Klaus Iohannis, pus la punct de GRECO in problema numirii procurorilor sefi. Ce a cerut Romaniei forul european anticoruptie

Miercuri, 05 Mai 2021, ora 15:21
8866 citiri
Klaus Iohannis, pus la punct de GRECO in problema numirii procurorilor sefi. Ce a cerut Romaniei forul european anticoruptie
Klaus Iohannis, presedintele Romaniei a avut un conflict cu ministrul Justitiei pe tema numirii procurorilor sefi FOTO Hepta

Organismul anticoruptie al Consiliului Europei (GRECO) arata intr-un raport publicat miercuri, 5 mai, ca recomandarea facuta catre autoritatile de la Bucuresti este ca in procedura pentru numirea in si revocarea din functiile cele mai inalte din parchet Consiliului Superior al Magistraturii sa i se dea un rol mai important.

Recomandarea GRECO vine in contextul in care presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, a declarat recent ca nu este de acord cu avizul obligatoriu al CSM pentru numirea procurorilor sefi, propus de ministrul Stelian Ion.

"GRECO a recomandat ca procedura pentru numirea in si revocarea din functiile cele

mai inalte din parchet, cu exceptia Procurorului General, prevazuta de art. 54 din

Legea nr. 303/2004, sa includa un proces care sa fie atat transparent cat si bazat pe

criterii obiective, iar Consiliului Superior al Magistraturii sa i se dea un rol mai

important in aceasta procedura.

GRECO reaminteste ca aceasta recomandare nu a fost implementata in Raportul

Interimar de Conformitate. Cu privire la procedura de numire si revocare a

procurorilor in/din functiile cele mai inalte din parchet, difuzarea in direct a audierilor

candidatilor si publicarea acestora pe pagina de internet a Ministerului Justitiei a fost

apreciata ca un pas inainte spre o transparenta sporita. Cu toate acestea, criterii

obiective pentru numire/revocare trebuiau inca dezvoltate. Nu s-a materializat recomandarea formulata, in sensul oferirii CSM a unui rol mai puternic in aceasta procedura.

Ministrul Justitiei a pastrat un rol decisiv, contrar observatiilor formulate de GRECO si Comisia de la Venetia", se arata in raportul publicat miercuri.

Expertii GRECO au luat act de programul de guvernare al actualei coalitii care si-a asumat ca obiectiv un rol mai important pentru Sectia pentru procurori a CSM.

"Autoritatile indica faptul ca Programul de Guvernare 2020-2024, adoptat in decembrie 2020, prevede, printre obiectele pe termen scurt, un rol crescut al CSM in procedura de numire a procurorilor in functii de conducere. Desi propunerile in acest sens vor fi facute in continuare de Ministrul Justitiei, procedura va trebui sa fie una obiectiva si transparenta, rezultatele competitiei validate prin avize obligatorii ale Sectiei pentru Procurori a CSM si numirea facuta de Presedintele Romaniei.

Revocarea din functiile de conducere se va baza pe o procedura similara, care va putea fi initiata de Sectia pentru procurori a CSM.

GRECO ia act de informatiile de mai sus. Recunoaste ca proiectul Legii privind statutul

magistratilor din Romania (disponibil GRECO) are in vedere o serie de imbunatatiri cu privire la sistemul numirii/revocarii procurorilor in/din functiile cele mai inalte din parchet, inclusiv o procedura mai transparenta si criterii mai obiective de evaluare.

Este inlaturata restrictia, criticata de GRECO, potrivit careia Presedintelui i se permite

doar un singur refuz al numirii. Referitor la revocare, proiectul de lege prevede in mod expres ca Presedintele Romaniei poate refuza doar pentru motive de legalitate si trebuie sa comunice public motivele refuzului. Decretul Presedintelui poate fi contestat la instanta de contencios administrativ competenta. GRECO considera binevenit proiectul de lege care, in mod clar, merge in directia corecta.", se mai arata in documentul citat.

GRECO se arata ingrijorata

Cu toate aceastea, GRECO retine cu ingrijorare ca nu pare sa fie avuta in vedere acordarea CSM a unui rol sporit in acest proces. La fel ca inainte, Sectia pentru procurori a CSM poate doar sa emita un aviz consultativ cu privire la propunerea Ministrului Justitiei. Mai mult decat atat, comisia de selectie prevazuta in proiectul de lege va avea in componenta doar un procuror din cei sapte membri. GRECO intelege ca CSM va beneficia de competente sporite prin implementarea noului Program de Guvernare 2020-2024 si regreta ca oportunitatea elaborarii noii legislatii nu este folosita in acest scop. GRECO concluzioneaza ca, in prezent, implicarea Ministrului Justitiei in numirea/revocarea procurorilor in/din functiile cele mai inalte din parchet ramane considerabila si prezinta un risc de influenta politica nepotrivita.

In asteptarea unor progrese substantiale viitoare si avand in vedere ca proiectul de Lege privind statutul magistratilor din Romania inca nu a fost transmis Parlamentului, GRECO concluzioneaza ca recomandarea in intregul sau ramane neimplementata", se arata in raportul GRECO.

Iohannis nu este de acord cu avizul obligatoriu al CSM pentru numirea procurorilor sefi

Presedintele Klaus Iohannis a declarat marti, 27 aprilie, ca proiectul legilor justitiei elaborat de ministrul Justitiei, Stelian Ion, nu a fost dezbatut, ceea ce nu a corespuns "intentiei coalitiei".

