Judecatoarea Dana Garbovan: Declaratiile premierului sunt forme de presiune asupra magistratilor Interviu

Miercuri, 08 Ianuarie 2014, ora 12:30
14671 citiri
Judecatoarea Dana Garbovan: Declaratiile premierului sunt forme de presiune asupra magistratilor Interviu

Premierul si presedintele au facut declaratii grave la adresa justitiei, V. Ponta calificand condamnarea lui Adrian Nastase drept una politica, iar T. Basescu amintindu-i procurorului general ca l-a numit prin decret prezidential, apreciaza judecatoarea Dana Garbovan, memebru in conducerea Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania.

Declaratiile premierului sunt de o gravitate extrema si constituie o forma de presiune directa asupra justitiei si un atac la independenta sa, iar presedintele a sugerat o datorie a procurorului general fata de cei ce l-au numit, a explicat judecatoarea Dana Garbovan, intr-un interviu acordat Ziare.com.

Dana Garbovan a aratat motivele pentru care Legea gratierii si aminisitiei nu se justifica prin supraaglomerarea puscariilor si care ar fi efectele grave ale unei asemenea decizii. Totodata, judecatoarea a explicat pentru Ziare.com de ce sistemul nu este pregatit pentru intrarea in vigoare a noilor Coduri penal si de procedura penala si ce blocaje vor aparea.

UNJR a criticat netransparenta alegerilor pentru conducerea CSM. Cum ar fi trebuit sa se desfasoare ele in mod normal?

UNJR a trimis fiecarui membru al CSM, inca din luna decembrie, o solicitare prin care le-am cerut sa isi anunte intentia de a candida, insotita de publicarea proiectului. Din punctul nostru de vedere, aceasta ar fi procedura firesca: daca doresti sa conduci Consiliul Superior al Magistraturii iti asumi public, din timp, acest lucru si sa iti faci cunoscute propunerile pe care le vei sustine.

In acest mod nu doar ca ar fi fost evitate candidaturile surpriza si suspiciunile ce apar in mod inevitabil in aceste circumstante, dar ar fi oferit membrilor CSM si tuturor persoanelor interesate posibilitatea legitima si timpul necesar pentru studierea proiectelor propuse, conditie necesara pentru a avea certitudinea unor alegeri corecte.

Imi este foarte greu sa inteleg insistenta in opacitate a membrilor CSM, refuzul lor de a respecta niste norme minime, chiar nescrise, de transparenta si responsabilitate. Reamintesc ca nemultumirile provocate de perpetuarea acestei proceduri au fost evidente an de an, culminand anul trecut cu un vot de blam covarsitor dat de catre sistem, din punctul meu de vedere, intregului Consiliu, un vot a carui semnificatie este, din pacate, ignorata.

Considerati ca CSM isi indeplineste in acest moment misiunea legala?

CSM este garantul independentei justitiei, aceasta este menirea sa constitutionala. In indeplinirea acesteia, un rol important revine Consiliului in a apara sistemul de toate presiunile venite din exterior si, din acest punct de vedere, cred ca suntem pe drumul cel bun. Aceasta este doar o componenta a rolului CSM, cea mai vizibila si, poate, cea mai spectaculoasa.

Dar apararea independentei inseamna si preocuparea pentru interiorul sistemului si, din acest punct de vedere, activitatea Consiliului este extrem de criticabila. Cu titlu de exemplu, o problema ce nu a beneficiat deloc de atentia Consiliului este aceea a evaluarii magistratilor: desi ultimele doua evaluari au condus la rezultate neverosimile, nu s-a facut nimic pentru a se modifica aceasta procedura.

Examenele de numire in functii de conducere sunt contestate an de an, din cauza netransparentei interviului de sustinere a proiectului. Procedura de numire la ICCJ, modificata in urma unor eforturi semnificative, a fost si ea denaturata. Sunt asadar chestiuni seriose ce merita sa revina in atentia Consiliului.

A ajuns justitia din Romania in punctul in care reforma si independenta sunt ireversibile? Exista masa critica de magistrati care nu mai pot fi influentati?

Este o maxima celebra: "never say never". Nu cred ca o reforma devine vreodata ireversibila. Dincolo de asta, este adevarat si trebuie subliniat ca justitia a facut progrese incontestabile in ultimii ani, iar acest lucru este vizibil. Justitia din Romania este independenta si acesta nu este castig pentru sine, ci un castig pentru fiecare cetatean din aceasta tara, un drept al sau pe care fiecare dintre noi trebuie sa il aparam.

