, supraveghetorul a intrat in toaleta si l-a surprins pe elev cu cartea de Biologie in mana. In urma acestei situatii, ambii elevi au fost dati afara din examenul de bacalaureat.
Mama unuia dintre elevii dati afara din examen a pus la cale un plan de salvare a fiului sau. Astfel, femeia a sunat-o pe doctorita de familie, care era si nasa baiatului, cerandu-i sa elibereze o adeverinta medicala din care sa reiasca ca in ziua examenului baiatul avea probleme digestive. Doctorita s-a conformat si a eliberat o adeverinta antedatata din care sa reiasa ca la data examenului elevul suferea de enterocolita. Adeverinta a fost eliberata pentru a servi "la nevoie".
Cu adeverinta falsa obtinuta de la doctorita de familie, mama elevului dat afara din examen a mers in instanta si a deschis doua procese prin care a cerut mai intai suspendarea si apoi anularea masurii de eliminare din examen, primind castig de cauza. Judecatorii au anulat masura eliminarii din examen aratand ca elevul "a depus la dosar o adeverinta medicala din care rezulta ca la data de 29.06.2017 a fost diagnosticat cu enterocolita acuta fiindu-i recomandat repaus in perioada 29-30.06.20I7, aspect ce ar putea justifica parasirea salii de examen". In final, decizia de anulare a masurii de eliminare din examen a fost luata invocandu-se vicii de forma ale procesului verbal de aplicare a sanctiunii.
Dupa ce pe numele lor a fost deschis dosar pentru fals intelectual si uz de fals, doctorita si mama elevului au recunoscut faptele, dar ulterior si-au schimbat declaratiile. Mai exact, cele doua femei "au fost rezervate in a mai face declaratii si prin argumentele si justificarile formulate prin aparatorul ales, pozitia procesuala a acestora s-a nuantat gradual. Cu ocazia anchetei, telefoanele doctoritei si ale mamei au fost puse sub ascultare, iar medicul a fost interceptat spunand: "Cred ca mi-am facut-o cu mana mea", referindu-se la faptul ca a recunoscut acuzatiile.
In final, cu ocazia procesului, doctorita si mama elevului au revenit asupra declaratiilor, recunoscand acuzatiile aduse de procurori pentru a beneficia de o reducere a pedepsei. In urma procesului, doctorita a primit o pedeapsa de opt luni de inchisoare cu suspendare, iar mama elevului a primit trei luni de inchisoare cu suspendare pentru uz de fals.
Judecatorii au aratat ca daca "procesul verbal de sanctionare nu s-ar fi anulat pentru vicii de forma, adeverinta medicala ar fi putut fi considerat un inscris in probatiune relevant, ce putea forma convingerea instantei asupra unei stari de fapt necorespunzatoare adevarului".
Cea mai importanta reforma din invatamantul romanesc a fost realizata de fostul ministru al Educatiei, Daniel Funeriu. Una din masurile lui Funeriu a fost introducerea camerelor de supraveghere la examenul de Bacalaureat.
Unul dintre marile cazuri de frauda de la bacalaureat a fost finalizat in 2016. 18 persoane, majoritatea directori, directori adjuncti si profesori examinatori de la licee din judetul Giurgiu au fost condamnati la pedepse de pana la trei ani de inchisoare cu suspendare pentru ca in perioada august - septembrie 2013, cadrele didactice deferite justitiei au initiat un sistem de fraudare a examenului de bacalaureat la nivelul mai multor centre de corectare.
"In acest sens, persoanele cu functii de conducere inculpate in dosar au fost contactate de parintii unor candidati ori persoane interpuse pentru a asigura promovarea examenului de bacalaureat a unor candidati prin mijloace ilicite, in schimbul unor sume cuprinse intre 100 si 1.000 euro pentru fiecare candidat, in raport de numarul de probe sustinute", aratau procurorii la momentul trimiterii dosarului in instanta.
Anchetatorii au aflat pe parcursul cercetarilor ca profesorii examinatori au stabilit un sistem de semne si parole ce au fost transmise candidatilor, pe care acestia le-au inserat in continutul lucrarilor de concurs pe ultimul rand al primei pagini.
Acest sistem de semne si parole a fost transmis catre profesorii evaluatori care au fost recompensati prin intermediul sefilor de centre de corectare, in functie de numarul de lucrari identificate cu semne, evitandu-se astfel legatura directa dintre evaluator si candidat.