Ne intoarcem in epoca Stanoiu? Judecatorul Cristi Danilet: Puteai sa fii redus la tacere. Cine controleaza Inspectia controleaza mersul dosarului Interviu

Vineri, 25 August 2017, ora 18:16
7540 citiri
Ne intoarcem in epoca Stanoiu? Judecatorul Cristi Danilet: Puteai sa fii redus la tacere. Cine controleaza Inspectia controleaza mersul dosarului Interviu

O parte dintre propunerile lansate miercuri in spatiul public de ministrul Tudorel Toader reprezinta o adevarata restauratie, spun cunoscatorii epocii Stanoiu din perioada guvernarii Nastase, ele fiind un adevarat pericol pentru independenta Justitiei.

Astfel, masuri precum trecerea Inspectiei Judiciare la Ministerul Justitiei si infiintarea unei directii speciale care sa ancheteze magistratii amintesc de perioada de dinainte de 2005, cand Justitia era puternic controlata politic, iar procurorii si judecatorii incomozi puteau fi intimidati sau chiar inlaturati din sistem. Un caz extrem de cunoscut este cel al procurorului Cristian Panait.

Chiar daca sunt deocamdata la nivel de intentie, neexistand inca un proiect legislativ coerent, propunerile facute de Tudorel Toader au starnit numeroase reactii negative si au scos, din nou, oamenii nemultumiti in strada.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, judecatorul Cristi Danilet, fost membru in CSM timp de 6 ani, vorbeste despre pericolul repolitizarii Justitiei si reaminteste, printre altele, ca atat Inspectia Judiciara, cat si CSM au fost laudate in ultimele rapoarte MCV, asa ca nu intelege cine si de ce vrea schimbarea cadrului legislativ in sens negativ, mai ales ca nu s-a facut nicio analiza premergatoare.

Care este statutul Inspectiei Judiciare la ora actuala? Cat de independenta sau autonoma este aceasta institutie?

Inspectia este independenta, in sensul ca, legal, este in coordonarea CSM, care numeste conducerea si stabileste regulamentul institutiei.

In rest, insa, modul in care functioneaza IJ si cum sunt recrutati inspectorii intra in propria gestiune a institutiei. Din punctul meu de vedere, IJ este independenta. Sau, mai corect spus, autonoma (autonomia fiind un grad mai scazut de independenta) si independenta functional. Adica in atributiile ei nu poate sa intervina nimeni, niciun membru al CSM, nicio alta institutie a statului.

Nici macar inspectorul sef nu poate interveni in activitatea unui inspector in momentul in care acesta demareaza o investigatie cu privire la un magistrat. Gradul de independenta functionala este astazi foarte mare.

Ce se intampla cu rezultatele investigatiilor acestor inspectori? Ele sunt prezentate plenului CSM care valideaza sau nu respectivele rapoarte. Poate fi considerat acest lucru ca o forma de cenzura?

Nu. Inspectia este, sa zicem, un fel de echivalent al Parchetului. Procurorii, cand fac o ancheta si descopera ca exista niste vinovati, trimit cauza la judecator, pentru ca el sanctioneaza. La fel si inspectorii. Ei se duc pe teren, cer documente, aduna probe cu privire la modul in care este condusa o instanta sau un parchet, cu privire la posibile abateri disciplinare ale unui judecator sau procuror, dupa care, daca gasesc nereguli, le trimit la CSM, pentru sanctiuni.

Inspectorii sunt toti magistrati?

Astazi, inspectorii sunt judecatori si procurori detasati pe o perioada de 6 ani la IJ. Sunt din sistem, au acces in functii in urma unui concurs, totul este decis obiectiv.

Ati fost membru in CSM. Au existat vreodata suspiciuni cu privire la unele presiuni facute asupra IJ? Intreb pentru ca dl ministru Tudorel Toader a justificat propunerea facuta spunand ca aici ar fi adevarata problema.

Nu, si mai subliniez inca o data: Inspectia NU este a CSM, este independenta, are personalitate juridica proprie, functioneaza intr-o cladire separata, are propria administratie, propriile masini, propriile registre.

Este o institutie total separata de CSM. Singura legatura este ca CSM aproba regulamentul si recruteaza seful IJ.

Ati reamintit intr-o postare pe Facebook ca IJ a iesit din subordinea Ministerului Justitiei, unde se afla in epoca Stanoiu, inainte ca Romania sa intre in Uniunea Europeana. Cum era in perioada cand IJ era in cadrul ministerului, stadiu la care Tudorel Toader doreste sa revenim?

Pana in 2004, IJ era un departament in cadrul ministerului, subordonat direct ministrului. Inspectorii respectivi, o parte erau detasati din instante si parchete, iar o parte erau propriii angajati ai ministerului.