Da, exista chiar mai mult decat o masa critica. Generatii intregi au intrat in magistratura prin propriile forte, nu datoreaza nimic nimanui si inteleg cat se poate de clar forta independentei lor si enorma responsabilitate ce vine odata cu aceasta. Insa nu este suficient.

Chiar daca toti judecatorii ar fi independenti la nivel individual, tot exista posibilitatea ca sistemul in sine sa nu fie. Schimbarea regulilor de organizare a acestuia, modificarea statutului judecatorilor, slabirea atributiilor CSM si multe altele pot duce la o justitie a carei independenta sa fie ciuntita, chiar daca, formal, judecatorii ar ramane independenti.

Ministrul Justitiei considera ca sistemul este in principiu pregatit pentru intrarea in vigoare a noilor Coduri. Impartasiti acest punct de vedere, e pregatit?

Pot sa il asigur pe domnul ministru ca, de jos in sus, lucrurile se vad diferit. As puncta doar cateva chestiuni. In primul rand, noul Cod de procedura penala introduce institutii si proceduri noi, ce pot fi puse in mod corect in aplicare doar insotite de o pregatire preliminara minimala.

Concret, studiile de impact au indicat necesitatea unei cresteri semnificative a numarului de judecatori si procurori, o redistribuire a posturilor deja existente, o reorganizare la nivel orizontal prin desfiintarea instantelor mici, in fine, un proces complex, ce lipseste insa cu desavarsire. Nici pana in prezent regulamentele nu au fost modificate, pentru a permite organizarea instantelor in acord cu noile reguli. La fel, sistemul informatic, Ecris, vital pentru organizarea instantelor, nu a fost adaptat noilor coduri.

Varianta initiala a Codului de procedura a fost modificata substantial prin legea de punere in aplicare, mai mult, se pare ca exista un proiect de OUG care va modifica - din nou - Codul. Daca adaugam la aceasta faptul ca el se aplica inclusiv proceselor in curs de judecata vom avea o idee mai realista despre "provocarile" intrarii in vigoare a noilor Coduri.

La final, un amanunt. Noile Coduri vor intra in vigoare la 1 februarie, adica intr-o zi de sambata. Amanuntul este important, pentru ca o consecinta a intrarii in vigoare a noului cod penal va fi eliberarea imediata din penitenciare a unor detinuti, ca urmare a aplicarii legii penale mai favorabile.

Cum acest lucru nu se face deschizandu-se pur si simplu usa celulei, vom avea noi complicatii, pentru asigurarea judecarii acestor cereri intr-o zi nelucratoare. Pana la urma, nu cred ca ne permitem detineri nelegale doar pentru ca legiuitorul a fost neinspirat in alegerea datei.

Legea aministiei si gratierii mai asteapta doar votul final. Se justifica o asemenea reglementare pe motivul supraaglomerarii penitenciarelor?

Amnistia si gratierea sunt doua institutii diferite, cu meniri diferite si efecte diferite. Astfel, daca gratierea are ca efect "iertarea de pedeapsa" si este folosita, intr-adevar, si ca solutie in cazul suprapopularii penitenciarelor, pedeapsa aplicata nemaiexecutandu-se, in cazul amnistiei efectele sunt mult mai puternice.

Amnistia e o cauza de incetare a procesului penal si sterge consecintele acestuia, inclusiv pedepsele complementare: dreptul de a alege si a fi ales, dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat etc.

Este fundamental gresit sa justifici amnistia prin necesitatea de a elibera penitenciarele, pentru ca, in acest mod, denaturezi natura juridica a aministiei. Amnistia inseamna iertare, ea se acorda de regula pentru anumite tipuri de infractiuni, la schimbarea unor regimuri politice cand noua viziune, noua realitate impune iertarea lor. O astfel de amnistie ar putea viza infractiunile savarsite in timpul unor revolutii, revolte etc. Ca atare, este evident ca justificarea aministiei prin supra-aglomerarea penitenciarelor este un argument fals.

Pe de alta parte, acest argument este in prezent inconsistent chiar si daca ne referim la gratiere. Dupa intrarea in vigoare a noului Cod penal o serie de detinuti vor fi eliberati din penitenciare, ca urmare a aplicarii legii penale mai favorabile. Abia dupa ce aceasta masura va fi luata se va putea estima in mod corect in ce masura este necesara adoptarea altor masuri, cu o evaluarea preliminara a impatului acestora.

Este esential ca infractiunile de coruptie si cele asimilate acestora sa fie excluse. Orice masura contrara ar avea un efect devastator, toate eforturile justitiei din ultimii ani ar fi anulate, iar mesajul transmis nu doar magistratilor, ci si cetatenilor si Uniunii Europene ar fi ca in Romania lupta impotriva coruptiei a luat sfarsit.

