Glontul de aur al lui Klaus Iohannis. In genunchi sau presedinte?

Autor: Ioana Ene Dogioiu - Senior editor
Joi, 31 Mai 2018, ora 07:24
115437 citiri
Glontul de aur al lui Klaus Iohannis. In genunchi sau presedinte?

Oricat de smechera se vrea explicatia pentru care presedintele Romaniei ar fi obligat sa semneze revocarea unui procuror-sef, in spatele ei se vede foarte clar prabusirea in pre-aderare la UE si ruperea de conditiile imperative care au permis intrarea noastra in Uniunea Europeana.

Dincolo de salata de vorbe din dispozitivul deciziei CCR, doua chestiuni sunt cu adevarat seismice.

Pe de-o parte, faptul ca "art.132 alin. (1) din Constitutie este un text cu caracter special, care stabileste o putere de decizie a ministrului Justitiei asupra activitatii desfasurate de procurori si indica faptul ca in aceasta procedura ministrul are un rol central [a se vedea Decizia nr.45/2018], aspect care se reflecta si asupra carierei procurorilor".

Ce inseamna activitatea procurorilor? Anchete penale. Deci CCR statueza cu subiect si predicat ca ministrul Justitiei are drept de decizie asupra anchetelor penale. CCR ne spune ca ministrul are dreptul sa impuna inchiderea sau deschiderea unui dosar penal, administrarea de probe, retinerile, sechestrele, pentru ca asta inseamna activitatea procurorilor. Mai poate sa fie un procuror independent in asemenea conditii?

Tot in comunicatul CCR scrie: "presedintele Romaniei, in temeiul prevederilor art.94 lit.c) din Constitutie, nu are o putere discretionara proprie in cadrul procedurii de revocare, ci o putere de verificare a regularitatii acesteia. Rezulta ca prerogativa presedintelui Romaniei de a revoca procurorul din functia de conducere se circumscrie exclusiv unui control de regularitate si legalitate a procedurii."

Deci, de acum inainte, singurul lucru pe care presedintele il va putea verifica in raport cu o cerere de revocare este daca sunt bifate toate etapele procedurii si daca actele sunt puse in dosar cu sina. Si poate refuza daca propunerea e facuta de presa sau de portarul ministerului. Sau daca avizul CSM nu exista deloc. Sau daca sina de la dosar e defecta.

Deci, practic, ministrul Justitiei pe langa faptul ca are drept de decizie asupra dosarelor penale, capata si exclusivitatea numirii si revocarii procurorilor-sefi, anuland nu doar dreptul de decizie al presedintelui, ci si evaluarea tehnica a CSM, care nu mai este nici macar consultativa. Deci garantul independentei Justitiei devine total inutil, irelevant.

Este teribil semnalul de alarma tras de procurorul sef DIICOT, Daniel Horodniceanu: "Prin decizia de astazi, CCR a plasat, de fapt, parchetele nu sub autoritatea, ci sub exercitiul potential discretionar al ministrului Justitiei, care este om politic sau, dupa caz, sustinut politic.

Garantul constitutional al independentei Justitiei, CSM-ul, a fost redus la un rol steril, invitat sa faca figuratie. Avizul - consultativ - al CSM este inutil, daca la capatul lantului decizional se afla doar obligatia presedintelui de a respecta decizia ministrului. Este o aberatie logica, daca vrem o Justitie independenta."

Aceasta rescriere a legislatiei de catre CCR contravine flagrant angajamentelor asumate de Romania pentru aderarea la UE, angajamente care s-au concretizat in Legea 303/2004, initiata de Guvernul Nastase.

Ministrul de atunci al Justitiei, Cristian Diaconescu, care a purtat toate discutiile cu reprezentantii UE, spune care au fost exigentele:

"In negocierile cu UE au existat cateva puncte esentiale referitoare la independenta procurorilor: recrutarea, numirea, promovarea, revocarea procurorilor trebuie stabilite prin lege, nu pot fi lasate la discretia altor puteri, ca sa nu existe dependenta fata de autoritati din afara sistemului judiciar.

