Judecatorul Dragos Calin: Intarirea independentei procurorului creeaza teroare. Magistratii romani lucreaza ca in Africa Interviu

Luni, 11 Decembrie 2017, ora 11:52
20206 citiri
Judecatorul Dragos Calin: Intarirea independentei procurorului creeaza teroare. Magistratii romani lucreaza ca in Africa Interviu

Asa cum sunt ele adoptate, modificarile la Legile Justitiei vor fi din start neconstitutionale. Aceste propuneri legislative nu sunt ancorate in studii de drept comparat, ci par a fi emotionale, facute in raport de unele interese de moment si fara a gandi in perspectiva, afirma judecatorul de la Curtea de Apel Bucuresti Dragos Calin, co-presedinte al Forumului Judecatorilor.

Intr-un interviu pentru Ziare.com, Dragos Calin a explicat de ce modificarile decise de Comisia Iordache sunt grave pentru sistemul judiciar si cel putin in parte neconstitutionale.

Cele mai importante declaratii:

  • Selectia invitatilor la dezbateri a fost la bunul plac al coordonatorului comisiei speciale.
  • Magistratul trebuie sa raspunda penal ca orice cetatean, in functie de natura infractiunii pretins a fi savarsita de acesta. Si defuncta SIPA era constituita pentru "protectia" magistratilor, sa nu uitam.
  • Opiniile exprimate de judecatori in legatura cu buna functionare a justitiei, chestiune de interes public, sunt protejate de CEDO.
  • Nu stim sa existe ofiteri acoperiti printre magistrati, este o himera care a nascut legende in presa tabloidizata. Avem mai multe informatii veridice despre dinozauri...
  • Societatea romaneasca nu are nevoie de un magistrat temator, timorat de posibilitatea ca o anumita persoana/institutie, vreodata, sa interpreteze conduita sa ca fiind susceptibila de raspundere patrimoniala.
  • Singurele modificari necesare in Legile Justitie in acest moment vizeaza retusuri fine si doar la acele texte de lege constatate neconstitutionale de CCR.
  • Volumul optim de activitate al magistratilor romani nu este gandit pe criterii obiective, lucrandu-se constant intelectual 10-12 ore zilnic. Conditiile de lucru ale judecatorilor si procurorilor din Romania sunt similare cu unele state din Africa.

Forumul Judecatorilor cere reluarea de la zero a dezbaterilor privind modificarile Legilor Justitiei. De ce?

Ultimul Raport MCV recomanda expres, in cazul Romaniei, sa asigure transparenta totala si sa tina seama in mod corespunzator de consultarile cu autoritatile relevante si cu partile interesate, care pot fi CSM, magistrati, instante, parchete, asociatii profesionale, in cadrul procesului decizional si in activitatea legislativa legate de Legile Justitiei.

De asemenea, CCR a decis ca aceste recomandari stabilite in cadrul MCV sunt obligatorii pentru Statul Roman, in caz contrar, orice reglementare fiind lovita de vicii de neconstitutionalitate.

Dezbaterea parlamentara din aceste zile ignora punctul de vedere covarsitor majoritar al magistraturii si avizele consecutive negative emise de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. Prin urmare, si legile astfel adoptate vor fi din start neconforme cu legea fundamentala.

Sa nu uitam ca, in cursul lunii octombrie 2017, aproximativ 4.000 de judecatori si procurori romani, adica mai mult de jumatate din numarul lor total, si-au insusit "Memoriul pentru retragerea proiectului de modificare a Legilor Justitiei" adresat Guvernului Romaniei. Iar in noiembrie 2017, peste 90% din adunarile generale de la instantele si parchetele din Romania s-a opus actualelor proiecte aflate in dezbatere parlamentara. Prin urmare, nu 4.000, ci probabil peste 6.000 de judecatori si procurori romani nu accepta aceste proiecte retrograde.

In consecinta, solutia logica este respingerea imediata a initiativei actuale si reluarea procedurii de elaborare a unui proiect solid, in cadrul Ministerului Justitiei. CSM ar trebui sa solicite urgent acelasi lucru.