Efectul era ca IJ era, de fapt, un instrument de control al instantelor si parchetelor, control exercitat direct de catre ministru.

In momentul in care aparea un procuror sau un judecator mai incomod, in momentul in care se instrumenta un dosar sensibil sau in momentul in care aparea vreo reclamatie de la Partid, intotdeauna ministrul putea sa declanseze o ancheta intempestiva, prin intermediul inspectorilor.

Cunoasteti asemenea cazuri, care in ziua de azi ar fi de neconceput?

Eu insumi am fost supus la doua anchete, fara sa am nicio vina, fara nicio culpa. Pur si simplu, au venit inspectori de la minister si m-au chemat in biroul sefului Curtii de Apel ca sa dau explicatii cu privire la o anonima.

O data m-au chemat doar pentru ca am fost mai curajos si am dat declaratii impotriva ministrului Justitiei de atunci.

Au fost momente in care puteai sa fii redus la tacere doar prin faptul ca te stiai anchetat de un organ subordonat ministrului.

Sigur, ati putea sa obiectati spunand ca, pana la urma, rezultatul final il va da CSM, chiar daca IJ e subordonata ministrului, iar CSM e un organism independent. Nu e asa, pentru ca cine controleaza inspectia controleaza mersul dosarului. Daca eu sunt magistrat si instrumentez un caz sensibil, de pilda cu un politician sau un om de afaceri, si el se plange ministrului Justitiei, iar ministrul a doua zi declanseaza o inspectie asupra mea, credeti-ma ca asta este o forma de presiune - de exemplu, pot fi suspendat din functie pe perioada cercetarilor etc.

Si nu vorbesc despre un anumit ministru, ci despre orice politician ajuns in aceasta functie cu misiunea de a controla functionarea justitiei. Te poate termina un astfel de ministru.

Pe vremea fostului ministru Rodica Stanoiu, modalitatile de control asupra magistratilor erau extrem de profunde. Atunci, ministrul era cel care aviza inceperea anchetei penale, sau arestarea unui judecator sau procuror, sau trimiterea in judecata.

Tot pe vremea aceea, ministrul primea informatii despre viata privata a magistratilor, prin intermediul SIPA.

Tot sistemul era tinut sub control de catre ministru, de aceea, pana in 2004 noi nu putem vorbi despre independenta Justitiei, pentru ca totul ducea catre ministru.

Or, daca noi in 2004-2005 am facut reforma Justitiei si am desfiintat SIPA, am luat Inspectia de la minister, am creat DNA, toate ca institutii separate, distincte de minister, a ne intoarce astazi inapoi ar insemna un regres, cu siguranta!

Noi vrem sa imbunatatim sistemul, nu sa ne intoarcem la ce nu a functionat in acea perioada.

Citeste si: Expert anticoruptie: Trecerea Inspectiei Judiciare la MJ este un lucru foarte periculos. Numirea procurorilor sefi de catre CSM, o pacaleala Interviu

Arhiva SIPA a "reinviat" si o comisie numita de ministru se ocupa de ea, iar IJ s-ar putea intoarce, de asemenea, la minister, la fel ca in epoca Stanoiu. Cu ce scop credeti ca se doreste aceasta posibila restauratie?

Nu stiu. Nu exista o evaluare, niciun fel de explicatii. Ce este in neregula cu Inspectia? Ce este in neregula cu CSM?

Mai mult, in toate rapoartele MCV din ultimii ani, IJ si CSM sunt laudate. Ganditi-va ca in ultimii zece ani avem peste 150 de magistrati sanctionari disciplinar si circa 100 de magistrati sanctionati penal, deci noi am inceput sa ne facem curatenie.

In plus, multi dintre cei cu probleme s-au pensionat sau au demisionat. Ce facem acum, punem cate o 'nuia' in spatele fiecarui magistrat doar pentru ca i se pare cuiva ca nu merge treaba bine?! Nici vorba!

Eu cred ca, daca se vrea o reforma pe chestiunile disciplinare ale magistratilor sau pe chestiuni de management la instante si parchete, trebuie mai intai sa existe o evaluare, niste analize.

Mai intai publicate acele analize si evaluari, dupa care faci propunerile legislative, nu invers.

In legatura cu IJ, eu nu am auzit niciodata pe nimeni sa se planga de ceva. Nu am auzit! Cel mult, chestii birocratice sau nefondate.

Pentru ca ati mentionat Arhiva SIPA, care sunt noutatile?

Este o ancheta la DIICOT, inca nu s-a dat rezultatul.