Cariera procurorilor trebuie guvernata de aceleasi reguli ca ale judecatorilor. Raspunderea procurorilor e numai in fata instantelor si a breslei, iar in privinta ministrului Justitiei a fost o discutie separata: ca parte a puterii executive, el nu poate fi singura structura de evaluare a procurorilor, deoarece ar genera o amenintare la adresa independentei Justitiei.

Deci, potrivit UE, reprezinta o amenintare la adresa independentei Justitiei ca ministrul sa fie singura structura de evaluare a unui procuror. Si ne-am obligat sa schimbam asta. Acum se anuleaza toate aceste angajamente. Ce am promis la integrare nu mai e valabil.

Si e chiar mai grav decat in Legea 92/1992 a carei schimbare a cerut-o UE. Controlul activitatii procurorilor de catre ministrul Justitiei nu a existat niciodata in nicio lege. A fost creata o vulnerabilitate enorma pentru Romania. Este mai grav decat in Polonia. Daca in 2004 exista aceasta decizie CCR, noi nu eram membri UE".

Culmea ironiei face ca in negocierile de atunci sa fi fost implicata direct secretarul de stat in Ministerul Justitiei, Maya Teodoroiu, actual judecator CCR, care astazi a facut parte din majoritatea decidenta impotriva angajamentelor la care chiar domnia sa a fost parte in 2004.

Cel mai putin in aceasta decizie este vorba despre Laura Codruta Kovesi. Este vorba despre dinamitarea independentei procurorilor, despre dreptul ministrului Justitiei de a lua decizii directe privind anchetele penale, despre incalcarea conditiilor esentiale ale aderarii la UE, deci implicit a Tratatului de aderare, cu consecinte care pot fi dintre cele mai teribile cu putinta.

Ce optiuni are in aceste conditii Klaus Iohannis:

1. Sa se supuna fara cracnire si sa ingroape functia prezidentiala, independenta procurorilor si statutul european al Romaniei.

2. Sa incerce sa se limiteze la cazul Kovesi, evitand revocarea fie prin emiterea decretului cu data de intrare in vigoare anul viitor, fie prin deschiderea caii unei actiuni in contencios administrativ, care insa nu rezolva fondul grav al problemei.

3. Sa se comporte ca un autentic presedinte al Romaniei si sa refuze sa devina, prin pasivitate, parte a unui plan care arunca Romania in afara UE. Nicio institutie, fie ea si CCR, nu are dreptul sa ia decizii care contravin interesului fundamental al Romaniei de a ramane in UE, prin obligarea la incalcarea angajamentelor luate in vederea aderarii.

Deci presedintele ar trebui sa convoace urgent referendumul pentru care are deja procedura indeplinita si sa intrebe poporul daca este de acord sa puna procurorii sub control politic total, daca este de acord ca presedintele sa devina un simplu spectator. Si as mai intreba daca poporul doreste o reformare fundamentala a CCR care sa devina de exemplu o sectie a ICCJ.

Si pana cand poporul nu se pronunta, presedintele nu ca ar trebui sa refuze, dar are obligatia sa nu semneze un act care consfinteste practic controlul politic asupra Parchetelor si iesirea Romaniei din exigentele UE.

Il va suspenda CCR pentru asta? Sa-l suspende! Decat un mandat inutil in genunchi mai bine o suspendare in picioare si nu ma indoiesc ca va avea de partea lui poporul.

Citește și:
Vasile Dîncu, întrevedere cu premierul Republicii Moldova Natalia Gavriliță: ”NATO nu caută o confruntare cu Federaţia Rusă”
Vasile Dîncu, întrevedere cu premierul Republicii Moldova Natalia Gavriliță: ”NATO nu caută o confruntare cu Federaţia Rusă”
Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, a avut sâmbătă, 1 octombrie, o serie de întrevederi cu premierul Natalia Gavriliţa, cu preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor...
Cine e deputatul PSD surprins în ipostaze intime cu un tânăr: Absolvent de Teologie și fost primar
Cine e deputatul PSD surprins în ipostaze intime cu un tânăr: Absolvent de Teologie și fost primar
Deputatul Aurel Bălășoiu a fost surprins sâmbătă, 1 octombrie, în mai multe ipostaze intime alături de un băiat, motiv pentru care conducerea partidului a decis să-l excludă. Bălășoiu...