Doua asociatii de magistrati, intr-un mesaj comun: Infiintarea Sectiei Speciale a avut efecte negative semnificative asupra competentelor DNA

Asociatiile Forumulul Judecatorilor si Initiativa pentru Justitie arata, intr-un comunicat comun, transmis cu ocazia Zilei Internationale Anticoruptie ca "de-a lungul ultimilor ani, bilantul eforturilor anticoruptie ale autoritatilor romane nu mai poate fi considerat unul pozitiv, date fiind, in principal, modificarile legislative care au bulversat sistemul judiciar si au afectat extrem de grav principiile statului de drept".

"Pe plan structural, infiintarea Sectiei speciale pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ) a avut efecte negative semnificative asupra competentelor DNA, desi consolidarea DNA a fost o cerinta in cadrul MCV si al celui de-al treilea obiectiv de referinta al sau", arata Forumul Judecatorilor si Initiativa pentru Justitie.

Comunicatul integral:

Intre angajamentele pe care Romania si le-a asumat prin aderarea la Uniunea Europeana, se remarca demonstrarea sustenabilitatii sti a ireversibilitatii progreselor in cadrul luptei impotriva coruptiei, ceea ce presupunea intarirea institutionala a Directiei Nationale Anticoruptie. Declaratia adoptata de Adunarea Generala a Retelei Partenerilor Europeni impotriva Coruptiei si Retelei Europene a Punctelor de Contact Nationale (EPAC/EACN), care a avut loc la 20 noiembrie 2015, la Paris, releva faptul ca fenomenul coruptiei reprezinta o serioasa amenintare pentru dezvoltare si stabilitate, are consecinte negative la toate nivelurile de guvernare, submineaza increderea publica in democratie si impune factorilor de decizie europeni intarirea luptei impotriva coruptiei, in special introducerea unui schimb automat transfrontalier de informatii financiare pentru investigarea faptelor de coruptie, accesibil agentiilor/institutiilor de aplicare a legii, stabilirea unui instrument corespunzator atat la nivel national, cat si transnational, pentru protejarea martorilor cheie amenintati si a celor care denunta infractiuni de coruptie si intensificarea cooperarii si a schimbului de informatii dintre autoritatile anticoruptie si structurile de supraveghere ale politiei din Europa, prin utilizarea noului instrument de comunicare EPAC/EACN din cadrul Platformei pentru Experti Europol. Prin urmare, demonstrarea sustenabilitatii si a ireversibilitatii progreselor in lupta impotriva coruptiei nu presupunea scindarea parchetului specializat, cat timp rezultatele acestuia erau apreciate si incurajate de Comisia Europeana, ci intarirea institutionala a acestuia.

Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania si Asociatia Initiativa pentru Justitie au solicitat de zeci de ori public in ultimii ani desfiintarea acestei structuri de parchet, dar puterea executiva si majoritatea legislativa au desconsiderat toate aceste apeluri.

De asemenea, se remarca lipsa unor demersuri serioase pentru adoptarea unor modificari ale Codului de procedura penala, care sa transpuna dispozitiile Deciziei nr. 55/2020 a Curtii Constitutionale a Romaniei, in sensul reglementarii unei proceduri de contestare a masurilor de supraveghere tehnica si obtinere a datelor financiare, precum si de desecretizare a actelor ce au stat la baza autorizarii respectivelor masuri, atunci cand acestea vizau persoane interesate care nu au calitatea de parte in procesul penal, ceea ce ar fi condus la salvarea respectivelor probe administrate deja in dosarele penale. Ca urmare a acestei decizii, a fost imposibila utilizarea judiciara a interceptarilor efectuate in baza mandatelor de siguranta nationala, desi erau autorizate de un judecator din cadrul ICCJ.

Ramane de neinteles de ce, cu toate ca dispunea de un intreg aparat profesionist in cadrul ministerului, fostul Ministru al Justitiei (dl Catalin Predoiu) a initiat, exclusiv in nume personal, in calitatea sa de deputat, un proiect de modificare legislativa care viza, in mod gresit, Legea nr. 51/1990, si nu Codul de procedura penala, propunerea legislativa fiind incompleta, fara a lua in calcul toate situatiile existente in practica si fiind desfiintata de facto de Consiliul Legislativ.

Acestei stari de fapt i se alatura iminenta aplicare, incepand cu 1 ianuarie 2021, a dispozitiilor legislative vizand compunerea din trei judecatori a completurilor pentru solutionarea apelurilor, fapt care va bloca instantele de judecata si va determina intarzieri serioase in solutionarea tuturor cauzelor, inclusiv a dosarelor de mare coruptie.

In plina pandemie, anul 2020 a fost primul an de dupa 1989 in care in magistratura nu s-au mai organizat concursuri de admitere, deoarece puterea legislativa si puterea executiva (in special Ministrul Justitiei, care nu a propus Parlamentului macar un proiect minimal in tot cursul anului 2020, o atitudine de neinteles) au fost incapabile sa adopte o reglementare rapida, pentru a se conforma unei decizii a Curtii Constitutionale pronuntate in martie 2020. Situatia fara precedent se suprapune cu un moment in care exista sute de posturi vacante in instante si parchete, efectele preconizate in acest caz fiind similare masurii dublarii duratei de studiu la Institutul National al Magistraturii, decizie care apartine perioadei anti-reforma de trista amintire Iordache-Toader.

Iohannis: Este "absolut fundamental" ca fenomenul coruptiei din Romania sa fie combatut cu fermitate

Declarațiile preotului Nicolae Tănase sunt ”o invitație la viol”. Ministra Justiției intervine

Ministra Justiţiei, Alina Gorghiu a spus, referitor la afirmaţiile preotului Nicolae Tănase de la Valea Plopului potrivit cărora fetele care sunt agresate sexual ar trebui să intre la...

Plângeri la DNA și ANI împotriva lui Cristian Popescu Piedone. USR îl acuză că și-a angajat ”rudele și pilele” la primărie

USR va depune plângeri la Agenţia Naţională de Integritate şi Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva lui Cristian Popescu Piedone şi a caracatiţei cu rude şi pile pe care a...