Judecatoarea Alina Ghica: Se va incerca folosirea justitiei in procesul electoral Interviu

In niciun stat democratic nu poti acuza in discursul politicianist un judecator sau un complet de judecata ca pronunta condamnari cu caracter politic. Singurul scop al unor astfel de afirmatii nu poate fi decat influentarea justitiei in scopuri electorale, afirma judecatoarea Alina Ghica, membru CSM.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Alina Ghica afirma ca "justitia romana a trebuit sa experimenteze din nefericire adoptarea unor legi care creeaza superimunitati nejustificate, dar si decredibilizarea totala si lipsita de fundament a celor care sunt chemati sa aplice legea, judecatori si procurori. Aceasta este realitatea vizibila chiar si de peste Ocean."

Judecatoarea Alin Ghica a explicat care au fost discutiile si deciziile din sectia de judecatori a CSM, din care face parte, in sedinta urmata de sesizarea Inspectiei judiciare in privinta activitatii ICCJ si a DNA.

Victoria Nuland, asistentul secretarului american de stat, a acuzat imixtiuni ale politicului in justitia din Romania. Care considerati ca ar putea fi ele?

Retoric vorbind, mai avem nevoie de explicatii? Ce credeti ca se intampla cu un judecator sau procuror care isi aude rostit numele cu obstinatie in mass-media pentru ca ar fi pronuntat o solutie la comanda politica in conditiile in care nimeni nu cunoaste dosarul cauzei si nu se produce nicio dovada in acest sens? Reprezentantii unui stat cu traditie democratica inteleg astfel de situatii si reactioneaza in consecinta.

Justitia romana a trebuit sa experimenteze din nefericire adoptarea unor legi care creeaza superimunitati nejustificate, dar si decredibilizarea totala si lipsita de fundament a celor care sunt chemati sa aplice legea (judecatori si procurori). Aceasta este realitatea vizibila chiar si de peste Ocean. Despre aceste imixtiuni este vorba.

Ne aflam intr-un an electoral. Anticipati, aveti indicii ca justitia va fi folosita ca instrument in campanii, mai ales cea prezidentiala?

Avem experienta altor ani electorali. Sunt convinsa ca se va incerca folosirea justitiei in acest proces, iar evenimentele recente imi demonstreaza ca am dreptate. In niciun stat democratic nu poti acuza in discursul politicianist faptul ca un judecator sau un complet de judecata, cu atat mai mult un complet de judecata al instantei supreme, ca pronunta condamnari cu caracter politic. Singurul scop al unor astfel de afirmatii nu poate fi decat influentarea justitiei in scopuri electorale.

Credeti ca justitia este pregatita sa faca fata unui eventual asalt asupra independentei ei?

Depinde de fiecare judecator si procuror in parte cum intelege sa isi apere independenta solutiilor pe care le pronunta. In acelasi timp este important ca in considerarea atributiilor constitutionale Consiliul Superior al Magistraturii sa se afirme in mod prompt ca sustinator al judecatorilor si procurorilor supusi presiunilor de orice natura.

In a doua jumatate a anului trecut, CSM a fost suspectat ca a mai inclinat steagul in fata politicului si doua au fost exemplele care au atras atentia: avizele primite de propunerile lui Victor Ponta pentru functiile de conducere in parchete, in primul rand cel pentru Tiberiu Nitu, dar si verdictul considerat foarte bland in cazul Bolintineanu, cand premierul a fost acuzat ca ar fi dat ordine procurorilor. Cum comentati aceste suspiciuni?

Aceste suspiciuni se nasc din legea in vigoare la acest moment, respectiv din modalitatea in care sunt propusi procurorii pentru functiile de conducere, in conditiile in care propunerea de numire apartine factorului politic, respectiv ministrului Justitiei.

In ceea ce priveste modalitatea in care factorul politic solicita justitiei, in cazul de fata procurorilor, adoptarea anumitor masuri, insist sa arat ca niciuna dintre puterile statului nu poate solicita alteia adoptarea unei anumite conduite.

Ce s-a intamplat cu ceea ce numeam majoritatea reformista din CSM?

Sper sa supravietuiasca, este tot ceea ce pot sa comentez. Trebuie sa inteleaga faptul ca doar in masura in care se va dovedi garant al independentei judecatorilor si procurorilor liberi sa pronunte solutii in functie de probele aflate la dosarele cauzelor credibilitatea CSM va exista.

Mandatul noii conduceri a CSM a inceput sub semnul controversei. Presa reclama faptul ca sesizarea Inspectiei judiciare in privinta declaratiilor lui V. Ponta privind condamnarea lui A. Nastase a fost insotita, nelegal si neprocedural, de un control la DNA si ICCJ, dl. presedinte Bordea sustine ca nu este vorba despre un control, ci o simpla verificare. Care este adevarul?

