Din capul locului, precizez pozitia si experienta de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al retelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeana in perioada 2011 - 2016.
Adica am fost martor la modul in care au evoluat "reformele" judiciare din Ungaria si Polonia. Astfel ca am vazut: ambele state au facut, in materie de Justitie, ce face azi Romania.
Cu ce consecinte, vom vedea mai jos. Unde vom incerca sa evaluam de ce marii jucatori ai Uniunii Europene insista atat de mult pe problema Justitiei si a luptei anticoruptie dincolo de cliseul cu care umbla in gura politicienii de la Bucuresti. Vom vedea curand consecintele concrete asupra Ungariei si Poloniei. Ce sa mai spunem ca Romania nu-i nici Ungaria nici Polonia...
Urmeaza o toamna decisiva. Responsabilitatea celor care imping spre o zona de tensiune relatiile Romaniei cu Comisia Europeana si statele membre ale UE, este imensa. Consecintele ar putea fi grave pentru Romania si pentru cetatenii ei, iar romanii sunt indreptatiti sa afle care ar putea fi aceste consecinte.
Discursul presedintelui Junker in fata Parlamentului European despre starea UE 2017 trebuie vazut intr-o cheie corecta: in contextul in care in regiune exista derapaje serioase la adresa statului de drept (Ungaria, Polonia), Romania a reusit sa continue parcursul relativ bun in domeniile monitorizate de Comisie: reforma justitiei si lupta impotriva coruptie. Daca si in Romania vor exista astfel de derapaje, Comisia Europeana nu va ezita sa intervina.
De altfel, cancelariile europene, cele care conteaza (Germania, Franta, Olanda), nu au lasat niciun spatiu de indoiala: atat timp cat in Romania cele doua domenii sunt puse in pericol de politicieni, nu va fi primita in clubul select al UE (spatiul Schengen, spatiul monedei euro etc.). Adica va fi un membru de rang doi.
Citeste tot editorialul scris de judecatorul Horatius Dumbrava pentru Curs de guvernare.