Justitia, in culpa fata de fostii detinuti politici - De la cititori

Ziua pomenirii celor 40 de Mucenici martiri, 9 martie, ar putea fi declarata oficial Ziua Detinutilor Politici Anticomunisti, daca o initiativa legislativa adoptata de Senat ar trece si de Camera Deputatilor, for decizional.

Cum aceasta categorie s-a obisnuit sa fie ignorata, a se aminti stadiul Legii 221/2009, proiectul este si el programat cu intarziere, respectiv 1 septembrie 2011.

Nu de aprobarea sau neaprobarea acestei zile speciale, subiect important de altfel, daca gandim ca Guvernul nici nu a fost de acord cu proiectul in sine, si-a propus sa vorbeasca materialul de fata, ci de o justitie, ca fiind bratul inarmat al Puterii, conformandu-se ordinelor clare ale ei.

Daca vor avea sau nu o zi de pomenire a celor care au murit in inchisorile sau lagarele comuniste, de consemnat e faptul ca fostii detinuti politici au ramas foarte putini si sunt din ce in ce mai bolnavi, dupa cum afirma Teodor Stanca, presedintele AFDPR Timis.

Oamenilor ce au trait in celulele extinctiei, cum erau numite puscariile, le-a fost confiscata de catre alti oameni - "animale stupide", vorba lui Tutea - libertatea, intensificandu-le durerea intr-o captivitate, fara a avea vreo culpabilitate.

Lor, ani la rand, chiar si dupa eliberare, li s-a refuzat dreptul de a avea o viata normala, au fost urmariti continuu de securitate, degradati din toate punctele de vedere, impinsi la marginea societatii.

Cand, in iunie 2009, a aparut, din sertarele Puterii, Legea 221, avand drept scop acordarea unor drepturi de natura sa repare prejudiciile morale si materiale suferite de persoanele indreptatite, s-a crezut ca a venit momentul ca "icoanele" la care ar trebui sa te inchini, cum ii definea Dan Puric, sa fie asezate la locul pe care-l meritau cu prisosinta.

Atunci a inceput un drum lung al proceselor, cu dosare complexe, aflate pe masa judecatorilor. In ciuda auspiciilor neprielnice, era totusi un semnal incurajator ca legea putea fi aplicata, pentru cei care reclamau statul roman.

Dar, statul a considerat ca s-a comis o greseala, ca dosarele se inmultesc, mai ales ca era vorba si de urmasii detinutilor politici, pana la rude de gradul al doilea. In consecinta, a adoptat tehnica obisnuita a amputarii textului de lege initial, prin ordonante si alte acte normative, care au ajuns la Curtea Constitutionala. Aici s-au creat contradictii, ce au condus in final la suspendarea tuturor proceselor. Era in decembrie 2010.

Justitia a uitat de rolul sau de a rezolva litigii, prin pronuntarea unei hotarari, invocand lipsa de temei juridic. Cu alte cuvinte, refuzul institutiei, numit de Victor Ciorbea "denegare de dreptate", s-a facut simtit in tara, iar dosarele cu Legea 221/2009 au fost puse la naftalina, pentru ca judecatorii Curtii Constitutionale s-au gandit sa "dea o mana de ajutor" proceselor initiate.

O logica elementara, sprijinita pe multe articole publicate in presa, ne indeamna sa credem ca, daca o lege prezinta neclaritati sau lacune, judecatorul trebuie s-o interpreteze, sa apeleze la analogii, la legislatia europeana, la Constitutia Romaniei.

Multi dintre cei aflati in proces cu statul roman, daca ne uitam la intamplare pe un Portal al instantelor judecatoresti, n-au avut "privilegiul" sa treaca macar de primul prag ierarhic.

Si atunci, vine intrebarea retorica: un act juridic nu se poate incheia pe baza unei prevederi legale in vigoare, la data intocmirii lui? De ce e nevoie sa apara alte acte normative pe aceeasi speta?

"Judecatorul cauzei aflate pe rol este obligat sa verifice data cererii de chemare in judecata, sa constate ca ar exista inegalitate intre partile care au putut obtine hotarare judecatoreasca", fata de celelalte care din cauza tergiversarii procesului au fost private de aceasta sansa, sustine consilierul juridic Liana Chesea.

Ce solutii ar mai exista? Sa se abroge legea, sa se suspende pana cand Comisia Buget-Finante se pronunta in 23 martie? Acolo se afla o propunere de aplicare unitara a legii, care a trecut in 14 februarie pe la Biroul Senatului, Comisia juridica s.a.m.d. Totul sta sub semnul ambiguitatii, al dezorientarii justitiabililor.

Cert este ca nu putem vorbi de o practica judiciara unitara, caci, tot de pe Portalul instantelor la Curtea de Apel, vedem: dosare respine pe banda rulanta, trimise spre rejudecare, nesolutionate, suspendate, admise partial, amanate.

Nu putem nega ca exista si dosare in stadiu avansat, cu hotarari irevocabile si ca reclamantii au trecut la procedura de executare silita. Dar ceilalti? Vor ramane doar in Memorialul durerii, "istoria care nu se invata la scoala despre romanii care au avut una din cele mai consistente rezistente anticomuniste din Est", asa cu mentiona Lucian Pintilie, in prefata cartii semnate de Lucia Hossu Longin?

Mai mult de jumătate dintre români votează la europarlamentare cu candidatul preferat la primărie. Ce procente ar putea obține partidele SONDAJ

PSD este creditat cu 28,4% din intenţiile de vot la alegerile pentru consiliile locale, PNL cu 26,7%, AUR cu 14,4%, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro, în luna aprilie,...

Respect, d-le Cîrstoiu: "un medic nu abandonează niciodată"! Câți antreprenori gândesc la fel?

Nu l-am cunoscut niciodata pe medicul Cirstoiu, nu am avut nicio legatura ce el. In schimb, ca si voi, am avut ocazia sa-l vad la lucru pe scena politica damboviteana. Dupa parerea mea, responsabil...