Dar mai pot fi intimidati sau chiar santajati judecatorii, prin intermediul ei, de catre cei care au acum acces la informatiile din aceasta arhiva?

Nici vorba. Orice informatie de acolo este perimata demult. Nu mai prezinta niciun fel de interes, decat istoric vorbind. Informatiile adunate in urma cu 15 ani, zvonurile despre unii magistrati, sunt inutilizabile astazi. In rest, e o bula imensa de sapun, care din cand in cand e scoasa la lumina tocmai pentru a intimida magistratii: Vedeti ca s-ar putea sa va avem cu ceva la mana! E o prostie, parerea mea.

Ministrul Tudorel Toader a mai argumentat vineri ca sistemul nostru judiciar e de tip francez si ca in Franta IJ e in subordinea ministerului. Sta in picioare acest argument?

Nu mai exista modele acum. Iar Franta este cel mai prost exemplu care se poate da in materie disciplinara.

Daca ar fi sa ma raportez la o tara europeana, nu as face-o la Franta. Franta are o mare problema in ceea ce priveste controlul politic asupra magistratilor. Acolo si CSM este controlat politic, si procurorii. Ei au un alt statut decat al nostru.

As putea spune ca CSM-ul din Romania este cel mai puternic si cel mai functional din Europa.

Ministrul Toader a mai propus si infiintarea unei directii speciale in cadrul Parchetului General, care sa ii verifice doar pe magistrati. Cum vi se pare propunerea?

Spun acelasi lucru: Ce vrem? Care este justificarea pentru care vrem crearea unei astfel de structuri, a unui departament special in cadrul Ministerului Public? L-a cerut procurorul general? S-a plans DNA? Sunt atat de multe infractiuni comise de magistrati, ce se intampla? De ce ar trebui sa se creeze un astfel de departament special? Nu imi este deloc clar.

Stiu ca a existat un astfel de sistem pana in anul 2005 - Biroul de anchete speciale. Nu stiu daca a fost eficient sau nu, dar intre timp am creat DNA. De ce ar trebui sa reducem din puterile DNA asupra magistratilor?

O alta initiativa care a inflamat opinia publica a fost excluderea presedintelui din schema de numire a sefilor de parchete. Cum vi se pare solutia avansata de ministrul Tudorel Toader?

Eu cred ca orice persoana politica trebuie exclusa din modalitatea de numire si revocare a procurorilor - si presedintele tarii, si ministrul Justitiei. Asta este parerea mea. Vazand trocurile din ultimii ani, m-am lamurit.

Noua varianta, propusa de ministrul Toader, ar fi mai buna?

Nu, nu. Totul pleaca de la cine poate sa propuna numirea si revocarea procurorilor sefi. Atata timp cat este un om politic, oricand suspiciunile de politizare sunt mari.

Parerea mea este ca procedurile trebuie sa plece de la CSM. Selectia sa o faca CSM, iar decizia formala poate sa apartina oricui - fie CSM, fie presedintele statului. Fie chiar si ministrul Justitiei, nicio problema. Dar selectia sa o faca CSM, exact cum se intampla la sefia Curtii Supreme.

Organismul care se ocupa de cariera magistratului este cel care indirect controleaza activitatea noastra din dosare. De aceea, s-au creat CSM-urile in urma cu douazeci de ani in Europa (ma rog, in circa 25 de state din 47), tocmai in ideea ca trebuie sa avem un mecanism de autogestionare a carierei.

Sa nu fie un organism controlat politic, ci magistratii sa isi gestioneze singuri cariera.

In momentul in care in mecanism intervine ministrul Justitiei, presedintele statului sau oricine altcineva, apare un pericol. Nu mai vorbim de autoguvernarea Justitiei, vorbim despre influentarea ei.

Citeste si:
Previziunile ministrului de Finanțe despre PNRR, infirmate în câteva luni. Cristian Ghinea: ”Etapa cu gargară s-a terminat, puneți mâna la treabă”
Previziunile ministrului de Finanțe despre PNRR, infirmate în câteva luni. Cristian Ghinea: ”Etapa cu gargară s-a terminat, puneți mâna la treabă”
Declarațiile din vara acestui an ale actualului ministru al Finanțelor, Adrian Câciu, referitoare la PNNR, au fost comparate de fostul ministru USR al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea,...
România cu inima curată: nu e totul pierdut cât mai luptă Camelia Bogdan
România cu inima curată: nu e totul pierdut cât mai luptă Camelia Bogdan
Că românii sunt dezamăgiți, pe cine să mire? Că n-au încredere în potentați, pe cine să uimească? Fericită e, totuși, o țară cu magistrați gen Camelia Bogdan. Hidra o hărțuiește....