Ati solicitat sa fiti reprezentati la dezbateri?

Participarea la dezbaterile Comisiei speciale comune a Camerei Deputatilor si Senatului s-a realizat numai in baza unor invitatii speciale, emise de domnul Florin Iordache, iar Forumul Judecatorilor din Romania nu a fost invitat sa participe in niciun moment.

Prin urmare, selectia nu s-a realizat la cerere, ci discretionar, la bunul plac al coordonatorului comisiei respective. Invitarea Asociatiei Forumul Judecatorilor din Romania a fost solicitata expres de unii membri ai Comisiei, in multiple randuri, aspect supus si transat definitiv prin vot in cadrul lucrarilor. Nici ca se putea mai bine...

Materialele noastre, inclusiv brosura cuprinzand memoriul insusit de cei aproximativ 4.000 de magistrati romani, au fost comunicate pe adresa de e-mail pusa la dispozitia publicului de comisia speciala inca din octombrie 2017, cu mult timp inainte de debutul lucrarilor sale.

In consecinta, simpla noastra existenta si discursul pe care l-am expus public, insusit de peste jumatate din magistratura, nu constituiau un secret de stat.

Cum ar trebui sa arate procesul de elaborare si adoptare a acestor legi?

Transparent, serios si eficient. Legat de elaborare, in primul rand, ar presupune un dialog intre parteneri care impartasesc aceleasi valori, macar cele consacrate constitutional, conventional (CEDO) sau in activitatea Comisiei de la Venetia.

S-ar organiza un grup de lucru la Ministerul Justitiei, cu invitarea tuturor entitatilor relevante din cadrul profesiei. Sa nu uitam de consultarea obligatorie a societatii civile, a mediului universitar, a profesiilor apropiate.

In al doilea rand, ar necesita, in prealabil si la modul cel mai serios, studii de impact asupra unor propuneri legislative concrete, dar si o activitate de documentare si analiza stiintifica, pentru cunoasterea temeinica a realitatilor care urmeaza sa fie reglementate, facand apel la solutii similare din legislatii apropiate, spre exemplu cele din statele Uniunii Europene. De regula, orice modificare legislativa urmareste modernizarea unor institutii, iar nu feudalizarea lor.

In ceea ce priveste adoptarea, presupunand ca ar respecta rigorile constitutionale, ar trebui sa urmeze dezbateri efective si constructive, in comisia juridica si in plen, iar nu ostile si efectuate intr-o viteza ce tinde sa depaseasca recordurile mondiale ale lui Usain Bolt.

In urma cu cativa ani, Andrei Plesu spunea ca dialogul intre un pinguin si o vulpe este utopie. In tot peisajul recent, metaforic vorbind, se pare ca s-a gandit ca magistratii sa joace rolul unor pinguini. Numai ca, fara a glumi deloc, indiferent de planuri si strategii, Uniunea Europeana desfasoara o reala protectie oceanica, pentru mai multe specii, inclusiv pinguinii.

Exista cateva modificari care au generat in mod special tensiuni. Si as incepe cu aparitia sectiei de investigarea a magistratilor, propusa de o judecatoare, presedinta UNJR. Sunteti de acord ca ar fi o masura de protejare a magistratilor?

Acest tip de cercetare penala speciala ar urma a fi aplicata doar pentru magistrati, reducand competentele DNA. S-ar putea ca acesta sa fie, de fapt, scopul real al infiintarii noii sectii, daca tinem seama de alte reglementari propuse si de sporirea rolului Ministrului Justitiei in toata ecuatia parchetelor. Magistratul trebuie sa raspunda penal ca orice cetatean, in functie de natura infractiunii pretins a fi savarsita de acesta, iar nu de calitatea persoanei respective.

Si defuncta SIPA era constituita pentru "protectia" magistratilor, sa nu uitam. E surprinzator cum acest lucru este omis tocmai de judecatorul de care amintiti, altadata omniprezent in detalii pe subiectul in cauza, dar acum jucand rolul total opus, spre stupefactia celor peste 6.000 de colegi care s-au pronuntat in cu totul alt sens in adunarile generale ale judecatorilor si procurorilor.