Seful statului a fost intrebat cu privire la introducerea unui aviz conform din partea CSM la numirea procurorilor sefi.

"Introducerea avizului conform este opozabil ministrului si nu presedintelui, este un detaliu care nu a fost bine explicat public. Presedintele nu sta in niciun fel de aviz conform sau neconform, in conformitate cu Constitutia Romaniei. Daca avizul CSM-ului devine conform, atunci CSM-ul va putea sa refuze propunerea ministrului, dar nu va putea sa il refuze pe presedinte. (...) Aceste chestiuni sunt in faza de proiect. Ele vor fi discutate, vor intra in Parlament, vor intra in dezbatere parlamentara si dupa aceea vom vedea in ce forma vor ajunge ele. Evident ca eu nu cred ca atributiile presedintelui Romaniei trebuie diminuate si in consecinta, personal, nu sunt de acord cu aceasta varianta, dar nu stiu daca ea va ramane sau nu va ramane in proiect", a spus Iohannis, la Palatul Cotroceni.

El a subliniat ca aceasta chestiune trebuie bine discutata, la fel ca intregul proiect.

"Mi se pare un pas care trebuie bine discutat, cum si intregul proiect trebuie mult mai bine discutat. A existat o dezbatere publica pe un proiect care a fost lucrat pe cand la Ministerul Justitiei a fost domnul ministru Predoiu. Acel proiect al ministrului Predoiu a fost discutat pe larg in diferite formate. Proiectul elaborat de ministrul Stelian Ion n-a fost dezbatut in aceste formate, ci a fost trimis direct CSM-ului spre avizare, ceea ce nu a corespuns nici intentiei coalitiei, nici spiritului legii, drept pentru care coalitia a infiintat o comisie de parlamentari care impreuna cu ministrul, sigur, si cu alte autoritati, vor analiza aceste propuneri. Este evident ca in coalitie a existat o oarecare nemultumire pentru ca nu au fost consultati, lucru care intre timp s-a corectat", a spus Iohannis.

Modificari majore in legile justitiei

Cu o zi inainte de declaratia sefului statului, Ministerul Justitiei a transmis CSM, spre avizare, proiectul de modificare a legilor justitiei, respectiv al Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, al Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara si al Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Potrivit modificarilor la legea 303, va fi nevoie de aviz conform al CSM pentru numirea unui procuror in functii de conducere.

Astfel, ministrul Justitiei inainteaza CSM propunerile pentru functiile de conducere de la parchetul general, DNA si DIICOT, iar in cazul unui aviz negativ, ministrul nu mai poate continua procedura de numire pentru functia respectiva.

In aceasta situatie, va fi declansata o noua procedura de selectie, in urma careia ministrul Justitiei nu poate propune aceeasi persoana pentru care a fost dat deja un aviz negativ.

O alta modificare se refera la durata mandelor pentru procurorii sefi: vor fi de 4 ani, cu posibilitatea reinvestirii, spre deosebire de 3 ani in prezent.

A fost redusa, in schimb, vechimea minima pentru ocuparea functiilor de procurori-sefi la principalele parchete: de la 15 la 12 ani vechime minima in functia de judecator sau procuror.

A fost eliminata din lege prevederea ca presedintele Romaniei poate refuza doar o singura data numirea in functiile de conducere.Revocarea din functiile de procuror general si procurori-sefi DNA, DIICOT se va face la propunerea ministrului Justitiei, cu avizul sectiei pentru procurori a CSM.

La inceputul lui 2020, ministrul de atunci al Justitiei, Catalin Predoiu, a propus numirea procurorilor Gabriela Scutea, Crin Bologa si Giorgiana Hosu in functiile de conducere de la PG, DNA si DIICOT.

Scutea si Hosu au primit aviz negativ din partea CSM si, cu toate acestea, presedintele Klaus Iohannis le-a numit. Ulterior, sub conducerea Giorgianei Hosu, DIICOT a clasat dosarul 10 August, starnind indignarea protestatarilor batuti si gazati de Jandarmerie.

Si prim-adjunctul procurorului general Bogdan Licu a primit aviz negativ de la CSM, in conditiile in care este acuzat de plagiat, insa seful statului l-a numit in functie.

Potrivit legii actuale, presedintele Romaniei Klaus Iohannis va mai avea ocazia sa numeasca procurori sefi la PG si DNA in 2023, daca actualii sefi isi duc mandatele pana la capat. Intre timp, ministrul Justitiei trebuie sa declanseze procedura de selectie a unui nou sef DIICOT dupa ce Giorgiana Hosu si-a dat demisia in urma condamnarii penale in prima instanta a sotului ei.

Citește și:
Nehammer şi Rutte au pus la cale soarta Schengen. La ce concluzie au ajuns privind România și Bulgaria
Nehammer şi Rutte au pus la cale soarta Schengen. La ce concluzie au ajuns privind România și Bulgaria
Cancelarul austriac Karl Nehammer l-a primit joi la Viena pe premierul olandez Mark Rutte, pentru a discuta despre migrație. Ambii politicieni s-au opus în decembrie aderării României şi...
Sorin Grindeanu visează la o autostradă până la Chișinău și Odesa. Cele mai recente planuri ale ministrului Transporturilor
Sorin Grindeanu visează la o autostradă până la Chișinău și Odesa. Cele mai recente planuri ale ministrului Transporturilor
Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, a transmis joi, 26 ianuarie, că România şi Republica Moldova vor colabora mult mai strâns în domeniul infrastructurii. El a...