In cadrul discutiilor purtate in Sectia pentru judecatori, la care am participat, nu s-a pus problema efectuarii unor controale sau verificari la Inalta Curte de Casatie si Justitie si Directia Nationala Anticoruptie pentru simplul motiv ca acestea nu sunt in competenta Sectiei pentru judecatori. Doar Inspectia Judiciara poate dispune astfel de masuri in considerarea autonomiei functionale de care se bucura din anul 2012.

Nu va ascund faptul ca au existat voci in Sectia de judecatori care au sustinut ca trebuie verificate declaratiile politicienilor referitoare la trenarea anumitor cauze penale si la necesitatea ca Inspectia Judiciara sa verifice motivele acestor intarzieri, dar ceea ce am votat nu a vizat acest lucru. In aceste conditii nu imi explic cum s-a ajuns la sesizarea Inspectiei Judiciare si cu aceste aspecte.

Ati fost presedinte CSM. Interesul manifestat de ambasadele occidentale, mai ales de ambasada SUA, este uzual la schimbarea conducerii CSM sau el arata acum o ingrijorare sporita?

In timpul mandatului din anul 2012 am avut mai multe intalniri cu reprezentantii ambasadelor statelor membre U.E, cu Ambasada SUA, intalniri care au fost anuntate si facute publice pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii. In cadrul acestora cu preponderenta au fost discutate aspecte legate de functionalitatea si independenta sistemului judiciar.

La acest moment, faptul ca intalnirea reprezentantilor CSM cu Ambasada SUA s-a desfasurat in conditii de aparenta netransparenta este de natura sa nasca suspiciuni, cu atat mai mult cu cat - sa nu uitam - cu doar cateva zile inainte asupra judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie se formulasera de la un nivel inalt acuze de pronuntare a unor condamnari politice.

Ati fost convinsa de proiectul managerial depus de noua conducere a CSM, recent aleasa?

Am declarat in mai multe randuri ca avand in vedere durata scurta a mandatului de conducere al Consiliului Superior al Magistraturii este necesara asumarea unor obiective pragmatice si clare adecvate acestei functii. Important este ca acele obiective sa fie realizate.

Nu sunt adepta insiruirii multor deziderate, de aceea am considerat ca proclamarea doar la nivel formal a unor obiective afecteaza nu doar imaginea de conducator, ci si cea a institutiei. Ca toti ceilalti colegi si procurori astept indeplinirea obiectivelor cuprinse in proiectele manageriale ale presedintelui si vicepresedintelui CSM.

Care sunt deciziile majore pe care CSM urmeaza sa le ia in acest an?

In fiecare zi Consiliul Superior al Magistraturii trebuie sa ia decizii, chiar daca pentru publicul larg impactul nu este evident. Ma refer aici la functionarea normala a justitiei sub aspectul integritatii magistratilor, asigurarii resurselor umane si materiale necesare, apararii independentei constitutionale a justitiei.

Pragmatic vorbind, este anul intrarii in vigoare a doua noi coduri care vor reaseza sistemul justitiei penale, iar Consiliul Superior al Magistraturii trebuie sa isi asume definirea cadrului secundar necesar. De asemenea, este obligatorie asigurarea coerentei in domeniul politicii de resurse umane, respectiv identificarea instantelor si parchetelor cu un volum mic de activitate si realocarea posturilor instantelor si parchetelor aflate in deficit de personal.

Publicul este de multe ori contrariat de sentintele contradictorii pronuntate de instante in acelasi caz, de la achitare la inchisoare cu executare si invers sau schimbari de incadrare juridica, asa cum am vazut recent. Unii explica aceste diferente prin exercitarea presiunilor. Sunt aceste diferente firesti in cadrul unui proces. Sunt un semnal ingrijorator?

Sunt firesti asemenea sentinte, aceasta este si ratiunea existentei cailor de atac. Tot ceea ce pot sa spun este ca atunci cand exista motive care nu se circumscriu dispozitiilor legale prin sectiile in materie disciplinara Consiliul Superior al Magistraturii este dator sa adopte masuri. Si cred ca s-a demonstrat pe parcursul mandatului actualului Consiliu ca interferentele nepermise in pronuntarea unei solutii de catre un judecator sau un procuror au fost sanctionate.

PNL și PSD așteaptă "clarificări" de la Cătălin Cîrstoiu, "în această săptămână". Când va fi anunțată decizia în privința candidatului la Primăria Capitalei

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, joi seară, că, în acest moment, Cătălin Cîrstoiu este candidatul alianţei PSD-PNL, dar acesta trebuie să clarifice public toate aspectele care...

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...