E potrivit faptul ca presedintele nu mai poate refuza numirea procurorilor si judecatorilor si nici propunerea pentru sefia ICCJ?

Masura nu este motivata si nici nu reiese vreo disfunctionalitate practica anterioara care sa necesite o astfel de solutie legislativa imediata. De fapt, aceste propuneri legislative nu sunt ancorate in studii de drept comparat, ci par a fi emotionale, facute in raport de unele interese de moment si fara a gandi in perspectiva. Arhitectura constitutionala a unui stat democratic consolidat nu cere astfel de solutii experimentale.

Sunteti de acord cu interzicerea "defaimarii" de catre magistrati a altor puteri ale statului?

Legea in vigoare in acest moment prevede ca abatere disciplinara manifestarile care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei, savarsite in exercitarea sau in afara exercitarii atributiilor de serviciu.

Termenul de "defaimare" presupune atatea sensuri in Dictionarul explicativ al limbii romane incat, in plan juridic, este un concept imprevizibil si imprecis definit, prin urmare, neconstitutional.

In planul jurisprudentei CEDO, s-ar pune problema de principiu a incalcarii articolului 10 din Conventie, respectiv a libertatii de exprimare, in anumite situatii faptice. Nota bene, opiniile exprimate de judecatori in legatura cu buna functionare a justitiei, chestiune de interes public, sunt protejate conventional, "chiar daca au implicatii politice, judecatorii neputand fi impiedicati sa se implice in dezbaterea pe aceste subiecte. Teama de sanctiuni poate avea un efect descurajator pentru judecatori in a-si exprima punctele de vedere cu privire la alte institutii publice sau politici publice. Acest efect descurajator joaca in detrimentul societatii in ansamblul sau". (CEDO, cauza Baka c. Ungariei).

O comisie parlamentara, pentru controlul SRI sau SIE, va putea verifica daca un magistrat este ofiter acoperit. Multi considera ca e o masura buna pentru eliminarea "acoperitilor" dintre magistrati.

Conform Constitutiei, CSAT organizeaza si coordoneaza unitar activitatile care privesc apararea tarii si securitatea nationala. Activitatea sa este supusa examinarii si verificarii parlamentare. Prin urmare, in noul context, verificarea parlamentara ar fi directa, iar nu mediata.

In principiu, cu cat ingerinta puterii legislative, a oamenilor politici, asupra magistraturii este mai larga, cu atat mai mult independenta judecatorilor cere garantii adecvate. Nu stim sa existe ofiteri acoperiti printre magistrati, este o himera care a nascut legende in presa tabloidizata. Avem mai multe informatii veridice despre dinozauri...

Pana la urma, de ce ar fi o problema ca statul a fi obligat sa actioneze impotriva magistratului care a provocat un prejudiciu, asa cum prevede forma recent votata din Camera?

Nu exista o legislatie majoritara in statele Uniunii Europene in care recursul statului impotriva magistratului sa fie obligatoriu. Acesta este, ca regula, facultativ si depinde de imprejurarile concrete ale cauzei. Nici in statele in care exista un astfel de mecanism, el nu a fost niciodata pus in aplicare, tocmai pentru a asigura practic independenta magistratului.

Societatea romaneasca nu are nevoie de un magistrat temator, timorat, care sa priveasca intotdeauna, atunci cand emite decizii, la posibilitatea ca o anumita persoana/institutie, vreodata, sa interpreteze conduita sa ca fiind susceptibila de raspundere patrimoniala. In masura in care se savarsesc abuzuri din partea magistratilor, exista in prezent mecanisme pentru tragerea acestora la raspundere, inclusiv penala, sunt cazuri notorii de magistrati aflati in diferite stadii procesual penale, dar si de magistrati sanctionati disciplinar.

Forumul Judecatorilor considera necesare anumite modificari ale acestor legi?

Nu exista o cerinta a magistraturii pentru modificarea, cu orice pret si imediata, a Legilor Justitiei. Trebuie efectuate studii de impact si preluate idei din legislatia altor state membre, dar exclusiv pentru modernizarea justitiei, nu pentru subordonarea sa.