Cum comentati modificarile aduse Codului Penal?

UNJR a reactionat dupa adoptarea acestor modificari. Am aratat atunci ca acest proiect este incompatibil cu functionarea statului de drept, ca o astfel de solutie legislativa nu poate fi primita prin prisma principiului egalitatii cetatenilor in fata legii si ca reprezinta o sfidare adusa insusi fundamentului constitutional al separatiei puterilor in stat, paralizand anchete penale in curs si lipsind de eficienta condamnari definitive pronuntate de instantele judecatoresti.

Din punct de vedere al oportunitatii si al efectelor acestor modificari, subliniez ca, practic, aceste norme golesc de continut infractiunea de conflict de interese. Cu alte cuvinte, controlul asupra modului de cheltuire a banilor publici va fi foarte mult diminuat, iar consecintele acestui fapt le putem trage fiecare.

Victor Ponta a calificat condamnarea lui Adrian Nastase drept o condamnare politica si pe fostul premier drept o victima politica. Cum calificati aceste afirmatii?

In primul rand, salut decizia sectiilor CSM de a sesiza Inspectia Judiciara in acest caz. Declaratiile premierului sunt de o gravitate extrema si constituie, din punctul meu de vedere, o forma de presiune directa asupra justitiei si un atac la independenta sa. In ciuda afirmatiilor primului ministru, ca nu vorbeste de nume de judecatori sau de dosare, face exact acest lucru: afirma despre o decizie a ICCJ ca este consecinta unor influente politice.

Mai grav, face aceleasi afirmatii si vis a vis de un dosar aflat in curs de judecata, chiar in ajunul pronuntarii deciziei. Sunt forme de presiune directa asupra magistratilor care au lucrat in aceste dosare si nu am nici o retinere in a denunta acest lucru. Este foarte grav, pentru ca nu este prima data cand premierul face acest tip de declaratii.

Primul ministru a declarat ca nu lupta cu justitia, ci cu presedintele. In lupta sa politica premierul nu ezita insa sa foloseasca justitia ca arma politica, fapt alarmant si inacceptabil. Consecintele perpetuarii acestui tip de discurs sunt foarte grave, nu doar pentru justitie, ci pentru fiecare cetatean al acestei tari.

Si Traian Basescu a stranit comentarii dupa ce i-a spus in sedinta CSM procurorului general, Tiberiu Nitu, ca il va mai suna pentru probleme care vizeaza functionarea sistemului, pentru ca, pana la urma, domnia sa l-a numit prin decret. A fost o eroare?

Vreau sa fiu bine inteleasa in comentarea acestei declaratii. Una din prerogativele constitutionale ale presedintelui este aceea de a veghea la buna functionare a autoritatilor publice. Aceasta atributie ii da dreptul, fireste, sa se informeze cu privire la activitatea generala desfasurata de orice institutie.

Dincolo de acest aspect este ingrijorator insa faptul ca presedintele justifica acest atribut prin faptul ca "v-am numit prin decret". Semnarea decretului de numire in functie a Procurorului General nu are in nici un caz ca si consecinta crearea unor raporturi intre presedinte si procurorul general, in virtutea caruia acesta din urma sa aiba vreun tip de obligatie fata de presedinte.

Daca ne reamintim ca Procurorul general a fost numit in functie ca urmare a unui compromis politic, afirmatia isi releva gravitatea, sugerand o datorie a acestuia fata de cei ce l-au numit. O astfel de "datorie" nu exista si nu trebuie sa existe.

Citeste si:
Un fost prefect USR obligă coaliția PSD-PNL să îl repună în funcție. Cine este cel omul care a stat prefect doar două săptămâni
Un fost prefect USR obligă coaliția PSD-PNL să îl repună în funcție. Cine este cel omul care a stat prefect doar două săptămâni
Prefectul USR al judeţului Galaţi, Gabriel-Aurelian Panaitescu, care a obţinut în instanţă suspendarea Hotărârii de Guvern prin care a fost eliberat din funcţie după ce USR a ieşit de la...
Ciolacu, iritat de afirmațiile lui Rareș Bogdan privind ruperea într-un an a alianței cu PSD: ”Cer mâine de urgenţă o şedinţă a coaliţiei”
Ciolacu, iritat de afirmațiile lui Rareș Bogdan privind ruperea într-un an a alianței cu PSD: ”Cer mâine de urgenţă o şedinţă a coaliţiei”
Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a reacţionat miercuri seara, 19 ianuarie, la acuzele europarlamentarului PNL Rareş Bogdan, anunţând că cere organizarea de urgenţă a unei şedinţe a coaliţiei....