Singurele modificari necesare in acest moment vizeaza retusuri fine si doar la acele texte de lege constatate neconstitutionale de Curtea Constitutionala. Contrar sustinerilor din spatiul public, legile justitiei au fost modificate in multiple randuri din anul 2005 si pana in anul 2016, nu vorbim de texte arhaice sau desuete.

In magistratura, pe langa inca multele sedii insalubre sau nepotrivite (vedeti, va rog, spre exemplu, chiar sediul Inaltei Curti de Casatie si Justitie), volumul optim de activitate al magistratilor romani nu este gandit pe criterii obiective, lucrandu-se constant intelectual 10-12 ore zilnic.

Realizarea unui act de justitie de calitate presupune alocarea timpului minim necesar studierii cauzelor, analizarii problemelor de drept si a legislatiei in continua modificare, iar nu pronuntarea unor solutii ce pot fi nelegale, din lipsa de timp si supraincarcare. Vom face publice curand imagini surprinzand conditiile de lucru ale judecatorilor si procurorilor din Romania. Sunt similare cu unele state din Africa, nu exagerez.

Statul ar trebui sa infiinteze, pe cale legislativa, mecanisme prealabile de triere a cauzelor, parghii alternative de solutionare a litigiilor. Rolul judecatorilor intr-un stat ce se pretinde membru al Uniunii Europene nu mai poate fi asumat din perspectiva aspectului ca acesta are obligatia a interveni in absolut toate relatiile sociale ivite in conflictele de zi cu zi ale cetatenilor.

Statul are obligatia a stabili parghiile necesare si extrajudiciare pentru a solutiona conflictele minore, de orice natura dintre cetateni, dintre cetateni ori organele administrative locale ori centrale, dintre alte formatiuni, un numar limitat de judecatori neavand capacitatea necesara pentru a decide in toate conflictele create de relatiile sociale in numar crescand in societatea actuala.

Nici Curtea Constitutionala nu mai poate fi imperturbabila, ci ar trebui sa se inspire din traditii ale statelor spatiului european atunci cand hotaraste solutionarea pe cale judiciara a absolut oricarui litigiu.

Exista in acest moment o rivalitate, o dusmanie intre procurori si judecatori care sa fie la originea acestor modificari, ca un fel de emancipare a judecatorilor de sub "teroarea" procurorilor?

Este un subiect fals, o stire nereala si apropiata de saga "statului paralel". Un procuror independent, corect si foarte bine pregatit profesional, contribuie esential la desavarsirea independentei unui judecator. Intr-adevar, intarirea independentei procurorului creeaza teroare, dar nu pentru judecator, ci pentru cei cu probleme penale.

In acest context, tin sa reamintesc gandurile de acum un secol ale profesorului Ion Tanoviceanu, parintele doctrinei penale romanesti: "oare nu s-ar putea gasi vreo reforma in legislatiunea penala si in favoarea oamenilor de treaba, care si ei au oarecare drept la bunavointa legiuitorilor?". Si astazi suntem cam in acelasi punct.

Citeste si:
Liderii PNL speră că Ciucă va pica în Parlament. Ce plan a conceput Florin Cîțu - surse
Liderii PNL speră că Ciucă va pica în Parlament. Ce plan a conceput Florin Cîțu - surse
Liderul PNL Florin Cîțu și apropiații săi din conducerea partidului speră că generalul Nicolae Ciucă nu va trece de votul Parlamentului. Prin urmare, președintele Klaus Iohannis va...
Pod inaugurat la capete diferite de PSD şi PNL pentru a separa "apele". Slujba religioasă a unit delegațiile la jumătate
Pod inaugurat la capete diferite de PSD şi PNL pentru a separa "apele". Slujba religioasă a unit delegațiile la jumătate
Un pod a fost inaugurat cu mare fast, la ambele capete, în județul Buzău. Este vorba despre podul care leagă orașul Buzău de localitatea Vadu Pașii. La un capăt panglica a fost tăiată...
Sursa: Ziare.com